Administrația comunei Nicșeni a lansat procedura de licitație pentru execuția lucrărilor aferente proiectului „Parc fotovoltaic – Comuna Nicșeni”, o investiție menită să reducă semnificativ costurile cu energia electrică și să sprijine tranziția locală către surse regenerabile. Anunțul a fost făcut pe prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Proiectul, cu o valoare totală estimată la 1.851.447,05 lei, este finanțat prin Fondul de Modernizare, iar conform documentației tehnice, obiectivul constă în înființarea unei centrale electrice fotovoltaice de tip on-grid, cu o capacitate instalată de 234,76 kWp, care va fi racordată la rețeaua națională de distribuție a energiei electrice.

Lucrările prevăzute includ amenajarea terenului, construirea căilor de acces pentru mentenanță, împrejmuirea perimetrală și instalarea unui sistem de iluminat LED în jurul parcului. De asemenea, proiectul presupune montarea a 423 de panouri fotovoltaice, fiecare cu o putere de 555 Wp, susținute de o structură metalică specială.

În cadrul proiectului vor fi instalate optimizatoare de putere, patru invertoare trifazate de câte 60 kW, tablouri electrice secundare și un tablou electric general, cabluri de conexiune și prize de pământ, toate acestea urmând să asigure un sistem complet funcțional, conectat la Sistemul Energetic Național.

La finalizarea lucrărilor, parcul fotovoltaic va furniza energie curată pentru infrastructura publică locală, contribuind la scăderea emisiilor de carbon și la o mai bună eficiență energetică a comunei.

Tinerii români care au împlinit 18 ani pot descoperi Europa fără costuri, prin programul DiscoverEU, parte a inițiativei europene Erasmus+. Proiectul oferă șansa unei experiențe de neuitat, prin care participanții pot călători gratuit cu trenul în zeci de țări europene, explorând cultura, istoria și diversitatea continentului.

Inițiativa marchează 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, moment care a transformat radical modul de circulație în Europa, eliminând controalele la frontiere și facilitând mobilitatea între statele membre.

Cum funcționează DiscoverEU?

Programul oferă participanților:

• un permis de călătorie care permite deplasarea cu trenul și alte mijloace de transport ecologice;
• un card de reduceri DiscoverEU pentru cazare, transport local și activități culturale sau sportive;
• posibilitatea de a călători singur sau în grupuri de până la 5 persoane.

Participanții pot călători minimum 1 zi și maximum 30 de zile, începând cu 1 martie 2026. Programul include și sprijin pentru tinerii cu dizabilități sau probleme de sănătate care fac călătoria mai dificilă.

Cine poate participa?

Pentru a fi eligibili, tinerii trebuie:

• să fie născuți între 1 ianuarie și 31 decembrie 2007;
• să fie cetățeni sau rezidenți într-un stat membru UE sau în țările asociate Erasmus+ (Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia);
• să completeze formularul de candidatură online, indicând documentul de identitate valabil;
• să răspundă la un scurt quiz despre Europa și mobilitatea tinerilor.

Unde și când te poți înscrie?

Următoarea rundă de înscrieri are loc până în 13 noiembrie 2025, până la ora 13:00 (ora României). Formularul de înscriere este disponibil pe pagina oficială DiscoverEU.

Pe lângă călătoria propriu-zisă, participanții devin ambasadori DiscoverEU, împărtășindu-și experiențele în comunitățile locale sau pe rețelele sociale cu hashtagul #DiscoverEU. Agențiile naționale Erasmus+ organizează și întâlniri pregătitoare, unde tinerii pot cunoaște alți participanți și pot planifica traseele de călătorie împreună.

Penitenciarul Botoșani a primit vizita Ministrului Justiției, Radu Marinescu, care a analizat condițiile actuale de detenție, respectarea drepturilor omului și demersurile de modernizare derulate în cadrul instituției.

Conform instituției penitenciare, vizita a avut ca obiectiv principal evaluarea alinierii sistemului penitenciar la standardele europene și identificarea soluțiilor care pot sprijini procesul de reintegrare socială a persoanelor private de libertate.

Pe parcursul întâlnirii, ministrul a purtat discuții directe cu personalul unității și cu deținuții, interesându-se de eventualele dificultăți întâmpinate în activitatea zilnică și de modul în care pot fi îmbunătățite condițiile din sistem. Oficialul a subliniat importanța dialogului deschis și a implicării personalului în procesul de reformă a administrației penitenciare.

Radu Marinescu a reafirmat angajamentul Ministerului Justiției de a susține dezvoltarea instituțională și profesională a angajaților din sistemul penitenciar, astfel încât aceștia să beneficieze de condiții optime pentru îndeplinirea unei misiuni esențiale: menținerea ordinii, siguranței și demnității umane. Totodată, ministrul a apreciat eforturile constante ale conducerii Penitenciarului Botoșani pentru modernizarea infrastructurii și digitalizarea proceselor interne.

Printre obiectivele vizitate s-au numărat două amplasamente noi, ce vor oferi 400 de locuri de cazare conforme cu normele europene, precum și Centrul multifuncțional pilot — un proiect inovator care va găzdui activități comune în parteneriat cu Serviciul de Probațiune și comunitatea locală.

Ministrul Justiției a explicat că rolul acestor investiții este important în crearea unui sistem penitenciar modern, orientat nu doar spre siguranță, ci și spre reintegrarea socială a deținuților după eliberare. El a remarcat, totodată, implicarea activă a personalului în proiecte educaționale și de prevenire a comportamentelor antisociale.

La finalul vizitei, Radu Marinescu a felicitat echipa Penitenciarului Botoșani pentru profesionalism și rezultate, subliniind că unitatea reprezintă un exemplu de bună practică la nivel național. „Prin modernizare, deschidere către societate și respect pentru demnitatea umană, putem construi un sistem corecțional demn de valorile europene”, a transmis ministrul.

Sfinţii Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor şi Anempodist erau din Persia şi au vieţuit în vremea domniei regelui Sapor al 2-lea (309-379), cel care a început prigonirea creştinilor. În acel timp, printre oamenii care aveau ascultări la curtea împăratului se aflau în taină şi creştini.

Dintre sfinţii pomeniţi astăzi, apropiaţi ai împăratului erau Achindin, Pigasie şi Anempodist, oameni de frunte şi tari în credinţă. Deci, au fost pârâţi aceştia trei că sunt creştini şi că pe mulţi alţii îi aduc la credinţa în Domnul Iisus Hristos.

Pentru aceasta, pe când sfinţii se aflau în rugăciune, păgânii i-au prins şi, legându-i cu funii, i-au dus înaintea lui Sapor. Mărturisind cu mult curaj că sunt creştini, au fost bătuţi cu toiege ghimpoase, apoi au fost spânzuraţi şi arşi pe coaste cu făclii aprinse, după care au fost întinşi pe paturi de fier arse în foc. Dar sfinţii au rămas, prin harul lui Dumnezeu, nevătămaţi şi prin rugăciune au dărâmat un idol de seamă al perşilor. Atunci, au fost băgaţi în găleţi cu smoală şi cu plumb topit, apoi au fost aruncaţi în mare.

Şi din toate acestea scăpând nevătămaţi, sfinţii au adus la credinţă şi pe alţi curteni de seamă, ca Aftonie şi Elpidifor, acesta fiind cel dintâi din sfatul regelui. Slăvind pe Dumnezeu, li s-au tăiat capetele, împreună cu alţi 7.000, în frunte cu însăşi mama regelui. Achindin, Pigasie şi Anempodist, fiind aruncaţi într-o groapă cu fiare sălbatice, după mai multe zile au fost scoşi întregi de acolo, căci fiarele nu s-au atins de ei. Văzând păgânii că în nici un fel nu îi pot întoarce de la credinţa lor, i-au închis într-un cuptor ars în foc şi astfel fericiţii au primit cununa mucenicilor din mâinile Mântuitorului Iisus Hristos.