Connect with us

Educație

Este Ziua Drepturilor Copilului. Sondaj: ELEVII se PLÂNG că profesorii le cer bani la școală pentru FONDUL CLASEI

Publicat

Publicitate

Mai mult de jumătate dintre copiii din comunitățile dezavantajate spun că profesorii le cer bani pentru fondul clasei ca să ia diverse materiale pentru clasă (de la burete şi cretă la topuri de hârtie sau alte materiale), arată cel mai recent sondaj realizat de World Vision România, citat de Mediafax.

Sondajul a fost lansat cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, care este sărbătorită în întreaga lume astăzi, pe 20 noiembrie.

Drepturile Copilului, stipulate în Convenţia ONU pentru drepturile Copilului şi alte acorduri internaţionale, cât şi în legislaţia naţională, sunt încălcate zi de zi în rândul copiilor din România, situaţia fiind cu atât mai gravă în comunităţile vulnerabile, spune organizaţia.

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România a realizat un sondaj în rândul a 659 de elevi din ciclul gimnazial şi liceal, majoritatea din mediul rural sau din oraşe mici, mai relatează Mediafax.

Unul din cinci copii (21%) petrece zilnic, în medie, între trei şi patru ore pentru teme şi alte activităţi de învăţare în afara programului şcolar. Un adolescent din zece (14%) petrece chiar şi mai mult de patru ore.

Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România atrage atenţia că un astfel de program poate fi extenuant pentru elevi şi cere aplicarea Ordinului de ministru privind temele pentru acasă în învăţământul preuniversitar. Actul normativ prevede foarte clar că timpul petrecut de un elev pentru teme nu trebuie să depăşească două ore pe zi.

Publicitate

Mai mult de jumătate dintre copiii respondenţi (52%) spun că ei sau colegii lor au fost daţi afară din clasă de către profesori ca pedeapsă pentru un comportament pe care pedagogii l-au perceput ca deranjant sau deviant. În acelaşi timp, patru din zece copii spun că profesorii lor dau note mici ca pedeapsă.

Motivul cel mai des întâlnit pentru ambele practici ale profesorilor este legat de gălăgia pe care copiii o fac în clasă, urmat de întârzierea lor la ore. Pe de altă parte, conform Statutului Elevului (aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei), singurele sancţiuni pe care le pot primi elevii sunt: observaţie individuală, mustrare scrisă, retragerea temporară sau definitivă a bursei, mutarea la o altă clasă, preavizul de exmatriculare şi exmatricularea.

Mai mult de două treimi (70%) dintre copii spun că profesorii le cer să aducă bani de acasă pentru culegeri şi alte caiete speciale cu exerciţii de lucru. În plus, jumătate (51%) spun că li se cer bani şi pentru fondul clasei ca să cumpere materiale pentru desfăşurarea orelor (de la topuri de hârtie şi markere la bureţi, cretă şi altele).

„Accesul la învăţământul obligatoriu de stat ar trebui să fie gratuit. Este un drept garantat prin Consituţie şi prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Profesorii care cer bani de la elevi şi părinţi comit o ilegalitate şi exercită o presiune enormă, mai ales asupra familiilor dezavantajate. Avem mai multe reglementări şi în ROFUIP (Art. 170), cât şi în Codul de Etică pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar (Art. 6), care interzic profesorilor colectarea de bani de la părinţi sau de la elevi ori chiar cer recomandarea, cu precădere, de auxiliare curriculare (culegeri şi alte asemenea) deschise şi gratuite. Din păcate, vedem că aceste prevederi nu sunt respectate de toţi profesorii”, a declarat Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision România.

45% dintre copii spun că, în clasa lor, au colegi care discriminează alţi elevi în baza capacităţii intelectuale, apectului fizic, îmbrăcăminţii, religiei sau dizabilităţii. Totodată, o treime dintre elevii respondenţi spun că şi profesorii discriminează din motive similare.

Copiii discriminează cel mai des în funcţie de greutatatea sau înălţimea corpului şi de îmbrăcăminte. În schimb, profesorii discriminează cel mai mai mult în funcţie de capacitatea intelectuală a elevilor, mai arată sondajul realizat de World Vision România.

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, nu doar că orice formă de discriminare este interzisă în unităţile de învăţământ, ci ar trebui ca la nivelul fiecărei şcoli să existe o comisie permanentă pentru „prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii”.

Mai mult de patru din zece (43%) dintre elevii respondenţi spun că nu au fost consultaţi, anul trecut, nici măcar o dată de către profesori referitor la predarea şi evaluarea din clasă. Alţi 28% spun că li s-a cerut doar o singură dată feedback în anul şcolar trecut.

În conformitate cu Statutul Elevului, elevii au dreptul să acorde feedback de două ori pe an (semestrial după vechea structură a anului şcolar) prin fişe anonime care să fie completate la clasă.

Aproape jumătate (47%) dintre copii simt că nu se pot exprima liber în faţa profesorilor, iar 18% au aceeaşi părere vizavi de părinţi.

Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România solicită participarea copilului în procesul de luare a deciziilor să fie clar şi specific definită în legislaţia privind Protecţia şi Drepturile Copilului şi să devină obligatorie pentru fiecare structură a autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniu, asigurarea unei metodologii care să permită şi să susţină procesele participative cu copiii, în parteneriat cu ONG-urile care au expertiză în acest domeniu, crearea unei platforme informatice pentru copii care să integreze: informaţii la zi despre proiectele şi modificările legislative/administrative, posibilitatea transmiterii opiniilor copiilor şi a grupurilor formale sau informale care promovează participarea copiilor, precum şi asigurarea finanţării programelor dedicate participării copiilor de la bugetul autorităţilor centrale şi naţionale, mai precizează Mediafax.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending