Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privinţa unui cetățean român care s-a prezentat la control la volanul unui autocamion fără a avea drept de circulație pe teritoriul României.

În data de 30 octombrie a.c., în jurul orei 13.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca -ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, la volanul unui autocamion înmatriculat în Germania, un cetățean român, în vârstă de 45 de ani.

La control, colegii noștri au constatat că mijlocul de transport are aplicate plăcuțe de înmatriculare provizorii, eliberate de autoritățile germane, dar fără drept de circulație în România.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulaţie în România, la finalizare urmând a se lua măsurile legale care se impun.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări în privința unui cetățean român care a prezentat la control, pentru autovehiculul pe care îl conducea, o poliță de asigurare obligatorie ce s-a dovedit a fi falsă.

În data de 30 octombrie a.c., în jurul orei 16.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, necesare trecerii frontierei, un bărbat, cetățean român, în vârstă de 55 de ani, în calitate de conducător auto al unui microbuz înmatriculat în Franța.

La controlul de frontieră, persoana în cauză a prezentat o asigurare obligatorie, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că aceasta nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale uneia autentice, fiind falsă.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

La sfârșitul lunii septembrie 2025, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 3.892 șomeri (din care 1.752 femei), rata șomajului fiind de 3,54% în scădere ușoară față de luna august cu 0,04 pp.

Din totalul de 3.892 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 722 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.170 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 2.825 șomeri provin din mediul rural și 1.067 sunt din mediul urban.

Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă sugestiv astfel:

 Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,11%, șomerii cu studii primare si fara studii ce reprezintă 19,84% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 16,44%, cei cu învățământ profesional 16,32%,cei cu studii superioare sunt 3,34 % iar cei cu învățământ postliceal 0,95% .

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 372 persoane foarte greu ocupabile, 2.552 greu ocupabile,949 mediu ocupabile, iar 19 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Ce depozite de gaz are România pentru iarnă: Ciclul de injecție al gazelor în depozitele subterane, început la 31 martie, se finalizează oficial vineri, 31 octombrie și marcăm începutul sezonului rece gazier, scrie alba24.ro.

Gaze se pot extrage (și s-a extras deja) și înainte de 1 noiembrie, dacă vremea este foarte rece iar producția curentă și importul nu ajung să acopere consumul.

Din datele centralizate ale operatorilor de sisteme de transport și responsabili cu înmagazinarea din Europa, România are stocate circa 3,2 miliarde metri cubi de gaze.

Aceasta înseamnă că are un grad de umplere de 99%.

România este pe locul doi în Europa, ca grad de umplere a depozitelor, după Polonia, care este la 100,5% grad de umplere (o specificitate tehnică permite ca un depozit să fie umplut dincolo de 100%).

Ar mai fi Suedia, la 102%, dar cantitatea stocată a suedezilor este insignifiantă – 90 milioane de metri cubi, întrucât scandinavii practic nu au depozite de gaze.

Cu 99% grad de umplere, adică cu depozitele pline, România este la nivelul cerut de Comisia Europeană pentru țările membre – 99% și nu ar trebui să aibă probleme în aprovizionarea cu gaze, chiar și în condițiile unei ierni grele.

Din depozite se pot scoate până la 25-26 milioane de metri cubi zilnic. În plus, din import se mai pot aduce până la 24 milioane de metri cubi zilnic.

România, ca toate țările din Uniunea Europeană, este obligată prin reglementări europene (Regulamentul UE 2017/1938, modificat după criza energetică din 2022) să asigure rezerve de gaze naturale pentru sezonul rece.

Motivele:

• Consumul de gaze crește mult iarna, din cauza încălzirii.
• Importurile pot fi afectate (de exemplu, din cauza problemelor geopolitice sau a cererii mari în regiune).
• Stocurile asigură stabilitatea sistemului energetic și mențin prețurile sub control.

Guvernul României, prin Ministerul Energiei și compania Transgaz, stabilește anual o țintă minimă de umplere a depozitelor, de obicei peste 90% până la 1 noiembrie. România reușește de regulă să atingă sau chiar să depășească acest prag.

Acestea sunt foste zăcăminte de gaze epuizate, unde gazul este reintrodus sub presiune vara și extras iarna.

Principalele depozite de gaze din România sunt operate de Depogaz Ploiești (filială Romgaz) și Depomureș (asociată cu Engie).