Connect with us

Educație

Este Ziua Drepturilor Copilului. Sondaj: ELEVII se PLÂNG că profesorii le cer bani la școală pentru FONDUL CLASEI

Publicat

Publicitate

Mai mult de jumătate dintre copiii din comunitățile dezavantajate spun că profesorii le cer bani pentru fondul clasei ca să ia diverse materiale pentru clasă (de la burete şi cretă la topuri de hârtie sau alte materiale), arată cel mai recent sondaj realizat de World Vision România, citat de Mediafax.

Sondajul a fost lansat cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, care este sărbătorită în întreaga lume astăzi, pe 20 noiembrie.

Drepturile Copilului, stipulate în Convenţia ONU pentru drepturile Copilului şi alte acorduri internaţionale, cât şi în legislaţia naţională, sunt încălcate zi de zi în rândul copiilor din România, situaţia fiind cu atât mai gravă în comunităţile vulnerabile, spune organizaţia.

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România a realizat un sondaj în rândul a 659 de elevi din ciclul gimnazial şi liceal, majoritatea din mediul rural sau din oraşe mici, mai relatează Mediafax.

Unul din cinci copii (21%) petrece zilnic, în medie, între trei şi patru ore pentru teme şi alte activităţi de învăţare în afara programului şcolar. Un adolescent din zece (14%) petrece chiar şi mai mult de patru ore.

Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România atrage atenţia că un astfel de program poate fi extenuant pentru elevi şi cere aplicarea Ordinului de ministru privind temele pentru acasă în învăţământul preuniversitar. Actul normativ prevede foarte clar că timpul petrecut de un elev pentru teme nu trebuie să depăşească două ore pe zi.

Publicitate

Mai mult de jumătate dintre copiii respondenţi (52%) spun că ei sau colegii lor au fost daţi afară din clasă de către profesori ca pedeapsă pentru un comportament pe care pedagogii l-au perceput ca deranjant sau deviant. În acelaşi timp, patru din zece copii spun că profesorii lor dau note mici ca pedeapsă.

Motivul cel mai des întâlnit pentru ambele practici ale profesorilor este legat de gălăgia pe care copiii o fac în clasă, urmat de întârzierea lor la ore. Pe de altă parte, conform Statutului Elevului (aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei), singurele sancţiuni pe care le pot primi elevii sunt: observaţie individuală, mustrare scrisă, retragerea temporară sau definitivă a bursei, mutarea la o altă clasă, preavizul de exmatriculare şi exmatricularea.

Mai mult de două treimi (70%) dintre copii spun că profesorii le cer să aducă bani de acasă pentru culegeri şi alte caiete speciale cu exerciţii de lucru. În plus, jumătate (51%) spun că li se cer bani şi pentru fondul clasei ca să cumpere materiale pentru desfăşurarea orelor (de la topuri de hârtie şi markere la bureţi, cretă şi altele).

„Accesul la învăţământul obligatoriu de stat ar trebui să fie gratuit. Este un drept garantat prin Consituţie şi prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Profesorii care cer bani de la elevi şi părinţi comit o ilegalitate şi exercită o presiune enormă, mai ales asupra familiilor dezavantajate. Avem mai multe reglementări şi în ROFUIP (Art. 170), cât şi în Codul de Etică pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar (Art. 6), care interzic profesorilor colectarea de bani de la părinţi sau de la elevi ori chiar cer recomandarea, cu precădere, de auxiliare curriculare (culegeri şi alte asemenea) deschise şi gratuite. Din păcate, vedem că aceste prevederi nu sunt respectate de toţi profesorii”, a declarat Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision România.

45% dintre copii spun că, în clasa lor, au colegi care discriminează alţi elevi în baza capacităţii intelectuale, apectului fizic, îmbrăcăminţii, religiei sau dizabilităţii. Totodată, o treime dintre elevii respondenţi spun că şi profesorii discriminează din motive similare.

Copiii discriminează cel mai des în funcţie de greutatatea sau înălţimea corpului şi de îmbrăcăminte. În schimb, profesorii discriminează cel mai mai mult în funcţie de capacitatea intelectuală a elevilor, mai arată sondajul realizat de World Vision România.

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, nu doar că orice formă de discriminare este interzisă în unităţile de învăţământ, ci ar trebui ca la nivelul fiecărei şcoli să existe o comisie permanentă pentru „prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii”.

Mai mult de patru din zece (43%) dintre elevii respondenţi spun că nu au fost consultaţi, anul trecut, nici măcar o dată de către profesori referitor la predarea şi evaluarea din clasă. Alţi 28% spun că li s-a cerut doar o singură dată feedback în anul şcolar trecut.

În conformitate cu Statutul Elevului, elevii au dreptul să acorde feedback de două ori pe an (semestrial după vechea structură a anului şcolar) prin fişe anonime care să fie completate la clasă.

Aproape jumătate (47%) dintre copii simt că nu se pot exprima liber în faţa profesorilor, iar 18% au aceeaşi părere vizavi de părinţi.

Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România solicită participarea copilului în procesul de luare a deciziilor să fie clar şi specific definită în legislaţia privind Protecţia şi Drepturile Copilului şi să devină obligatorie pentru fiecare structură a autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniu, asigurarea unei metodologii care să permită şi să susţină procesele participative cu copiii, în parteneriat cu ONG-urile care au expertiză în acest domeniu, crearea unei platforme informatice pentru copii care să integreze: informaţii la zi despre proiectele şi modificările legislative/administrative, posibilitatea transmiterii opiniilor copiilor şi a grupurilor formale sau informale care promovează participarea copiilor, precum şi asigurarea finanţării programelor dedicate participării copiilor de la bugetul autorităţilor centrale şi naţionale, mai precizează Mediafax.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 15 mai 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 15 mai 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 15 mai 2025:

Loto 6/49: 26, 30, 5, 7, 19, 36

Loto 5/40: 40, 37, 29, 33, 38, 9

Joker: 44, 9, 26, 3, 2 + 12

Noroc: 5 5 1 9 8 7 1

Publicitate

Noroc Plus: 6 7 8 8 9 7

Super Noroc: 4 7 5 1 9 5

Citeste mai mult

Eveniment

Încep cele mai importante alegeri prezidențiale din ultimii 35 de ani. Turul doi 2025: Vot în diaspora. Lista secțiilor din străinătate, calendar și reguli

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că joi, 15 mai, debutează procesul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 în secțiile de votare din afara granițelor țării. Primii români care își pot exercita dreptul de vot sunt cei din Auckland, Noua Zeelandă, unde secția de votare se deschide la ora 22:00, ora României.

Pentru acest scrutin, în diaspora au fost organizate 965 de secții de votare, cu 15 mai multe față de alegerile prezidențiale și parlamentare desfășurate în 2024. Numărul acestora a fost stabilit în baza propunerilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe, în funcție de distribuția geografică a comunităților de români și de solicitările primite din partea acestora, relatează alba24.ro.

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: calendar vot în diaspora

Alegătorul aflat în străinătate poate vota la orice secție de votare organizată în afara țării.

Votarea în străinătate la alegerile prezidențiale se desfășoară, potrivit prevederilor Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata a trei zile, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025, în cazul celui de-al doilea tur de scrutin.

Votarea în străinătate începe în zilele de vineri și sâmbătă, la ora locală 7.00 și se încheie, la ora locală 21.00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23.59 pentru cetățenii care, la ora locală 21.00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot).

În ziua de duminică, votarea în afara țării va începe la ora locală 07:00 și se va încheia la ora locală 21:00, fără a depăși ora 21:00 a României (cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare).

Publicitate
YouTube video

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: lista secțiilor de vot în străinătate și reguli

Lista sediilor secțiilor de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe în străinătate pentru alegerile prezidențiale din anul 2025 poate fi consultată AICI.

Cetățenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale la oricare din secțiile organizate în afara țării.

Votarea se face pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:

  • cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie
  • buletinul de identitate
  • pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic
  • pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic
  • pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar
  • în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Citeste mai mult

Administratie

O botoșăneancă a condus delegația care a reprezentat România la reuniunea Consiliului Afaceri Externe – Comerț, desfășurată la Bruxelles

Publicat

Publicitate

În data de 15 mai a.c., la Bruxelles, s-a desfășurat reuniunea Consiliului Afaceri Externe – Comerț (CAE Comerț), la care au participat miniștrii responsabili de portofoliile comerțului internațional din statele membre ale Uniunii Europene (SM UE), precum și Comisarul pentru Comerț și securitate economică, relații interinstituționale și transparență, Maroš Šefčovič.

Agenda reuniunii a inclus o sesiune de dezbateri privind evoluțiile în relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, precum și un schimb de opinii axat pe consolidarea securității economice europene. De asemenea, în cadrul prânzului de lucru, au fost abordate negocierile comerciale aflate în curs de desfășurare cu parteneri strategici precum India, statele din Golf și țările din Asia de Sud-Est.

România a fost reprezentată la această reuniune de o delegație condusă de doamna Cristina Breșug, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Cu privire la dosarul relațiilor comerciale UE-SUA și în contextul măsurilor tarifare suplimentare adoptate de partea americană, România și-a exprimat sprijinul față de strategia Comisiei Europene de a menține un dialog constructiv cu autoritățile americane în vederea identificării unei soluții negociate. Totodată, a fost subliniată necesitatea adoptării unei poziții ferme, echilibrate și proporționale, care să asigure protejarea intereselor economice ale Uniunii.

În ceea ce privește dimensiunea securității economice europene, România a susținut necesitatea unei abordări mai ambițioase și structurată pentru a răspunde amenințărilor în evoluție, pentru aplicarea unei strategii echilibrate, centrate pe cei trei piloni – promovare, protecție și parteneriat – și a evidențiat importanța elaborării unei doctrine europene în domeniul securității economice, care să beneficieze de o implicare substanțială din partea statelor membre.

De asemenea, România a încurajat adoptarea unei perspective pragmatice și adaptate în cadrul negocierilor comerciale în derulare, cu scopul de a consolida relațiile economice cu state terțe. În acest sens, a fost susținută ideea încheierii unor acorduri comerciale care să reflecte specificul și prioritățile strategice ale Uniunii Europene în relația cu fiecare partener în parte, a transmis într-un comunicat, PSD Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Primarii din Flămânzi și Mihai Eminescu, eliberați din arest. Au fost plasați sub control judiciar

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Flămânzi, Dan Oloeriu, și cel al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, au fost plasați sub control judiciar printr-o decizie luată joi, 15 mai, de Curtea de Apel Suceava. Cei doi edili botoșăneni, acuzați de procurori de luare de mită, se aflau în arest preventiv din 14 aprilie.

Instanța a admis cererile de înlocuire a măsurii arestului cu cea a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data pronunțării hotărârii și până pe 13 iulie 2025.

Cazul vizează o amplă anchetă instrumentată de procurorii DNA Suceava, în centrul căreia se află omul de afaceri Marcel Bîrsan, aflat în prezent în arest la domiciliu. Acesta este acuzat că a oferit mită mai multor aleși locali pentru a obține avantaje în derularea unor contracte publice.

Pe lângă cei doi primari, ancheta îi vizează și pe Ionuț Voicu, secretarul general al PNL Botoșani, Ilie Ivanache, fost primar al comunei Ungureni, Rareș Batîr, administratorul public al aceleiași comune, precum și pe Neculai Șchiopu, fost viceprimar al comunei Coșula. Toți au fost plasați sub control judiciar, fiind acuzați de fapte precum trafic de influență, luare de mită și divulgarea de informații confidențiale.

Procurorii acuză că în perioada aprilie 2023 – octombrie 2024, Verginel Gireadă ar fi pretins și primit, pentru sine și apropiați, foloase necuvenite de la omul de afaceri Marcel Bîrsan, constând în plata unor materiale de construcții în valoare de peste 90.000 lei, avantaje acordate unei firme din familie, precum și un contract avantajos pentru achiziționarea unui teren.

La rândul său, Dan Oloeriu este acuzat că, în august 2024, a solicitat și primit materiale de construcții în valoare de peste 75.000 lei, beton și lucrări de excavații pentru un imobil personal, tot de la același om de afaceri.

Publicitate

Ancheta arată și implicarea lui Ionuț Voicu, care ar fi pretins bani pentru a-și folosi influența politică în vederea favorizării firmei lui Bîrsan la licitații publice. În același dosar, Rareș Batîr și Ilie Ivanache ar fi cerut un comision de 5% din valoarea unui contract de peste 600.000 lei, oferind în schimb informații confidențiale din documentația unei licitații.

Procurorii continuă cercetările în acest caz complex de la Botoșani.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending