Connect with us

Eveniment

Echinocțiul de toamnă 2022: momentul în care ziua este egală cu noaptea. Începe toamna astronomică

Publicat

Publicitate

Echinocțiul de toamnă 2022: în acest an, pe 23 septembrie se produce echinocțiul de toamnă, adică momentul în care ziua este egală cu noaptea. Marchează începutul toamnei astronomice, amintește alba24.ro.

 De la echinocțiul de toamnă, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până în decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele două puncte în care ecliptică intersectează ecuatorul ceresc. Că urmare, ziua va fi egală cu noaptea și va avea 12 ore.

În 2022, echinocțiul de toamnă este vineri, 23 septembrie, la ora 4.04 (ora României), potrivit Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Echinocțiul de toamnă 2022

La momentul echinocțiului de toamnă, longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180 de grade. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

Aflându-se la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul când are loc echinocțiul de primăvară.

La echinocțiul de toamnă, Soarele trece din emisfera cerească nordică în cea sudică. Așadar, când în emisfera nordică este echinocțiu de toamnă, în cea sudică are loc echinocțiul de primăvară, iar practic în sudul emisferei la această dată începe primăvara.

Publicitate

În țara noastră, zilele acestea, Soarele se află, la amiază, la o înălțime medie de 45 de grade. Aceasta înseamnă că se află la jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont. După această zi, noaptea va crește pe măsură ce durata zilei va fi în continuă scădere, până pe data de 21 decembrie. În acel moment va avea loc solstițiului de iarnă în emisfera nordică, după care ziua va începe să crească din nou.

Cum suntem afectați de echinocţiul de toamnă

Zilele acestea, este posibil să vă simţiți mai triști ori mai obosiţi decât de obicei, stare ce poate fi cauzată de echinocţiul de toamnă sau numită astenie de toamnă.

Psihologii consideră că venirea toamnei poate cauza această stare, care ar putea ține până la câteva săptămâni. Medicii specialiști nu au identificat cauza exactă a asteniei de toamnă. Cu toate acestea, se presupune că ar avea legătură cu aportul scăzut de lumină naturală.

Cu ce simptome ne putem confrunta odată cu venirea toamnei astronomice:

  • depresie (apatie, subapreciere, sentiment de vină, nefericire)
  • anxietate (simți că nu mai poți face față stresului)
  • schimbări ale stării de spirit (au loc treceri bruște de la o stare de spirit la alta)
  • tulburări de somn (avem tentația de a dormi foarte mult și ne este foarte greu să stăm treji pe parcursul zilei)
  • letargie (ne încearcă acea senzație de oboseală și neputință de a face față activităților cotidiene)
  • supraalimentarea (ne confruntăm cu o poftă excesivă de mâncare, în special cu dulciuri sau junk food)
  • probleme de ordin social (simțim o oarecare iritabilitate și dorință de a evita socializarea)
  • probleme sexuale (are loc o scădere a libidoului).

Tradiții și superstiții pentru 23 septembrie

În mediul rural, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea recoltelor. legumele și fructele din recoltă se duc la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că acestea  capătă puteri tămăduitoare.

Se spune că în această zi florile plâng pentru că venirea iernii înseamnă și sfârșitul lor. Pentru a avea flori în ghiveci care să reziste peste iarna trebuie să le ungi cu mir sfințit la o mănăstire și astfel vor rezista și pe timpul iernii la fereastră.

Potrivit tradiției, în această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.

Alte fenomene astronomice în 2022

  • 26 septembrie: Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
  • 21 – 22 octombrie: Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20)
  • 9 noiembrie: Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
  • 17 – 18 noiembrie: Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15)
  • 8 decembrie: Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
  • 13 – 14 decembrie: Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150)
  • 21 decembrie: Solstiţiul de iarnă.

Eclipse și alte fenomene vizibile din România

  • Eclipsa parţială de Soare din 25 octombrie 2022. În România, Soarele va fi acoperit în proporţie de 44%, în nord estul extrem, şi 32% în vestul ţării. La Alba Iulia, acoperirea soarelui va fi de aproximativ 37,06%, magnitudinea eclipsei 0.48. Va dura 2 ore, 20 minute, 53 secunde (25 octombrie, de la ora 12.22 pm, maxim ora 1.32 pm, final 2.43)
  • 8 decembrie 2022: Luna va oculta planeta Marte. Fenomenul este cu atât mai spectaculos cu cât în data respectivă, Marte se va afla la opoziţie, moment în care planeta are strălucire maximă şi diametrul aparent maxim vizibil prin telescop.

Eclipse care nu se vor vedea din țară

  • Eclipsa parţială de Soare din 25 octombrie 2022: va fi vizibilă din Rusia, vestul Asiei, estul Europei şi nord-estul Africii. În România, Soarele va fi acoperit în proporţie de 44%, în nord estul extrem şi 32% în vestul ţării.
  • Eclipsa totală de Lună din 8 noiembrie 2022: va fi vizibilă din Estul Rusiei, Japonia, Australia, Oceanul Pacific, vestul şi centrul Americii de Nord.

Echinocțiul de toamnă în următorii ani

  • 2023: 23 septembrie – ora 9.50
  • 2024: 22 septembrie – ora 15.44
  • 2025: 22 septembrie – ora 21.19
  • 2026: 23 septembrie – ora 3.05
  • 2027: 23 septembrie – ora 9,02
  • 2028: 22 septembrie – ora 14.45

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Sute de amenzi în valoare de peste 150.000 de lei și 21 de permise reținute , bilanțul acțiunilor polițiștilor din ultimele 48 de ore

Publicat

Publicitate

În ultimele 48 de ore, polițiștii botoșăneni au desfășurat activități preventive pe raza  întregului județ. În această perioadă nu au fost înregistrate incidente deosebite care să tulbure ordinea și liniștea publică.

Astfel, au fost organizate acțiuni punctuale, pe raza întregului județ cu sprijinul jandarmilor, prilej cu care s-a acționat atât pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, cât și pentru impunerea unui climat de siguranță rutieră.
Pentru ca cetățenii să se bucure în siguranță de sărbătorile pascale.

Polițiștii care s-au aflat în teren au constatat aproximativ 300 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 150.000 de lei și au fost reținute 21 de permise de conducere și 9 certificate de înmatriculare.

Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.

Citeste mai mult

Eveniment

Un vitezoman din București s-a dat în spectacol la Dorohoi. Polițiștii l-au lăsat pieton

Publicat

Publicitate

Amenda de 2.000 de lei și permis reținut pentru 120 de zile
Cea mai mare viteză a fost înregistrată pe DN 29 B, în Dorohoi.

Conducătorul auto, un bărbat din municipiul București, a fost depistat în timp ce se deplasa cu o viteză de 128 de km/h.

Acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de peste 2.000 de lei, iar permisul de conducere i-a fost reținut pentru 120 de zile, fără a avea drept de circulație.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Vorona, pericol public! A fost reținut în noaptea de Înviere, după ce a condus având o alcoolemie de

Publicat

Publicitate

Cea mai mare alcoolemie a fost de 1.81 mg/l alcool pur in aerul expirat, înregistrată la un conducător auto din comuna Vorona, care a provocat și un accident rutier. Acesta a întrat cu autoturismul într-un cap de pod.

În urma impactului bărbatul a suferit leziuni, fiind necesare îngrijirile medicale.

Ulterior, acesta a fost reținut pentru 24 de ore.

Citeste mai mult

Eveniment

Papa Francisc a murit luni dimineață la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul

Publicat

Publicitate

Papa Francisc a murit luni dimineață la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul într-un comunicat, informează AFP.

”În această dimineață, la ora 07:35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors în casa Tatălui”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell, într-un comunicat publicat de Vatican pe contul său de Telegram.

AGERPRES

Lumea a primit vestea tragică a morții Sanctității Sale, Papa Francisc, la vârsta de 88 de ani. Născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, Papa Francisc a fost primul papă non-european din ultimii 1.300 de ani. A devenit Suveran Pontif în 2013, după demisia Papei Benedict al XVI-lea, care a renunțat la funcție din cauza problemelor de sănătate, fiind primul papă în 600 de ani care a ales să abdice.

Papa Francis, singurul pontif non-european din ultimul mileniu 

Ultima întrevedere oficială a Papei a fost duminică, în prima zi de Paște, când l-a primit pe vicepreședintele american J.D. Vance, în ciuda faptului că nu a fost programată oficial o întâlnire, a transmis Vaticanul.

Publicitate

Internat cu pneumonie bilaterală la Spitalul Gemelli din Roma, încă din data de 14 februarie 2025, în ciuda tratamentului intensiv primit, incluzând oxigenoterapie și transfuzii de sânge, starea sa s-a agravat. Suveranul Pontif a trecut la cele veșnice luni, 21 aprilie 2025, lăsând în urmă o moștenire de iubire, umilință și devotament față de semeni.

De-a lungul celor 12 ani de pontificat, Papa Francisc a avut parte de o serie de probleme de sănătate. În ultimii ani, Suveranul Pontif s-a confruntat cu multiple afecțiuni, inclusiv episoade frecvente de gripă și infecții respiratorii. În 2021, a fost operat de colon, iar în 2023 a suferit o intervenție chirurgicală pentru a repara o hernie abdominală. În același an, a fost spitalizat pentru trei zile din cauza unei bronșite. Durerile cauzate de sciatică, o afecțiune care provoacă disconfort intens în zona spatelui și a picioarelor, i-au dat și ele mari bătăi de cap. Mai recent, în decembrie 2024, în timpul unei ceremonii la Bazilica Sfântul Petru, a fost observat cu o vânătaie mare pe bărbie, despre care Vaticanul a spus că a fost rezultatul unei căzături minore. În ianuarie 2025, Papa a căzut din nou și s-a rănit la braț.

Recentele probleme de sănătate au fost agravate nu doar de vârsta înaintată, ci și de o infecție respiratorie din tinerețe, care l-a determinat să piardă o parte dintr-un plămân, factor care a contribuit la agravarea pneumoniei bilaterale cu care a fost internat la Spitalul Gemelli în februarie 2025.

În decembrie 2024, Papa a aprobat o ceremonie funerară simplificată și a decis să fie înmormântat într-un singur sicriu din lemn și zinc, în locul celor trei sicrie folosite tradițional (unul din chiparos, unul din zinc și altul din ulm, așezate unul în interiorul celuilalt). Într-un interviu din 2023, menționa că a ales ca loc de odihnă Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, unul dintre cele mai frecventate lăcașuri de cult, fiind totodată și biserica sa preferată.

Cine a fost Papa Francisc

Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio pe 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, Argentina, a fost fiul unor imigranți italieni. Înainte de a urma calea preoției, a studiat chimia și a lucrat ca tehnician în laborator.

În 1958, la vârsta de 22 de ani, Bergoglio a intrat în Societatea lui Isus (Ordinul Iezuiților), fiind hirotonit preot în 1969. A devenit Arhiepiscop de Buenos Aires în 1998 și a fost numit cardinal în 2001. La 13 martie 2013, a fost ales cel de-al 266-lea Papă al Bisericii Catolice, devenind astfel primul Suveran Pontif din America și primul iezuit care a ocupat această funcție.

Pontificatul său a fost marcat de o abordare pastorală profundă și de o atenție specială acordată celor marginalizați. Papa Francisc a promovat dialogul inter-religios, a subliniat importanța protejării mediului și a pledat pentru justiție socială. Enciclica sa Laudato si’ (un document oficial emis de Papă, adresat întregii Biserici pentru a transmite învățăturile și pozițiile asupra unor subiecte de mare importanță religioasă, morală sau socială) a subliniat necesitatea unei ecologii integrale și a responsabilității față de creație.

Adevărul

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending