Vremea va intra într-un proces semnificativ de răcire în zilele următoare, în întreaga ţară, iar probabilitatea pentru precipitaţii, sub formă de ploaie, dar şi mixte în zona montană înaltă, se va menţine ridicată până pe 28 aprilie 2024, arată prognoza de specialitate, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), relatează AGERPRES.

În Banat, intervalul va debuta cu o vreme extrem de caldă pentru luna aprilie, cu temperaturi maxime cuprinse în general între 28 şi 31 de grade. Răcirea va fi accentuată în 17 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 12 grade, iar până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 13 – 15 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel încât spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime în jurul a 20 de grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi în cazul temperaturilor minime, care vor prezenta o medie de peste 11 – 13 grade, în primele două nopţi, de numai 2 – 3 grade, în 19 şi 20 aprilie, ca ulterior să crească până spre 7 – 9 grade, la finalul intervalului. Vor fi ploi în 17 şi 18 aprilie, local însemnate cantitativ, iar perioade în care va ploua sunt probabile şi după data de 21 aprilie.

În Crişana, vremea va intra într-un proces de răcire, chiar accentuată în 17 şi 18 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 10 – 12 grade, iar până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 14 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel că spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime în jurul a 20 de grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi în cazul temperaturilor minime, care vor prezenta o medie de 11 – 12 grade, în primele două nopţi, de numai un grad – maximum două grade, în 19 şi 20 aprilie, pentru ca ulterior să crească până spre 6 – 8 grade. Ploi se vor semnala în zilele de 17 şi 18 aprilie, local însemnate cantitativ, iar perioade în care va ploua sunt destul de probabile şi după data de 21 aprilie.

În Transilvania, răcirea vremii va fi accentuată după data de 17 aprilie. Astfel, până la finalul primei săptămâni, sunt prognozate temperaturi maxime în medie de 10 – 13 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată şi se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 18 – 19 grade. Media temperaturilor minime va fi de 8 – 10 grade, în primele nopţi, va scădea până la zero grade, în 20 aprilie, apoi va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 5 – 6 grade, la finalul intervalului. Ploi vor fi în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, local însemnate cantitativ, iar ulterior probabilitatea de precipitaţii se va menţine ridicată.

În Maramureş, vremea va intra într-un proces de răcire, chiar accentuată în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 10 – 12 grade. Până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 13 – 14 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel încât spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 17 – 18 grade. Media temperaturile minime va fi de 8 – 11 grade, în primele nopţi, va scădea până la zero grade în 20 aprilie, apoi va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 6 – 7 grade, la finalul intervalului. Vor fi ploi în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, local însemnate cantitativ, iar ulterior probabilitatea pentru intervale cu ploaie se va menţine ridicată.

În Moldova, vremea va fi extrem de caldă marţi (16 aprilie), cu temperaturi maxime cuprinse în general între 28 şi 31 de grade. În 17 aprilie, răcirea vremii va fi accentuată în partea nordică a regiunii, apoi se va resimţi în toată zona, astfel încât media temperaturilor maxime va scădea la 12 – 13 grade, iar până la finalul primei săptămâni sunt prognozate valori de cel mult 13 – 15 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, iar spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime în jurul a 20 de grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi în cazul temperaturilor minime, care vor prezenta o medie de 12 – 13 grade, în primele nopţi, va scădea până la 2 – 3 grade, în data de 20 aprilie. Ulterior, se va înregistra o creştere uşoară şi treptată a valorilor termice, până la 6 – 8 grade la finalul intervalului. Va ploua în zilele de 17 şi 18 aprilie, însemnat cantitativ, iar perioade în care precipitaţiile vor fi prezente, după data de 21 aprilie.

În Dobrogea, regimul termic va fi mult mai ridicat decât în mod obişnuit până pe data de 17 aprilie, cu temperaturi maxime cuprinse, în general, între 27 şi 31 de grade şi minime de 13-15
grade. Răcirea se va resimţi şi în această regiune începând cu ziua de joi (18 aprilie), când valorile termice se vor apropia de normalul climatologic, astfel încât maximele se vor situa între 16 şi 18 grade, iar minimele vor fi de 6 – 8 grade. O încălzire uşoară şi treptată este posibilă spre finalul lunii, când sunt estimate temperaturi maxime în jurul a 20 de grade şi minime de 10 grade. Probabilitatea pentru ploi va fi ridicată în perioada 18 – 22 aprilie, când vor fi posibile şi cantităţi de apă însemnate.

