Connect with us
Publicitate

Actualitate

Expoziția „Anuala artiștilor botoșăneni”, eveniment organizat la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ

Publicat

Muzeul Judeţean Botoşani – Secția de Artă Plastică și Etnografie  vă invită, în perioada 4 decembrie 2021 – 4 ianuarie 2022, să vizitați Anuala artiștilor botoșăneni,  eveniment organizat la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ Botoșani de către Societatea Culturală ,,EXPO-ARTˮ Botoșani – curatori Liviu Șoptelea  și Ana-Elisabeta Coșereanu.

Expoziția reunește pe simeze peste 100 de lucrări de: pictură, grafică, sculptură, instalație, artă decorativă, fotografie și icoană, semnate de artiști botoșăneni: Dănuț Aconstantinesei,   Anca & AlinaAlbătoaie,  Marcel Alexa, Aurelian & Maria Antal, Aurel Azamfirei, Silviu Babii, Nadia Bîrlădeanu, Cristian Bîrzoieș, George Burlacu, Cristi Carmin, Rodica Cojocariu, Ana-Elisabeta Coșereanu, Genoveva Dolhescu, Corneliu Dumitriu, Victor Foca, Mirela-Anca Gavriloaie, Valeriu Gorgan, Iustin Grunzac, Talida Grunzac, Angela Hreniuc, Victor Hreniuc, George Huivan, Lila Lungulescu, Doina Maxin-Relenschi, Veronica Mocanu, Alina Munteanu, Carmen Nicolau, Mihai Pastramagiu, Marius Petrescu, Florin Prodan, Adina Strugariu, Constantin Surugiu, Liviu Șoptelea, George Șpaiuc, Elena Șurghin, Sebastian Tocariu, Tudor-Andrei Tocariu,  Cristina Turiceanu, Ioan Zobu.

Expoziția poate fi vizitată zilnic, între orele 9 – 16,30.

Vernisaj: sâmbătă, 4 decembrie 2021, ora 11,30.

Intrare liberă,  cu respectarea normelor legale impuse de pandemie: purtarea obligatorie și corectă a măștii, distanțare socială. Imaginni ale lucrărilor vor putea fi vizionate pe paginile Facebook: Muzeul Judetean Botosani, Muzeul Judetean BT, Liviu Șoptelea, Ana-Elisabeta Coșereanu, Artiști plastici/artiști vizuali, Muzee, Galeriile de Artă Ștefan Luchian Botoșani .

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Bătaie de joc cu bani cheltuiți pe școli și grădinițe fără copii. În unele clădiri se mai fac praznice și cumetrii

Publicat

Milioane de euro au aruncat pe apa sâmbetei autoritățile locale din România, din fonduri de la Banca Mondială sau guvernamentale, pentru școli fără elevi. Numai în județul Botoșani sunt cel puțin 22 de școli astfel finanțate și închise din lipsă de elevi, scrie ADEVĂRUL.

Scăderea populației, mai ales în mediul rural, este o problemă care afectează întreaga țară, dar mai ales comunele din nordul Moldovei, unde exodul accelerat al tinerilor a lăsat cătunele aproape goale. Îmbătrânirea populației și plecarea masivă în străinătate a localnicilor tineri lasă școlile fără elevi.

Conform datelor oficiale, în aproximativ 13 ani, populația școlară s-a redus cu peste 14.000 de elevi. În ciuda acestor realități tot mai evidente, autoritățile locale din comunele botoșănene se încăpățânează să arunce în continuare bani serioși pe reabilitarea de școli aproape pustii. Sunt și situații absolut halucinante cu școli sau grădinițe reabilitate la câtva timp după închiderea lor, din lipsă de elevi.

Școli închise la scurt timp de la inaugurare

Reabilitarea școlilor s-a făcut în multe comune fără nicio strategie bazată pe date statistice sau pe evoluție demografică. Deși se vedea cu ochiul liber că nu mai sunt elevi în clase, a existat o modă în rândul autorităților rurale să facă școli modulare cu bani de la Banca Mondială. Multe dintre ele s-au închis deja din lipsă de elevi. Un astfel de exemplu este în comuna Gorbănești, unde doar într-un singur sat s-au construit două școli cu fonduri de la Banca Mondială, în condițiile în care satul Bătrânești, nume sugestiv, de altfel, are mai puțin de 200 de locuitori și elevi aproape deloc.

Școala din Gorbănești FOTO Cosmin Zamfirache
Școala din Gorbănești FOTO Cosmin Zamfirache

Școala de pe culmea numită de către localnici „Ciornei” a fost ridicată în 2014 și închisă după numai câțiva ani. Cea de-a doua școală, din Bătrânești, construită în 2004, a rezistat ceva mai mult, dar și-a închis și ea porțile, având în vedere că în sat mai sunt doar câțiva elevi arondați școlii din centrul comunei.

În satul vecin, la Socrujeni, un sat cu aproximativ 500 de locuitori, a fost reabilitată o școală cu etaj, dotată cu camere video și alte facilități doar pentru două clase din ciclul primar și o grupă de grădiniță. Restul sălilor au rămas pustii.

O situație asemănătoare este și în comuna Durnești, unde trei școli modulare din cătune, realizate cu fonduri de la Banca Mondială pe parcursul anilor 2000-2010, s-au închis rând pe rând. În total, peste 22 de școli făcute de la Banca Mondială sunt deja închise la Botoșani, scrie ADEVĂRUL.

Paradox revoltător: școli reabilitate după ce au fost închise

Există situații de-a dreptul halucinante. De exemplu, în comuna Havârna, cătunul Gârbeni, o grădiniță a fost reabilitată după ce a fost închisă tocmai din cauza lipsei preșcolarilor. Clădirea, foarte veche, funcționa undeva la capătul unei ulițe.

Școala din Gorbănești FOTO Cosmin Zamfirache
Școala din Gorbănești FOTO Cosmin Zamfirache

Populația din Gârbeni s-a rărit considerabil, așa că erau tot mai puțini copii la grădiniță. În 2017, s-a decis închiderea definitivă a  unității de învățământ și relocarea puținilor preșcolari rămași la grădinița din centrul comunei. Culmea, la un an de la închiderea grădiniței, autoritățile s-au apucat să o reabiliteze.  Cu 60.000 de euro s-a pus acoperiș, s-au făcut băi interioare și s-au tras apă și canalizare, toate pentru o clădire pustie.

„În 2017 s-a închis, dar apoi s-au făcut lucrările fiindcă atunci au venit banii. Se cereau grup sanitar, apă curentă. S-au făcut toate aceste îmbunătăţiri, dar grădiniţa s-a închis”, preciza Rodica Baltă, primar la Havârna, din 2020.

O altă unitate de învățământ cu un traseu oarecum asemănător este școala primară din satul Puțureni, comuna Coțușca. Reabilitată începând din 2018, cu fonduri guvernamentale, școala nu a mai apucat să fie niciodată inaugurată pentru că a rămas fără elevi. Ultimii 14 elevi au fost relocați la școala centrală din Coțușca, iar clădirea reabilitată cu 180.000 de euro a rămas nefolosită.

În școlile abandonate dar reabilitate încep să se desfășoare cu totul alte activități. Astfel, la Coțușca, de exemplu, școala va fi transformată în centru pentru vârstnici, în timp ce la Durnești, în fostele școli modulare făcute cu bani de la Banca Mondială se fac praznice și cumetrii.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

O femeie de 79 de ani din Coșula a dispărut pe drumul către casă. Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei femei, de 79 de ani, din comuna Coșula.

Taraș Viorica este din localitatea Pădureni, comuna Coșula, iar în această seară, la ora 19:00, a plecat de la locuința unei cunoștințe, înspre domiciliul său, însă până în prezent nu a ajuns.

Cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană sunt rugați să apeleze 112 sau să se adrezese celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Ioan, ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul

Publicat

Sfântul Cuvios Ioan, ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul – 18 aprilie

Sfântul Cuvios Ioan a fost ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul. Despre Sfântul Ioan se cunosc relativ puține lucruri. Detaliile pe care le avem despre viața sa provin din Viața Sf. Grigorie Decapolitul și din cea a Sfântului Iosif Imnograful. Sfântul Ioan s-a născut la sfârșitul celui de-al optsprezecelea secol. Fiind aplecat spre viața de liniștire și de rugăciune încă din copilărie, alege să devină monah. Părintele duhovnicesc în ascultarea căruia a ales să rămână a fost Sfântul Grigorie Decapolitul. A primit tunderea în monahism de la părintele său duhovnicesc într-o mânăstire din Tesalonic. Perioada în care au trăit acești sfinți a fost una dificilă pentru Biserică deoarece o serie de împărați bizantini au luat măsuri persecutorii împotriva celor ce cinsteau sfintele icoane. Aflând faptul că împăratul Teofil al II-lea a demarat astfel de acțiuni, Grigorie și Ioan merg de la Tesalonic la Constantinopol să participe la efortul de a păstra dreapta credință. În efortul amintit de a păzi dreapta credință, Grigorie Decapolitul l-a trimis pe Iosif la Roma pentru a cere sprijinul papei în lupta duhovnicească și teologică pe care o purtau. În această călătorie Iosif avea să pătimească mult fiind răpit de către un vas de saracini și vândut sclav în insula Creta. A fost răscumpărat de către câțiva prieteni creștini și a putut reveni acasă. Când Iosif s-a întors la Constantinopol, Sfântul Grigorie Decapolitul trecuse la Domnul. Aici Iosif se însoțește cu Sfântul Ioan, ucenic și ele al lui Grigorie, și merg împreună să viețuiască unde s-a nevoit sfântul lor părinte duhovnicesc, anume la Biserica Sfântului Antipa. Ioan, observa Iosif, imita întru totul pe părintele lor duhovnicesc. Asprimea nevoințelor, intensitatea rugăciunii, bunătatea și atenția către aproapele ale lui Ioan îl făceau pe Iosif să creadă că îl revede pe părintele lor. Atunci când Sfântul Ioan a trecut la Domnul, Iosif care l-a cinsti ca pe un monah îmbunătățit, a rânduit ca trupul său să fie pus alături de moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, în biserica Sfântului Ioan Gură de Aur. Au stat aici până când a fost construită mănăstirea dedicată lor, moment în care sfintele lor moaște au fost mutate acolo.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (239)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 4 din 2024 publică un „Remember Alex Ştefănescu. Ioan – Aurel Pop vine cu „Un gând bun la marea trecere…”. Reţinem. 1. „Alex Ştefănescu era opusul criticului înfricoşător, sever sau chiar rău, care te lasă fără grai”; 2. „Cine doreşte să înţeleagă poeziile lui Eminescu şi se loveşte de limitele propriei educaţii literare trebuie să citească gândurile lui Alex Ştefănescu, acele comentarii decente asupra fiecăreipoezii eminesciene.  Universul marelui poet se deschide generos în faţa noastră prin mintea şi pana criticului. Simplitatea comentariilor ne face să credem că toate judecăţile de valoare curg de la sine, fără nici un efort, ne face să ne mirăm că nu ne-am gândit singuri la taina „codrilor de aramă”, la „buciumul” care sună cu jale, la „steaua” stinsă „pe drum, în depărtări albastre”;

Episcop-vicar Timotei Prahoveanul în „Prin cuvinte, spre lumină”: „Domnul Alex Ştefănescu a fost căutător neobosit al luminii din viaţa şi opera celorlalţi. După ce a terminat o „Istorie” extinsă a „literaturii române contemporane”, ce acoperă mai bine de o jumătate de veac, paginile prozatorului au realizat o pertinentă  incursiune în viaţa literară românească din secolul al XX-lea, scriind mult şi păstrând un ton pozitiv, vădind îndeosebi şi darul povestirii”;

Aura Christi în „Imperiul lui Alex”: 1. „Eu l-am botezat Omul-Munte şi i-am făcut un elogiu, mulţumindu-i pentru darul făcut tribului Conte. Acest ferment al literaturii române a creat emisiuni literare, a sprijinit şi lansat zeci de tineri. A scris şi a citit tot timpul, dăruind literaturii române un raft de cărţi, dintre care menţionăm „Preludii”, „Dialog la bibliotecă”, „Jurnal de critic”,  „Introducere în opera lui Nichita Stănescu”,  „Întâmplări”,  „Ceva care seamănă cu literatura””; 2. „Îi mulţumesc lui Alex Ştefănescu, un mare critic, care are ceva ce au puţini scriitori: el iubeşte literatura.  În tot ce face, până şi în modul în care se supără câteodată pe literatură sau pe unii colegi – uneori, pe bună dreptate – se vede că o iubeşte şi această dragoste rămâne de nedespărţit. „Istoria literaturii…” scrisă de acest critic rămâne o carte esenţială peste care mă îndoiesc de faptul că o să se treacă vreodată. Îi admir curajul şi acribia cu care s-a aruncat în literatura postdecembristă – aici îi dau dreptate – rău cunoscută acasă. Publicul român nu-i cunoaşte pe scriitorii ţării sale. Ceea ce este grav.”; 3. „Alex Ştefănescu  e un profesionist de prim rang, are cultul lucrului bine făcut, ăi sunt străine lenea şi lucrul lăsat la jumătatea „facerii”. Ca şi Adrian Marino, detestă fuşereala şi atacurile la persoană. Alex adoră singurătatea şi are mulţi prieteni”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending