Eminescu fără frontiere, proiect comun al elevilor, profesorilor și tinerilor din orașul Săveni, a fost lansat de Ziua Culturii Naționale prin spectacole și concursuri inedite, în mai multe oraşe din România, Republica Moldova și Diaspora românească
Poetul universal, marele şi unicul nostru Mihai Eminescu a fost sărbătorit de Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie, a.c. în mai multe orașe și localități din România și Republica Moldova, prin spectacole, expoziții și concursuri inedite.
,,Eminescu fără frontiere” fiind un proiect complex al societății civile, este realizat sub forma unei platforme cultural -educative, cu scopul de a crea şi asigura un cadru optim de manifestare în spirit competitiv, precum şi descoperirea, formarea, promovarea şi valorificarea disponibilităţilor culturale, artistice, estetice, interpretative şi de creaţie specifice preşcolarilor, elevilor, tinerilor și a tuturor celor care îndrăgesc arta și literatura şi au dorinţa de a crea şi realiza lucrări, materiale didactice și momente artistice, având ca izvor de inspirație opera marelui poet Mihai Eminescu:poezie, proză scurtă, eseu, critică & creaţie literară, teatru scurt, desen, fotografie şi film. În realizarea acestui scop, vom continua să organizăm alături de partenerii instituționali atât Festivalul național de Poezie și Proză ,,Mihai Eminescu”, cât și Festivalul Internațional pentru copii și tineret ,,Mihai Eminescu. Deasemenea vom continua să extindem graniţele manifestărilor dedicate Poetului, prin parteneriate cu instituţii publice și private din România, Republica Moldova și Diaspora, pentru a canaliza forţa de manifestare artistică a românilor de pretutindeni într-un proiect amplu, menit să sfideze trecerea timpului şi să omagieze Arta purtând unul dintre cele mai profunde nume ale sale: Eminescu” a declarat Damean Flavius, vicepreședinte Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani.
În municipiul Botoșani, în zona de festivități de la Uvertura Mall, pentru al omagia pe marele geniu al literaturii românești Mihai Eminescu, au fost trecute în revistă toate lucrările și momentele artistice realizate de către copii, elevi, tineri, profesori, poeți, oameni de cultură și artiști liber profesioniști care îndrăgesc arta, literatura și opera eminesciană și care au ales să participe la activitățile și evenimentele organizate în România, Republica Moldova și diaspora românească în cadrul proiectului ,,Eminescu fără frontiere”.
În municipiul Bălți, Republica Moldova, în data de 15 ianuarie, a.c., Instituția Publică Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”, partenerii educaționali ai Asociației ,,Arlechin”, a organizat pe Aleea Clasicilor Culturii Naționale, activitatea Compoziție literar-muzicală ,,Eternul Mihai Eminescu”.
Publicitate
,,Urmare parteneriatelor educaționale încheiate între Centrul Cultural Săveni instituție alflată în subordinea Primăriei și Consiliului Local a orașului Săveni, Liceul Teoretic ,,Dr.Mihai Ciucă”, Școala Gimnazială nr.1, Săveni, Asociația Județeană a Profesorilor de Limba și Literatura Română, Botoșani, Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani, Asociația Culturală ,,Arlechin” și partenerii acestora, s-a luat decizia de a se dezvolta noi relații de parteneriat în cadrul proiectului ,,Eminescu fără frontiere” cu organizații și instituții publice și private din România, Republica Moldova și diaspora românească, în vederea realizării de activități, proiecte și programe comune pentru descoperirea și promovarea copiilor, elevilor, tinerilor, profesorilor, poeților, oamenilor de cultură și artiștilor liber profesioniști care îndrăgesc arta, literatura și opera eminesciană” prof. Oana Cristina Axinciuc, secretar Asociația Județeană a Profesorilor de Limba și Literatura Română, Botoșani.
Începând cu acest an în cadrul proiectului ,,Eminescu fără frontiere” vor fi desfășurate activități specifice fiecărei organizații și instituții partenere, după cum urmează:
Spectacolul ,,Al nostru Eminescu” și concursul literar-artistic ,,Mihai Eminescu”, activități inițiate și realizate de către Liceul Teoretic ,,Dr. Mihai Ciucă” și Școala Gimnazială Nr.1 din orașul Săveni, coordonatori, director rof. Cristina Chiorescu, director adjunct prof. Mihaela Drăsleucă, prof. Felicia Napirca, prof. Ștefania Prîsneac, prof. Marcela Ștefănescu, prof. Florica Nechifor; director prof. Angelica Maticiuc, prof. Cristina Crîșmariu, prof. Băetu Ciprian, prof. Viziteu Ramona, prof. Nadia Ungureanu, prof. Pascal Luminița, prof. Ionuț Iftimie și Sorin Luță, director Casa de Cultură Săveni. ,,Eminescu fără frontiere” este o sărbătoare a Artei prin Artă, un proiect menit să deschidă ferestrele sufletului românesc către lumea din afara graniţelor ţării, promovând certitudinea că Arta reprezintă baza formării nu doar a oricărui viitor artist, ci şi a oricărui viitor adult, căruia universul interior îi poate dicta forma universului exterior, pe care îl poate modela în funcţie de necesităţi, mediu, parteneri de drum” a declarat domnul Relu Petru Tîrzioru, primar al orașului Săveni.
,,Dor de Eminescu” concurs inițiat de Palatul Copiilor Botoșani, coordonatori, director prof. Mihaela Epure, prof. Iuliana Damian și prof. Șuliuc Ghiță.
,,Reverii eminesciene” concurs literar-artistic inițiat de către Liceul Tehnologic Bucecea, coordonatori, director prof. Gușu Silvia, prof. Avătămăniței Oana, prof. Condurachi Nicoleta, prof. Tudoraș Geanina, prof. Filote Simona, prof. Paviliuc Daniela, prof. Ursulean Mariana, prof. Arhiroaie Tatiana. ,,Cred că nu există român al cărei inimă să nu vibreze și să nu fie mișcat de armonia deplină a versurilor marelui poet Mihai Eminescu și de vibranta lor muzicalitate” a declarat domnul Angel Gheorhiu, primar al orașului Bucecea.
,,Eminescu în glas de copil” spectacol-concurs inițiat de Liceul cu Program Sportiv Botoșani, coordonatori, prof. Oana Mihaela Rusu, prof. Zăicescu Laura Gilda, prof. Chiriac Mariana Viorica și Simon Marcu, director Centrul Județean de Voluntariat Botoșani.
,,Vivat Eminescu” concurs inițiat de Școala Gimnazială Nr.13, Botoșani, coordonatori, director prof. Filip Mihaela, prof. Hazaparu Ana Maria, prof. Manuela Sorohan, prof. Țicalo Mihaela.
,,Zilele Eminesciene” concurs literar-artistic inițiat de Școala Gimnazială Nr.1, Bălușeni, coordonatori, director prof. Dornean Silvia, prof. Listari Ionela, Strungariu Lăcrămioara. ,, Eminescu este aproape de fiecare dintre noi, avem în suflet poeziile marelui poet când ne îndrăgostim, când suferim, dar și când străbatem țara în lung și-n lat. Îl simțim aproape și atât de actual în fiecare zi” a declarat d-ul Claudiu Doroftei, primar al comunei Bălușeni.
,,Mihai Eminescu – Românul absolut”, spectacol-concurs inițiat și organizat la Casa de Cultură ,,Adriana Trandafir”, Bascov de către Cercetașii României – Aventura Pitești, Școala Gimnazială ,,Virgil Calotescu”, Bascov și Parohia ,,Adormirea Maicii Domnului”, Bascov, jud. Argeș, în coordonarea d-lui Sebastian Stanciu, conducător centru local ,,Cercetașii României – Aventura Pitești”.
„Pe aripi fragede spre folk” – festivalul naţional de muzică folk pentru copii, inițiat de Şcoala Gimnazială „Alexandru Vaida Voievod” Cluj – Napoca, coordonatori, prof. Zanc Camelia, prof. Claudia Aurora Morar, prof. Gabriela Bucur, prof. Moncea Narcisa, prof. Aura Tîrnavan.
,,Efigii eminesciene” concurs literar-artistic inițiat de Școala Gimnazială Nr.2, Piatra-Neamț, Clubul ,,Artis”, Piatra Neamț și Uniunea Centrelor de Artă pentru Copii și Tineret din România, coordonatori, prof. Paula Iustina, prof. Adăscăliței Lohan, prof. Teodorescu Marieta Simina, prof. Mioara Bostan.
,,Omagiu lui Eminescu”, spectacol-concurs inițiat de Asociația ,,Arlechin”, coordonator, prof. Roxana Pricop.
,,Bucureștiul & Eminescu etern” concurs literar-artistic și spectacolul ,,Bucureștiul lui Eminescu”, activități inițiate de Liceul Teoretic ,,Marin Preda”, București, coordonatori, director prof. Udroiu Marian, prof. Ungureanu Maria Gabriela, prof. Belabed Gina, prof. Barb Ana Maria, prof. Davidescu Daniela.
Regulamentul, fișele de înscrie și anexele pentru participarea la activitățile proiectului vor fi trimise participanților de către organizatori și coordonatorii de proiect.
Succes tuturor, participanților!
Iată și câteva imagini surprinse la evenimentul din Botoșani:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Vremea în iarna 2025-2026. Meteorologii prognozează un început de iarnă în România cu temperaturi peste media celor obișnuite, însă nu exclud episoade de vreme severă, cu ninsori, viscol și ger. Evoluția Vortexului Polar indică o instalare mai timpurie a iernii, mai ales în zone din America de Nord și Europa.
Meteorologii observă formarea unui eveniment rar de încălzire stratosferică timpurie, care ar putea slăbi Vortexul Polar.
Aceasta va avea impact semnificativ asupra circulației atmosferice. Va rezulta o răcire timpurie a vremii, în iarna care se apropie, în zone din SUA, Canada și Europa, potrivit Severe Weather.
Când Vortexul Polar este puternic, aerul rece rămâne blocat în jurul polului, iar regiunile de latitudini medii, precum SUA sau Europa, au parte de ierni mai blânde.
În schimb, atunci când vortexul se slăbește sau se deformează, aerul rece se poate „revărsa” spre sud, aducând valuri de frig și ninsori abundente, notează antena3.ro.
În decembrie, Vortexul Polar ar pute atinge un nivel record de încetinire, potrivit prognozelor. Aerul rece ar putea pătrunde în centrul și nordul Europei. De asemenea, s-ar putea extinde din Canada spre centrul și estul Statelor Unite.
Publicitate
Cum va fi vremea în iarna 2025-2026 în România
Potrivit prognozelor meteo disponibile la început de noiembrie, primele ninsori la altitudini mici ar putea fi chiar de la jumătatea acestei luni, atunci când temperaturile vor coborî sub 10 grade.
Ninsori sunt anunțate în estul Transilvaniei, în nord-estul țării și la munte. Vor fi însă variații mari de temperatură de la o săptămână la alta, dar și de o regiune la alta.
De asemenea, vor fi mai multe zile cu ploi.
Episodul de vreme rece din 12-17 noiembrie, va fi urmat de o încălzire ușoară a vremii.
Vremea în decembrie 2025 în România
Deocamdată, meteorologii prognozează temperaturi neobișnuite pentru începutul iernii. Prima lună din sezonul rece 2025-2026 începe cu maxime de până la 8-10 grade Celsius (1-2 decembrie).
Vor fi ploi în majoritatea regiunilor, în prima săptămână din decembrie, iar în nord și la munte vor fi și ninsori.
Temperaturile scad considerabil din a doua săptămână a lunii decembrie. În 8-10 decembrie vor fi maxime de 2-6 grade și minime sub zero grade.
În nord și la munte, și maximele vor fi negative. Apoi vremea se încălzește iar, până în 18 decembrie (maxime de 6-9 grade). Ulterior, maximele scad spre zero grade.
Sunt anunțate ninsori în majoritatea regiunilor, în perioada 21-28 decembrie (inclusiv de Crăciun). Va fi frig: maxime între -2 și 3-5 grade. Minimele vor coborî până la -8…-9 grade Celsius.
Vremea în ianuarie 2025 în România
Anul Nou începe cu maxime de -2…2 grade Celsius și minime negative. La munte, temperaturile maxime vor fi sub zero grade. Este posibil să ningă în Transilvania, nord, nord-est și la munte.
Regimul termic în a doua lună de iarnă va continua cu alternanțe între maxime negative și 2-3 grade, de la o zi la alta.
Vor mai fi perioade cu lapoviță și ninsori după 8 ianuarie. Se mai încălzește până la 4-6 grade după 14 ianuarie.
Sfârșitul lunii ianuarie însă ar fi afectat de minime foarte scăzute, la altitudini mici. Ar putea fi perioade cu ger de până la -12 grade.
Trebuie ținut cont însă că prognozele vor evolua, în funcție de apropierea de sezonul de iarnă, astfel că valorile temperaturilor sunt, deocamdată, estimate cu o probabilitate medie.
Vremea în februarie 2025
Pentru ultima lună de iarnă, sunt disponibile doar estimări pe primele zile. Prognoza meteo indică o vreme deosebit de rece, cu maxime negative și ninsori abundente, până în 4 februarie.
Duminică, 9 noiembrie 2025, biserica „Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Ierarh Nectarie”, din curtea Spitalului de copii Botoşani, își serbează hramul, cu ocazia prăznuirii Sfântului Ierarh Nectarie.
Programul liturgic dedicat acestei sărbători începe sâmbătă, 8 noiembrie 2025, la ora 1700, când, după slujba Acatistului, racla cu sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Nectarie va fi aşezată, spre închinare, pe podiumul amenajat în curtea bisericii. Sfântul Ierarh Nectarie este unul din cei mai iubiți sfinți ai Ortodoxiei.
Cunoscut în lumea întreagă ca vindecător al bolilor sufletești și trupești, este unul dintre căutaţi sfinţi de către credincioşii din toată lumea pentru că „cine a năzuit la ajutorul său şi cu credinţă i s-a rugat nu a rămas neajutat”.
Sfântul Ierarh Nectarie este un exemplu pentru fiecare dintre noi. Viața lui greu încercată ne îndeamnă să nu încetăm nici o clipă să cerem, prin rugăciune, ajutorul Bunului Dumnezeu. Sâmbătă, de la ora 1700, va fi oficiată slujba Vecerniei unită cu Litia, iar duminică 9 noiembrie 2025, în ziua hramului, programul liturgic începe la ora 7 şi cuprinde: Miezonoptica, Ceasurile, Utrenia şi Sfânta Liturghie. Îi aşteptăm pe credincioşi să fie alături de noi în aceste zile de sărbătoare, să ne rugăm împreună bunului Dumnezeu și Sfântului Ierarh Nectarie să ne întărească în credință și răbdare.” a precizat preotul paroh Marius Ciobanu. Biserica „Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Ierarh Nectarie” din municipiul Botoşani, construită în perioada 2009 – 2010, a fost resfinţită în ziua de 18 septembrie 2022 de către IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei și IPS Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Preot paroh Marius Ciobanu
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
„Dilema” nr. 86 din 30 octombrie – 5 noiembrie 2025. Pompiliu Crăciunescu publică eseul „Corpul, dincolo de „numărul vieții”. Pornind de la nuvela „Maître Frenhofer” a lui Balzac și trecând prin Octavio Paz, autorul ajunge la Eminescu: „Miron și frumoasa fără corp” este poemul ireductibilei seducții izvorâte din abisul non-corporalității. Suferințele existenței „dureros de dulce” („Odă”), „vecinic Ahasver” („Mureșanu”) – pare să se estompeze aici sub zodia întâlnirii cu „preacurata neființă”. Curbura tensională a poeziei lui Eminescu se întinde astfel de la figura lui Ahasverus, relicva vie a suferinței perpetue, și „rândul celor ce n-au fost niciodată, cei neatinși de pripa „numărului vieții”, așa cum este „arătarea luminoasă” din poem. Într-adevăr, singularitatea frumoasei vine tocmai din „corporalitatea” ei „himeric-seducătoare”: „bruma diamantină” a țesăturii străvezii îmbracă o fantasmă ce-„ncremenește” lac și muritor. Pășind în apă, „Totuși valul nu se taie/…/Și deși în lac înoată,/ El nu mișcă, nici se-ncreață/…/ Și când lacul părăsește/ Pe-al ei corp ea tot nu-i udă.” Într-un bruion din fragmentarium, Eminescu nota că „adevărata frumusețe” constă nu în „proporții de forme”, „ci consist în proporția de mișcări (…) Frumuseți moarte sunt cele cu proporții de forme, frumuseți vii, cele cu proporții de mișcări. Or, în poemul vizat – cu știută rădăcină de basm (cules de Kunisch), dar și cu ecouri de mit Diana – Artemis -, adevărata frumusețe este tocmai aceasta: mișcarea imaterială”;
„Migrările” frumoasei fără corp. Au fost sintetizate de Radu Cernătescu într-un eseu din „Luceafărul” nr. 7 din 2000. Se explică în acest eseu cum Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane) a dezertat de la ideologia mistică a hasidismului, la mistica unei ideologii stângiste. În literatură, într-un mod aparent paradoxal această mistică aplicată în social și literatura ei partizană, a dus la moartea lentă, vizibilă și azi, a exercițiului transcendenței. Și Radu Cernătescu explică nostalgic cum și-a pierdut, prin trei migrări successive, valoarea originară a metaforei FRUMOASA FĂRĂ CORP, aspectul condensând toată devenirea tragică a literaturii române: „Frumoasa fără corp” (la Eminescu), „Femeia de aer” (la avangardistul Constantin Nisipeanu) și „Femeia gonflabilă” (la nouăzeciști)”. Aici am putea adăuiga și „fiica haosului” dintr-un poem al lui Duyiliu Zamfirescu., sau „trunchiul de fum” al lui Ion Barbu.
Gabriela Gheorghișor, în „Ramuri” nr. 10 din 2025, scrie despre volumul lui Valeriu Gherghel, „Roata plăcerilor”. De fapt, pornind de la acest volum, cronica își lărgește aria de observație, răspunzând și la două întrebări, „De ce (mai) scriem? De ce (mai) citim?”, întrebări care dau și titlul articolului. Cum Valeriu Gherghel ajunge și la Eminescu, notează Gabriela Gheorghișor: „Fără să-l comenteze prea mult, eseistul menționează la un moment dat și exemplul poemului lui Eminescu, „În zadar în colbul școlii…”, la prima vedere o artă poetică trăiristă/vitalistă. M-am întrebat adesea dacă Eminescu era sincer, fiindcă așa cum observă și Valeriu, „oricât de intens am trăi viața – viață, nu vom auzi niciodată, cu niciun preț, cum crește firul ierbii sub pământ, cum pătrund rădăcinile brazilor în piatră. Doar un poet poate sesiza aceste amănunte”. Este oarecum ciudat să-l auzi pe Eminescu, un cititor împătimit, valorizând „viața care se viețuiește”, cum ar zice licheaua Gore Pirgu. M-am gândit că poate există aici o ironie subtilă, deși nu este exclus ca și marii creatori să fie vizitați uneori de sentimental inutilității scrisului, câtă vreme literatura, chiar și când revelează „urma frumuseții”, nu reușește să răspundă unor întrebări fundamentale, cum sunt, de pildă, cele legate de moarte. Sau dacă o face nu e niciodată un răspuns fără rest, ci unul aproximativ…” (…) Aș putea să leg „În zadar în colbul școlii…” de o altă artă poetică dintre postume, „Icoană și privaz”, în care Eminescu își joacă discursul pe muchia tensionată dintre gravitate și ironie”;
Publicitate
„Ramuri” nr. 10 din 2025. Întâmplător sau nu, majoritatea titlurilor sunt puse sub semnul iubirii și timpului. Rețin: Adelina Cristiana Firu: „Timpul e măsură, iubirea e alchimie”; Adelina Cristiana Firu: „Dragostea și timpul se intersectează, se transformă și, uneoei, se rănesc reciproc”; Adelina Cristiana Firu: „Iubirea, timpul și cotidianul au o greutate determinantă ”; Răzvan Petrescu: „Trecerea timpului fărâmițează orice urmă de libertate”; Timofei Kuliabin: „Ce înseamnă să regizezi? Să organizezi timpul și spațiul”; Costel Stancu: „Există ființe pe care până și dragostea le poate răni”; Georgiana-Gabriela Fodor: „Dimineața, timpul se face că stă, iar noi că suntem”;
Miercuri este ultima zi în care pelerinii pot trece prin Altarul Catedralei Naționale. Timp de zece zile, peste 290.000 de persoane s-au închinat în lăcașul de cult.
Persoanele care doresc să participe la pelerinajul de la Catedrala Națională pot verifica online timpul de așteptare aproximativ și capătul rândului, accesând linkul pus la dispoziție de Arhiepiscopia Bucureștilor.
În Sfântul Altar au fost așezate spre cinstire moaștele Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României și al Catedralei Naționale și ale Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.
Pelerinii sunt asistați permanent de grupul de voluntari „Tineri în acțiune” al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Altarul Catedralei Naționale va rămâne deschis pentru pelerini până în această seară la ora 24:00.
În perioada 6-14 noiembrie, inclusiv, Catedrala Națională este deschisă zilnic spre vizitare, între orele 11.00-19.00. Mai multe detalii sunt disponibile aici.