Dezvoltarea aplicației informatice destinate acordării voucherelor de energie se află într-un stadiu avansat, aceasta urmând să fie operaționalizată înainte de termenul de 60 de zile stabilit prin legislație, conform informațiilor furnizate de Biroul de presă al Serviciului de Telecomunicații Speciale, relatează agerpres.ro.

‘Procesul de dezvoltare a aplicației informatice destinate acordării voucherelor de plată a facturilor la energie (EPIDS) se află într-un stadiu avansat, urmând să fie operaționalizată înainte de termenul de 60 de zile stabilit prin legislație. În cursul acestei săptămâni, echipa de dezvoltare a STS a primit acces pentru a integra o parte dintre serviciile electronice ale instituțiilor responsabile de verificarea identității și a contractelor la locurile de consum de energie. Pe măsură ce va exista acces pentru toate interconectările stabilite prin legislație și necesare verificării condițiilor de eligibilitate, va fi posibilă testarea de performanță și de securitate, iar apoi lansarea aplicației’, se menționează în răspunsul transmis de STS la solicitarea AGERPRES.

Potrivit sursei citate, EPIDS este dezvoltată sub forma unei aplicații web, care presupune accesarea unui link, fără a fi necesară descărcarea sau instalarea. Aplicația poate fi utilizată de pe orice dispozitiv cu browser – calculator, laptop, smartphone sau tabletă.

Actul normativ ce reglementează condițiile acordării mecanismului de sprijin financiar a fost aprobat în data de 30 iunie 2025, fiind stabilit termenul de 60 de zile pentru dezvoltarea sistemului informatic.

‘Astfel, Serviciul de Telecomunicații Speciale dezvoltă aplicația într-un timp extrem de scurt, nefiind înregistrate întârzieri. Precizăm că aplicația dezvoltată de către instituția noastră va permite înscrierea tuturor persoanelor eligibile. Verificarea, validarea și stabilirea beneficiarilor de vouchere se realizează automat prin interogarea bazelor de date puse la dispoziție de autoritățile stabilite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 35/2025 privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică’, precizează sursa citată.

Cererile de obținere a voucherului vor putea fi depuse online de către titular sau un membru al familiei în aplicația EPIDS. De asemenea, solicitările vor putea fi depuse și prin intermediul reprezentanților oficiului poștal ori al reprezentanților primăriilor unde solicitantul declară locul de consum.

Potrivit legislației, acordarea sprijinului financiar nu este condiționată de emiterea tichetului în format tipărit întrucât, prin automatizările realizate de aplicație, datele aferente beneficiarilor sunt preluate automat din aplicația EPIDS în sistemul electronic de plată a facturilor, subliniază reprezentanții STS.

OUG 35/2025 stabilește măsuri de protecție socială acordate consumatorilor casnici de energie electrică afectați de sărăcie energetică, ulterior expirării mecanismelor de sprijin prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025-30 iunie 2025, respectiv măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare, pentru consumul de energie electrică.

Măsurile de protecție socială se aplică în perioada 1 iulie 2025-31 martie 2026 și constau în acordarea unui sprijin financiar consumatorilor casnici care îndeplinesc condițiile legale, sub forma unui tichet electronic de energie ce poate fi utilizat de beneficiar numai pentru a efectua plăți pentru consumul de energie electrică înregistrat la locul de consum pentru care se acordă acest sprijin.

Beneficiază de sprijin sub forma tichetului electronic de energie următoarele categorii de persoane și familii: persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei; familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei.

Sprijinul este în valoare de 50 lei/lună și se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru al familiei care este major. Solicitarea se depune online, în aplicația EPIDS. Tichetul electronic de energie se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar datele de identificare ale membrilor familiei declarați de solicitant nu se regăsesc înregistrate la alt loc de consum.

Solicitările de acordare a sprijinului se înregistrează începând cu data operaționalizării aplicației. Pentru a beneficia de sprijin începând cu luna iulie 2025, solicitanții au obligația de a se înscrie în aplicație în termen de 30 de zile de la data operaționalizării aplicației. După expirarea acestui termen, sprijinul se va acorda din luna depunerii solicitării în aplicația EPIDS, dacă sunt îndeplinite condițiile de acordare.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 20 iulie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 20 iulie 2025:

Loto 6/49: 26, 32, 17, 41, 38, 44

Loto 5/40: 18, 34, 22, 29, 17, 30

Joker: 7, 24, 29, 1, 33 + 13

Noroc: 0 9 6 9 0 2 5

Noroc Plus: 9 6 1 2 9 9

Super Noroc: 2 3 3 9 0 2

O femeie în vârstă de 37 de ani, din județul Suceava, a fost sancționată drastic după ce a fost surprinsă de radar circulând cu o viteză amețitoare pe DN 29C, în localitatea Vârful Câmpului, județul Botoșani.

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au înregistrat autoturismul condus de aceasta rulând cu aproximativ 200 km/h, într-o zonă unde limita de viteză era mult mai redusă. Oamenii legii au efectuat semnalul regulamentar de oprire, însă conducătoarea auto nu a oprit și și-a continuat deplasarea, forțând autoritățile să pornească în urmărirea sa.

Cursa s-a încheiat în localitatea Cucorăni, unde femeia a pierdut controlul volanului și a ieșit în decor, oprindu-se în șanțul de pe marginea drumului. Din fericire, impactul nu a fost grav – femeia era singură în mașină și a suferit leziuni minore, fiind transportată la spital pentru îngrijiri medicale.

Verificările efectuate de polițiști au stabilit că nu consumase alcool sau alte substanțe interzise, iar actele autoturismului erau în regulă.

Cu toate acestea, comportamentul extrem de periculos din trafic i-a adus o sancțiune severă: amendă contravențională în valoare de 8.100 de lei și reținerea permisului de conducere pentru o perioadă de 300 de zile.

Poliția Rutieră atrage din nou atenția asupra riscurilor majore generate de viteza excesivă și de refuzul de a respecta semnalele polițiștilor, subliniind că astfel de comportamente pun în pericol nu doar viața conducătorului auto, ci și a celorlalți participanți la trafic.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ioan C. Teşu, în „Ziarul Lumina” din 22 martie 2020,  scrie despre teama cea mai mare a omului contemporan. Aceasta ar fi fobia socială sau anxietatea socială. Autorul menţionat găseşte următoarele simptome păguboase sufleteşte ale fobiei sociale: 1. „frică sau anxietate marcată privind una sau mai multe situaţii sociale în care individul ar putea fi expus evaluării de către ceilalţi”; 2. „individul se teme că ar putea acţiona într-un mod sau ar putea fi evidente simptomele anxioase care vor fi apreciate negativ”; 3. „situaţiile sociale provoacă aproape întotdeauna frică sau anxietate”; 4. „situaţiile sociale sunt evitate sau suportate cu frică sau anxietate intensă”; 5. „frica sau anxietatea sunt disproporţionate faţă de pericolul reprezentat de situaţia socială şi faţă de contextul socio-cultural”; 6. „frica, anxietatea sau evitarea cauzează disconfort sau deficit semnificativ clinic în domeniul social, profesional sau în alte arii importante de funcţionare”; 7. „frica, anxietatea sau evitarea nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale unei substanţe (drog, abuz de medicament) sau unei afecţiuni medicale”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 839 din 2020, reţine o diagnoză sociologică făcută de Carlo M. Cipolla: „Există patru categorii de oameni: 1. neajutoraţii („fraierii”)- când fac ceva, ei pierd şi câştigă alţii; 2. răufăcătorii – acţionează în beneficiu propriu şi spre paguba altora; 3. inteligenţii – când fac ceva, câştigă şi ei şi ceilalţi; 4. imbecilii – când fac ceva, pierd şi ei şi ceilalţi”; 

Observator: Cu mult timp în urmă priveam cu atenţie cântarul atunci când cineva îmi vindea ceva. Toţi, aproape toţi, încercau să mă fure şi chiar mă furau. Acum nu le mai zic nimic. Am încercat o dată şi mi s-a spus că s-ar putea să fie defect cântarul. O fi existând în universul acesta măcar un cântar perfect? Se spune că nici „cântarul” lui Dumnezeu n-ar fi aşa de perfect. Mai ales când împarte faima şi durerea. Aşa că atunci când mi se cântăreşte marfa mă uit în altă parte. Vânzătorul nu mai e cu mine. Sunt numai el şi Dumnezeu;

În plină invazie a coronavirusului, Andrei Cornea, în „Dilema veche” nr. 839 din 2020, reţine o cugetare a lui Blaise Pascal: „Nu e nevoie ca universul întreg să se înarmeze ca să-l strivească pe om. Un abur, o picătură de apă e de ajuns pentru al omorî. Dar chiar şi dacă universul l-ar strivi, omul încă ar fi mai nobil decât ceea ce îl omoară, pentru că ştie că moare. Iar avantajul pe care universul îl are asupra lui, despre acesta universul nu ştie nimic.”;

Ana Maria Sandu, în „Dilema veche” nr. 840 din 2020, publică o anchetă  în rândul a 16 scriitori, având titlul „Timpul s-a făcut foarte dens”. Ideea era ca fiecare să spună ce face în această perioadă de izolare. Toţi, absolut toţi, au spus că citesc. Doi dintre ei, Bogdan Răileanu şi Cristina Hermeziu, reţin câte un citat din Emil Cioran: „O carte trebuie scrisă într-un acces de febră. Altfel nu e contagioasă”; „Datoria unui om singur este să fie şi mai singur”. Mircea Cărtărescu nu se ascunde şi spune: „Pentru mine, măcar, cititul, ca şi scrisul, nue o chestiune de timp, ci de stare a minţii şi-a trupului meu. Nu pot citi când sunt stresat, îngrijorat, nesigur pe ziua de mâine”. Nici Andreea Răsuceanu nu e mai liniştită: „Deseori, în momente mai tensionate când nu-mi mai găsesc liniştea citind proză, mă întorc la jurnale”. Radu Vancu are altă senzaţie şi a găsit şi metoda să iasă din ea: „Sunt zile în care timpul s-a făcut foarte dens, aproape insuportabil de dens – cred că asta simţim toţi; şi, ca de obicei, cel mai eficient solvent al timpului e poezia”. Dan Lungu pare să fie mai fericit: „De mult îmi doresc un moment în care să păot recupera din lecturi. Deşi nu e ceea ce aşteptam, el a venit, iar eu sunt nepregătit. Aş fi vrut să citesc poezie, multă poezie românească din ultimii cincisprezece ani, fiindcă se întâmplă mutaţii interesante de sensibilitate, iar poezia are acul indicator cel mai fin”. Merită adus aici şi un citat reţinut de Cristina Hermeziu din Olga Tokarezuk: „Cărţile sunt pur şi simplu o problemă de igienă”;

Din  discursul ţinut de Ovidiu Genaru la gala de decernare a Premiului Naţional de Poezie pe anul 2019: „Credeţi oare că suntem anacronici, vetuşti, atemporali în acest veac confuz, hiperpragmatic, neprietenos culturii? Noi ştim că Poezia îmblânzeşte fiara din om şi aprinde în ochiul tulbure licărul iubirii şi al inteligenţei. De aceea spălătorii de creiere nu-l vor iubi pe Eminescu”;

Leo Butnaru, în „România literară” nr. 5 din 2020, despre poezie: „Ceea ce e mai scump pe lume / în viaţa omului – poezia firească / aparţine celor care / de dragul ei / pentru ea / întru apărarea ei / sunt gata să moară / dar mai ales – să trăiască („Poezia firească”);

Mihai Zamfir despre „alter ego” în roman: „Or, o regulă de aur rareori aplicată mi se pare a fi aceea că respectivul alter ego din roman nu trebuie niciodată exaltat şi dat ca exemplu. Cu cât el va fi un martor mai şters şi eventual mai „negativ”, cu atât romanul va ieşi mai bun”(vezi „România literară” nr. 5 din 2020)

Irina Petraş, în eseul „Despre imaginaţie sau ochii minţii”, (vezi „România literară” nr. 5 din 2020), face un pic de antigeometrie pe cub: „Numai cubul imaginat are şase feţe”(J. P. Sartre). Când foloseam, acum vreo patru decenii, aceste cuvinte pentru interpretarea autenticităţii speciale din romanele lui Camil Petrescu (în „Ultima noapte…”, autenticitatea se obţine prin menţinerea în limitele stricte ale celor trei feţe „reale”. În „Patul lui Procust” sunt alăturate, într-un efort remarcabil de simultaneizare, cel puţin patru perspective de câte trei feţe în aşa fel încât rezultanta să fie un tulburător „cub cu şase feţe” reali, nu realizam deplin cât de mult din umanitatea noastră datorăm noi, oamenii, imaginaţiei”;