Publicitate

„PSD la guvernare este garanția creșterii veniturilor pentru cei care muncesc sau au muncit o viață. Emiterea Hotărârii de Guvern prin care se aprobă creșterea salariului minim la 4.050 de lei, de la 1 ianuarie 2025, reprezintă o creștere cu peste 75% a acestui nivel minim de salarizare, comparativ cu finalul anului 2021, când a intrat PSD la guvernare. Este cea mai mare creștere a veniturilor cetățenilor, din istoria recentă a României. Prim-ministrul Marcel Ciolacu și-a respectat astfel promisiunea din programul de guvernare, de a duce salariul mediu net la peste 1.000 de euro și pensia medie la peste 500 de euro”, a declarat Dan Șlincu.

De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut garantat în plată va crește de la 3.700 de lei, în prezent, la 4.050 de lei și se menține scutirea de taxe pentru valoarea de 300 de lei din salariul minim. PSD asigură astfel o creștere de peste 75% a salariului minim în România, de la 2.300 de lei cât era în urmă cu trei ani, când a intrat la guvernare, ceea ce este cu mult peste rata inflației și înseamnă o creșterea reală a puterii de cumpărare.

„Când PSD a intrat la guvernare, la finalul anului 2021, a modificat poziția României în favoarea implementării salariului minim european. Iată de ce este important ca PSD să facă parte din următorul guvern”, a subliniat deputatul PSD Botoșani.

În proiectul pentru România al lui Marcel Ciolacu este detaliată fiecare etapă în care PSD va crește salariile în următorii 5 ani: salariul mediu net va fi de 1.500 euro/lună, salariul minim net va ajunge la 750 euro/lună, pensia medie va fi 810 euro/lună. Planul economic al PSD urmărește consolidarea clasei de mijloc, peste 1,5 milioane de contracte de muncă să ajungă la o valoare de peste 1.500 euro net/lună. În același timp prevede o reducere a taxelor și impozitelor cu până la 5 puncte procentuale pentru salariile mai mici de 5.700 de lei.

„Cu Marcel Ciolacu președinte, România are cu adevărat oportunitatea ca, până la finalul anului 2029, să ajungă cu puterea de cumpărare a românilor la media Uniunii Europene. Până la finalul anului 2029 putem ajunge cu salariul mediu brut la 2.600 de euro pe lună și la un salariu minim brut de 1.300 de euro pe lună, prin mecanismul salariului minim european, program susținut și introdus de guvernul condus de premierul Ciolacu. O economie performantă se bazează pe investiții și inovare. Investiții mari înseamnă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Acesta este planul lui Marcel Cioalcu și al PSD pentru următorii 5 ani”, a transmis Dan Șlincu.

Publicitate

Măceșele, fructele-minune pentru sănătate și frumusețe, rămân produsul bio de bază livrat de pădurari la export, însă cantitățile tind să scadă de la un an la altul. Seceta a diminuat recolta, iar culegătorii sunt și ei din ce în ce mai puțini, scrie Adevărul.

Fructele de pădure și plantele medicinale rămân în continuare produse importante pe care administratorul pădurilor de stat, Regia Națională a Pădurilor Romsilva, le livrează achizitorilor interesați de cantitățile licitate anual. Romsilva se bazează pe culegători, iar aceștia, cel puțin în anumite zone ale țării, sunt din ce în ce mai puțini. Prețul oferit li se pare mic, iar pădurarii au ajuns să se bazeze în special pe vârstnici, adică aceiași vechi colaboratori, pe care îi lasă de la un an la altul puterile.

„Sunt în general cei bătrâni care făceau și înainte treaba aceasta, pentru că cei tineri au alte treburi. Este o activitate care, probabil, în anii care urmează se va stinge. Încă mai avem, la nivelul județului, sute de culegători”, spune George Vâle, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Olt.

În acest an cantitatea de măceșe care pleacă din Olt către achizitori va fi mai mică decât în anii trecuți. Scăderea vine pe de o parte din faptul că seceta a împiedicat fructele să se dezvolte, iar pe de alta din scăderea interesului culegătorilor pentru această activitate. Pentru fiecare kilogram de fructe predate se plătesc 3 lei, o sumă care nu mai motivează aproape pe nimeni.

„Fructificația a fost bună, numai că, neavând apă, ele nu s-au dezvoltat. Nici nu s-au copt la timp, s-au copt mai târziu. (…) Și cantitatea este mai mică. Noi anul trecut am livrat 100 de tone și anul acesta avem contract pe 80 tone, dar nu știu dacă o să reușim să le facem chiar pe toate”, a mai precizat Vâle.

Măceșele, care sunt produse bio, din flora spontană, ajung în cele din urmă la export. Tot din Olt au mai plecat și 8,1 tone de plante medicinale în stare uscată, și acestea deosebit de căutate, iar în acest an producția a fost bună. Prețul cel mai bun se oferă pentru floare de tei, spune George Vâle. S-au mai cules: păducel – floare și frunze, urzică, coada șoricelului, sunătoare și soc. Cu banii obținuți – pentru plantele medicinale prețul este de câțiva zeci de lei/kg – Direcția Silvică plătește salariile pădurarilor. Cantitățile colectate sunt însă în scădere drastică, dacă ar fi să comparăm cifrele cu cele de acum 10-20 de ani, mai spune reprezentantul Direcției Silvice Olt. Dacă acum se colectează 80-100 tone de măceșe pe an, cu 20 de ani în urmă cantitățile erau de trei-patru ori mai mari.

Direcția Silvică Olt administrează în prezent, prin șase ocoale silvice, 21 districte și 120 cantoane, o suprafață de 46.064 ha proprietate publică a statului.

Fructele de pădure, cea mai importantă marfă dintre produsele nelemnoase
Regia Națională a Pădurilor Romsilva oferă anual spre vânzare peste 3.000 tone de fructe de pădure, principalele specii fiind: afinele, zmeura, murele, cătina, măceșele, porumbele, fructele de păducel. Fructele de pădure se valorifică atât pe piața externă cât și pe cea internă, în cantitate mare în stare congelată sau refrigerate, în diverse ambalaje (butoaie de plastic, saci plastifiați, cutii de carton etc.) în funcție de solicitările beneficiarilor.

Citește și: Terapie cu fructe de toamnă. Moșmoanele, coarnele, măceșele, printre cele mai căutate
Conform informațiilor de pe site-ul Romsilva, cele mai apreciate și solicitate fructe de pădure din flora spontană a României sunt afinele, zmeura și murele. Vânzarea se face în urma licitațiilor organizate la sediile direcțiilor silvice, de regulă în perioada iunie-septembrie.

Publicitate

Mai multe informații pe Adevărul

Publicitate

Un bărbat în stare de inconștiență a fost transportat, duminică după amiaza, la spital după ce a fost implicat într-un accident rutier.
Potrivit plutonier Radu Gabriel din cadrul ISU Suceava un autoturism a intrat într-un podeț la ieșirea din municipiul Fălticeni spre localitatea Șoldănești.

Ajunși la locul accidentului, pompierii militari au identificat în exteriorul autoturismului un bărbat, în stare de inconștiență, dar cu funcții vitale.

Bărbatul a fost preluat și transportat la spital.

La fața locului au intervenit pompierii militari ai Detașamentului Fălticeni cu o autospecială pentru descarcerare și o ambulanță SMURD B2, cu sprijinul unui echipaj SAJ.

Publicitate

Ultimul mitropolit al Vicinei şi cel dintâi păstor al Bisericii lui Hristos din Dobrogea şi Ţara Românească, reunită sub conducerea unui singur voievod, este arhiepiscopul Iachint. El a păstorit doar câţiva ani la Vicina, iar în anul 1359 şi-a mutat scaunul la Curtea de Argeş, la cererea marelui voievod Alexandru I Basarab, întemeietorul Ţării Româneşti, care dorea să aibă un sediu mitropolitan în ţara sa.

Mitropolitul Iachint devine astfel păstor duhovnicesc al tuturor românilor din Dobrogea şi Ţara Românească. El sfinţea biserici, hirotonea preoţi, împărţea binecuvântare poporului atât de credincios al „vlahilor” şi era sfetnic apropiat al marelui domn. Astfel, Eparhia Vicina dispare şi ia fiinţă o nouă mitropolie românească, cunoscută sub numele de „Mitropolia Ungrovlahiei”, dependentă de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, condusă pe atunci de patriarhul Calist I.

Ca păstor şi părinte sufletesc al tuturor românilor dintre Dunăre şi Carpaţi, mitropolitul Iachint a avut grijă să hirotonească preoţi pentru toate satele, să zidească biserici la oraşe şi sate, să întemeieze noi aşezări mănăstireşti şi să ţină în strânsă legătură duhovnicească Biserica Ţării Româneşti cu Patriarhia de Constantinopol. Iar ca „exarh al plaiurilor”, mitropolitul Iachint purta grijă şi de credincioşii ortodocşi din părţile vecine, îndeosebi din Transilvania, cărora le trimitea preoţi şi călugări misionari. Acest ierarh, ajutat de domnul ţării, Vladislav I (1364-1377), a încurajat şi susţinut mult monahismul românesc, al cărui început se urcă până în secolul al IV-lea, prin centrul monahal pustnicesc din Munţii Buzăului.

El a adus în ţară pe Sfântul Nicodim de la Tismana, care venea din Muntele Athos, pentru a organiza câteva mănăstiri-lavre după model atonit. El a trimis numeroşi călugări „vlahi” la Mănăstirea Cutlumuş-Athos, unde au ajuns călugări vestiţi. Iar în ţară a organizat mai multe mănăstiri la Tismana, Curtea de Argeş, Câmpulung-Muscel, Cozia, Snagov, Târgovişte, Bolintinul din Deal şi din Vale, Tânganu,  Cotmeana  şi  altele.

După  o  păstorire  atât  de  rodnică,  s-a  săvârşit  cu  pace  în  anul 1372. A  fost  îngropat lângă biserica mitropolitană  de  la  Argeş. Propunerea  de  canonizare  a Sfântului  Iachint  a  fost  înaintată Sfântului  Sinod  al  Bisericii  Ortodoxe  Române,  de  Mitropolia Munteniei  şi Dobrogei,  pe  data  de  19  iunie  2008.  În  şedinta Sfântului  Sinod  din  8  iulie  2008  s-a  făcut  canonizarea  sa,  iar proclamarea  solemnă  a    sfinţeniei   sale    a    avut   loc    pe   26 octombrie   2008.