În Muntenia, marţi, vremea va fi extrem de caldă pentru această perioadă, călduroasă în timpul după-amiezelor, cu temperaturi maxime de 30 – 32 de grade. Ulterior, vremea va intra într-un proces de răcire, chiar accentuată după 18 aprilie şi în a doua jumătate a primei săptămâni sunt prognozate valori termice diurne în general de 15 – 16 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, astfel încât spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 20 – 22 de grade. Media temperaturilor minime va fi de peste 12 – 14 grade, în primele nopţi, va scădea până la 4 grade, în perioada 19 – 23 aprilie, apoi va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 7 – 8 grade. Vor fi ploi începând cu a doua parte a nopţii de marţi spre miercuri (16/17 aprilie) şi până joi dimineaţa (18 aprilie), local însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii se va menţine ridicată şi în zilele următoare (până în 22 aprilie), apoi acestea se vor semnala pe arii mai restrânse.

În Oltenia, pe parcursul zilei de marţi, 16 aprilie, vremea va fi extrem de caldă pentru această perioadă, călduroasă în timpul după-amiezelor, cu temperaturi maxime de peste 32 de grade. Răcirea va fi accentuată începând cu 17 aprilie, astfel încât în a doua jumătate a primei săptămâni sunt prognozate valori termice diurne în general de 15 – 16 grade. În a doua săptămână de prognoză, tendinţa va fi de încălzire treptată, iar spre finalul lunii se va ajunge la o medie a temperaturilor maxime de 20 – 22 de grade. Totodată, media temperaturile minime va fi de peste 12 – 14 grade în primele nopţi, va scădea până la 4 – 5 grade, în perioada 19 – 23 aprilie, după care va urma o creştere uşoară şi treptată, până la valori de 7 – 8 grade, la finalul intervalului. Ploi se vor semnala începând din noaptea de marţi spre miercuri (16/17 aprilie) şi până joi dimineaţa (18 aprilie), local însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii se va menţine ridicată şi în zilele de 21 şi 22 aprilie, iar în restul intervalului va fi mai redusă.

La munte, în primele două zile din interval, valorile termice vor fi cu mult peste normalul climatologic, cu o medie a temperaturilor maxime pentru întreaga zonă montană de 18 – 20 de grade şi minime, în general, de 6 – 8 grade. Scăderea de temperatură va fi accentuată în zilele următoare, astfel încât vremea va deveni rece în perioada 18 – 22 aprilie, când media temperaturilor maxime va fi de 2 – 4 grade, iar a celor minime între -4 şi -2 grade. Spre finalul lunii, tendinţa va fi de încălzire uşoară şi treptată spre valori maxime ce vor atinge o medie de 10 grade şi minime de 2 – 3 grade. Vor fi precipitaţii (ploi, dar şi precipitaţii mixte îndeosebi în zona înaltă) în zilele de 17, 18 şi 19 aprilie, local însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii se va menţine ridicată şi în restul intervalului. AGERPRES

Nerespectarea regulilor ITP poate avea consecințe serioase pentru toți șoferii din România. Mai exact, din data de 15 aprilie 2024, o nouă măsură impusă de autorități vine să întărească necesitatea respectării termenelor și standardelor pentru verificarea tehnică periodică a mașinilor, scrie playtech.ro.

Fiecare șofer este obligat să prezinte mașina la ITP conform legislației în vigoare. Scopul acestei proceduri este de a asigura că vehiculul este într-o stare tehnică corespunzătoare, pentru a reduce riscul de accidente și a menține siguranța în trafic.

Printre aspectele esențiale care trebuie verificate în cadrul ITP se numără starea filtrului de particule, nivelurile de fluide precum uleiul, lichidul de răcire și lichidul de frână.

Funcționarea corectă a acestor componente este crucială pentru buna funcționare a mașinii și pentru respectarea standardelor de mediu.

De exemplu, filtrul de particule (DPF pentru mașinile diesel sau GPF pentru cele pe benzină) este esențial pentru reducerea emisiilor nocive. O defecțiune a acestuia poate duce la respingerea mașinii la ITP din cauza nivelului prea mare de emisii.

Este important de menționat că efectuarea unor reparații rapide înainte de ITP nu este recomandată, deoarece orice intervenție poate fi observată de inspectorii de la stația de verificare.

Lipsa documentelor necesare duce la respingerea mașinii la controlul ITP

Mai mult, lipsa documentelor necesare, cum ar fi certificatul de înmatriculare, asigurarea valabilă și cartea de identitate a mașinii, poate duce, de asemenea, la respingerea mașinii la ITP.
Obligațiile inspectorilor de la stațiile de verificare sunt bine stabilite, aceștia având responsabilitatea de a informa șoferii în legătură cu eventualele neconformități și necesitatea unei noi verificări.

Procesul de monitorizare a calității verificărilor se face prin selectarea aleatorie a unui procent din mașinile verificate, în conformitate cu legislația în vigoare.

Aceste măsuri au fost introduse pentru a asigura un nivel ridicat de siguranță și conformitate în traficul rutier din România și pentru a evita posibilele riscuri asociate unor vehicule în stare tehnică precară.

Respectarea termenelor și a standardelor pentru ITP este esențială pentru protecția și securitatea tuturor participanților la trafic.

Spitalul de boli paliative din Botoșani, singura unitate spitalicească ridicată de la zero în ultimele trei decenii în județ, pentru care s-au plătit 3.2 milioane de euro, zace încă nefolosit, fiindcă statul român nu l-a recepționat nici la patru ani de la terminarea lucrărilor, scrie ADEVĂRUL.

Motivele pentru care construcția modernă, cu dotări de top, la nivel european, nu a fost încă recepționată de Compania Națională de Investiții sunt greu de înțeles, dar explicații de tot felul apar an de an.

Epopeea Spitalului de boli paliative din Botoșani începe în anul 2018. Investiția a fost finanțată de Ministerul Dezvoltării prin Compania Națională de Investiții cu 3.2 milioane de euro.

Spitalul era proiectat cu 20 de saloane şi 84 de paturi, dotat cu bază de tratament şi îngrijire, dar şi echipamente medicale de top, inclusiv sursă de oxigen la fiecare pat, saloane cu baie proprie, televizor, paturi ultra-moderne. Era prima unitate spitalicească ridicată de la zero din 1990 încoace și o necesitate, având în vedere numărul tot mai mare al pacienților cu boli incurabile. Lucrările au durat aproximativ doi ani, fiind încheiate în perioada 2020-2021, mai relatează ADEVĂRUL.

Ținut închis de branșamente, tuneluri și altele
Cu toate că lucrările sunt finalizate din 2020, nici până astăzi Spitalul de boli paliative de la Botoșani nu a fost recepționat de CNI. Constructorul mărturisea acum patru ani că a notificat toate instituțiile abilitate, mai ales că spitalul putea fi tranformat în perioada pandemiei COVID în unitatea spitalicească suport, având aparate de oxigen la fiecare pat.

„În luna aprilie (n.red. 2020), am trimis adrese la Consiliul Judeţean, la Prefectură, la Primărie, chiar şi la minister. Am sugerat să facem toţi o mobilizare să-l transformăm în spital COVID fiindcă autorităţile căutau la vremea respectivă soluţii şi nu aveau”, preciza Radu Mihalache, unul dintre reprezentanţii firmei de construcţii.

Recepția nu a putut fi efectuată, însă, fiindcă spitalul trebuia racordat la utilități, sarcină a Primăriei Botoșani. Branșarea utilităților a durat, dat fiind că era nevoie de un proiect, de licitații și execuție. După ce autoritățile locale au reușit branșarea la utilități a spitalului, toată lumea aștepta marea deschidere. Surpriză, însă, au apărut alte probleme. De exemplu, era nevoie de un tunel care să facă legătura cu Spitalul de Recuperare, aflat în vecinătate.

Autoritățile s-au mobilizat și a fost realizat și acel tunel, însă la o inspecție a construcției au fost descoperite unele deficiențe. Nici nu era de mirare, pentru că spitalul avea ceva timp de când stătea închis, însă constructorul le-a remediat.

Cu toate acestea, spitalul stă tot închis fiindcă nu a fost încă recepționat de CNI.

Autoritățile locale spun că și-au îndeplinit toate obligațiile din proiect și așteaptă să-i fie predat spitalul.

„Așteptăm să se facă transferul spitalului către Primăria Botoșani. Momentan, este la CNI”, spune Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani.

Nimeni nu știe însă de ce este întârziată recepția, singura mențiune fiind că ar mai fi alte mici deficiențe. Până atunci, însă, spitalul riscă să se degradeze dacă mai stă mult timp cu lacătul pe ușă.

Sursa: ADEVĂRUL

Sfintele Mucenițe Fecioare: Agapia, Irina și Hionia – 16 aprilie

În anul 304 trei surori din Tesalonic, Grecia, anume: Agapia, Hionia și Irina au fost întemnițate pentru că s-au găsit la ele mai multe cărți de rugăciune și epistole. Mai erau învinuite că împreună cu alte trei creștine, Casia, Filipa și Eutihia și un bărbat anume Agaton, nu au vrut nici să jertfească, nici să mănânce din carnea adusă la templu. Cele trei surori au fost supuse judecății, însă ele au răspuns și au mărturisit pe Hristos cu mult curaj în fața judecătorului Dulcețiu. Pentru aceasta Agapia și Hionia au fost arse de vii în următoarea zi, iar sora lor mai mică, Irina, a fost adusă din nou în fața judecătorului. Însă nici Irina nu a renunțat la credința creștină, deși primise felurite amenințări. În consecință, ea a primit cununa muceniciei, asemenea surorilor sale, fiind arsă de vie.