Polițiștii din cadrul Serviciului de Ordine Publică, împreună cu cei ai Serviciului de Investigare a Criminalității Economice și Garda Forestieră Suceava au desfășurat o acțiune pentru prevenirea și combaterea ilegalităților din domeniul silvic.

Astfel, în cadrul activităților au fost efectuate verificări la sediul unei societăți comerciale, din județul Botoșani, cu privire la respectarea normelor legale în domeniul circulației, depozitării, prelucrării și comercializării materialului lemnos.

În urma verificărilor s-a constatat că societatea respectivă deține, în fapt, un volum de peste 30 metri cubi de material lemnos, în plus, față de stocul scriptic.

Astfel, diferența dintre stocul fizic și cel înregistrat în sistemul informațional integrat pentru păduri a fost indisponibilizată, ridicată și predată în custodie Ocolului Silvic Darabani.

De asemenea, a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de „deținerea în depozite de către operatorul economic sau comerciant a unui volum total de materiale lemnoase pentru care diferența în plus sau în minus dintre volumul stocului fizic și volum stocului scriptic înregistrat în sistemul informațional integrat pentru păduri, depășește 20% raportat la stocul scriptic, dar nu mai puțin de 10 metri cubi la momentul constatării”, urmând ca la finalizarea cercetărilor să fie dispuse măsuri conform prevederilor legale.

Ieri, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi au intervenit pentru stingerea a două incendii de vegetație uscată, în următoarele localități:

✔️ Văculești: au ars vegetația uscată și stuful de pe aproximativ două hectare. A fost salvată o livadă de aronia;
✔️ Carasa: au ars aproximativ trei hectare de vegetație uscată.

Cauza probabilă de producere a incendiilor a fost focul în aer liber lăsat nesupravegheat.

Pentru a preveni astfel de incendii, este important ca cetățenii să evite utilizarea focului deschis în apropierea zonelor cu vegetație uscată și să nu arunce resturi de țigări sau alte obiecte care pot provoca aprinderea.

Atragem atenția asupra faptului că legislația privind protecția mediului interzice arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

După datina străbună, în fiecare an, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne, se pomenesc morții, după ritualul Moșilor de Iarnă. Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără a fi spovediți sau împărtășiți, Biserica face mijlocire pentru toți aceștia, ca să se bucure de fericirea veșnică. Așadar, acest moment important din calendarul bisericesc nu are o dată fixă, depinde an de an de sărbătoarea Sfintelor Paști.

Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Iisus Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți. Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii cu trupul. Moșii de iarnă se prăznuiesc anul acesta în ziua de sâmbătă, 9 martie.

Duminică, pe 10 martie, are loc Duminica Înfricoșătoarei Judecăți sau Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui. Așadar, Moșii de Iarnă marchează începutul celor 7 sâmbete ale morților, care se încheie în ultima sâmbătă înainte de Săptămâna Patimilor, Sâmbăta lui Lazăr. Această sărbătoare a Moșilor de iarnă este o rânduială a Bisericii Ortodoxe cu scopul de a pomeni persoanele care nu mai sunt printre noi, prin organizarea Sfintei Liturghii și a Slujbei Parastasului.

Cuvântul „moși” vine de la „strămoși” și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Moșii desemnează neamul nostru, persoanele mutate în lumea veșniciei, pentru care se fac rugăciuni de mijlocire spre iertarea păcatelor lor. Cu privire la rugăciunile pentru cei adormiți, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: „Să ne rugăm pentru cei adormiți, iar dacă cel adormit este păcătos, să i se dezlege păcatele, iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”.

Într-o rugăciune din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, preotul Îi cere lui Dumnezeu să-i pomenească în ceruri pe cei pomeniți de el, nominal, la proscomidie, și adaugă: „Iar pe cei pe care nu i-am pomenit, din neștiință sau uitare, sau pentru mulțimea numelor, Tu Însuți îi pomenește, Dumnezeule, Cel ce știi vârsta și numirea fiecăruia, Cel ce pe fiecare îl știi din pântecele maicii lui”. Veșnică pomenire celor adormiți, moșilor și strămoșilor noștri!

În vremea împăraților păgâni ai Imperiului Roman, numeroase și sângeroase prigoniri s-au abătut asupra creștinilor și foarte mulți mărturisitori ai lui Hristos au îndurat moarte de mucenici pentru statornicia lor în credința cea adevărată. În aceste vremuri tulburi martirii erau luați în taina de credincioșii ramași în viața și înmormântați cu cinste în locuri ascunse, prin case sau prin grădini.

În acest fel și în părțile Evgheniei, mai multe moaște de mucenici, au stat îngropate fără să fie știute de nimeni vreme îndelungată, până în timpul arhiepiscopului Toma (607-610) al Constantinopolului. Evghenia este un loc în marginea de răsărit a orașului Constantinopol, aproape de turnul și porțile ce se numesc ale lui Evghenie. În acestă zonă au fost îngropate foarte multe trupuri de martiri însă cu trecerea vremi și pentru faptul că mulți dintre ei au fost îngropați noapte, de frica prigonitorilor, lumea uitase locul unde fuseseră îngropați.

Însă Dumnezeu nu i-a uitat pe Mucenici Lui și de aceea în locul acela au început să se tămăduiască mulți bolnavi. Văzând aceasta Arhiepiscopul Toma al Constantinopolului, și înțelegând că se întâmplă în acel loc un lucru minunat, s-a dus acolo împreună cu un sobor de preoți, s-au rugat, apoi au săpat în acel loc. Mare le-a fost bucuria în momentul în care aceștia au găsit în acel loc trupurile a 17 mucenici. Sfinte lor moaște erau întregi și nestricate, încât s-a împlinit cu dânșii Sfânta Scriptură: „Păzi-va Domnul toate oasele lor și niciunul dintr-însele nu se va zdrobi”. Încă și bună mireasmă ieșea din ele, și făceau minuni, toate neputințele tămăduind și duhurile cele rele și viclene din oameni gonind.

Ele au fost luate cu evlavie, au fost duse într-o biserică și așezate spre închinare. Aflarea moaștelor Sfinților Mucenici din Evghenia a avut lor în anul 610 în timpul domniei împăratului Heraclie (610-641). Identitatea acestor martiri a rămas multă vreme necunoscută. Mulți ani mai târziu un anume Nicolae Caligraful s-a învrednicit de o descoperire dumnezeiască în care i s-au arătat numele a doi dintre sfinții mucenici. Este vorba de Sfântul Andronic unul dintre cei 70 de apostoli și de Sfânta Iunia. Aceștia sunt menționați de către Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani „Îmbrățișați pe Andronic și pe Iunia, cei de un neam cu mine și împreună închiși cu mine”, scrie Sfântul Pavel, „care sunt vestiți între apostoli și care înaintea mea au fost în Hristos”.

Aflăm astfel că erau evrei de neam care trăiau atunci în Roma și că primiseră credința înaintea Sfântului Pavel, probabil la Ierusalim. Ambii au trecut prin suferința închisorii pentru credință la fel ca Sfântul Pavel. Zelul și dedicația lor pentru propovăduire i-a învrednicit de renume între apostoli adică între misionarii creștini. Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că Iunia era soția lui Andronic. Erau la fel ca alte sfinte familii misionare precum Aquila și Priscilla, Sfântul Apostol Arhip, Filimon și soția lui Aphia.

De la Sfântul Ipolit Romanul mai aflăm faptul că Andronic a fost episcop în Pannonia. Trecând la Domnul de moarte martirică, trupurile lor au fost îngropate într-un loc ascuns împreună cu trupurile a mulți alți martiri. Și așa, Apostolii și Mucenicii Domnului, ale căror nume au rămas necunoscute, se pomenesc în data de 22 februarie, în ziua de „Aflarea moaștelor Sfinților Mucenici din Evghenia”.