Biserica Ortodoxă pomeneşte la 13 noiembrie pe cel întru sfinţi, Părintele nostru Ioan Hrisostom, Arhiepiscop al Constantinopolului. Acesta, pentru nespusa lui iscusinţă, a primit numele de Gură de Aur. S-a născut în Antiohia, marea capitală a Siriei între anii 349 şi 354.

Tatăl său, Secundus, ofiţer de rang înalt în armata imperiului roman, a murit la scurt timp după naşterea sfântului. Buna sa educaţie se datorează mamei sale Antuza.

Şi-a desăvârşit studiile filozofice, juridice şi oratorice cu distinşii dascăli Andragatie şi Libaniu. Apoi, însetat de cunoaşterea lui Dumnezeu, a luat lecţii de la cunoscutul teolog Diodor, la şcoala de teologie din Antiohia, mai târziu episcop al Tarsului. După mult studiu se hotărăşte să părăsească slava lumească pentru a căuta „pe cele ce sunt, acolo unde este Hristos”. Se botează în anul 370 şi se retrage vreme de 8 ani în asceză. În anul 381 este hirotonit diacon de către arhiepiscopul Antiohiei, Sf. Meletie Mărturisitorul iar în anul 386 este hirotonit preot de către arhiepiscopul Flavian al Antiohiei.

Până în anul 397 desfăşoară activitate bisericească deosebită, remarcându-se ca bun predicator dar şi ca bun organizator al activităţii social-filantropice. Faima lui ajunge în capitala Siriei, iar în 398 după adormirea Sf. Nectarie arhiepiscop al Constantinopolului (381-397), urcă fără voia sa pe scaunul arhiepiscopial al capitalei imperiului. Ca arhiepiscop al Constantinopolului, cu râvnă dumnezeiască se dedică în activitatea bisericii, distingându-se prin activităţi misionare şi filantropice.

Este un bun filantrop şi prin economiile pe care le face prin buna organizare a arhiepiscopiei, înreţine fundaţii unde sunt spitalizaţi cei bolnavi, adăpostiţi cei fără locuinţă, îngrijiţi cei amărâţi şi săraci. Poporul îl iubeşte şi umple bisericile pentru a asculta minunatele lui predici. Deorece mustra nelegiuirile şi păcatele, îşi face mulţi duşmani. Aceştia complotează împotriva lui fiind susţinuţi de mâna împărătesei Eudoxia. Reuşesc să-l exileze în anul 404 în localitatea Cucuz din Armenia.

După 3 ani este mutat În Pitiuda, dar nu va apuca să ajungă acolo căci, fiind în călătorie, istovit, însetat şi înfometat, moare în localitatea Comane din Pont la 14 septembrie 407. Ultimile lui cuvinte au fost: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

Începând de luni, 11 noiembire a intrat în vigoare Legea ce limitează dobânzile IFN-urilor iar Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) anunțat deja o serie de detalii privind costul total al creditării și la cesiunea de creanțe.

Legea nr. 243/2024 reglementează atât dobânzile creditelor ipotecare, cât și ale celor de consum, oferite de instituțiile financiare nebancare (IFN), relatează alba24.ro.

Potrivit ANPC, în cazul creditelor ipotecare pentru investiții imobiliare:

DAE (dobânda anuală efectivă) nu poate depăși cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR

În cazul creditelor de consum:

DAE (dobânda anuală efectivă) nu poate depăși cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.

Legea ce limiteaă dobânzile IFN-urilor. Praguri la credite de consum
Prin excepție de la această prevedere, au fost stabilite 3 praguri, în cazul creditelor de consum, prin care valoarea totală plătibilă nu poate depăși dublul valorii totale a creditului concomintent cu:

pentru creditele în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1 % pe zi
pentru creditele în valoare cuprinsă între 5.001-10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,8 % pe zi
pentru creditele în valoare cuprinsă între 10.001-25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6 % pe zi.
„Intrarea în vigoare a acestei legi reprezintă un pas esențial în consolidarea protecției consumatorilor din România, oferindu-le o susținere palpabilă în fața provocărilor costurilor de creditare. Prin implementarea unor reglementări clare și stabilirea unor praguri echitabile, este garantat accesul consumatorilor la soluții financiare corecte, la dobânzi competitive și la o transparență deplină în relația cu instituțiile financiare nebancare. Respectarea drepturilor financiare ale consumatorilor nu este doar o responsabilitate juridică, ci și un principiu fundamental de etică și responsabilitate socială”, spune Sebastian Hotca, președintele interimar al ANPC.

Dacă valorile dobânzilor sunt mai ridicate decât cele prevăzute anterior, aceastea trebuie reduse, la cererea consumatorilor. Procedura este fie pe cale amiabilă, fie în urma apelării la instituțiile statului cu atribuții în domeniu, mai comunică ANPC.

Doamna Alexandra Huțu a demonstrat din nou că doarme în papuci. Așa e când ai doar locuri de muncă garantate de partid și habar nu ai de nimic. De această dată, doamna Huțu ne arată că nu știe nici ce este la ea acasă în Vârfu Câmpului, nici cum arată niște acte normative emise de Guvern sau Parlament.

În acest video, îi explic doamnei Alexandra Huțu și colegilor ei din PSD cum stă treaba cu barajul de la Vârfu Câmpului, obiectiv strategic pentru Botoșani și pe care noi, cei din #EchipaValeriuIftime, îl situăm în topul priorităților județului nostru. Pe ei, dacă i-ar fi interesat ar fi rezolvat de multă veme această problemă și Botoșaniul nu ar mai fi avut atâtea necazuri cu apa.

Dar, pentru ca să nu mai avem neștiutori în Parlament, total dezinteresați de problemele comunității, avem nevoie de votul tuturor botoșănenilor. Doar astfel putem schimba în bine nivelul de trai în Botoșani.

Nici dupa 6 ani parlamentarii PSD nu au reușit sa descifreze răspunsul dat la interpelarea privind barajul de la Vârfu Câmpului și nu au avut curiozitatea să verifice textul legal invocat în răspunsul primit la data de 18.04.2018: ” Pentru exproprierea suprafeței de teren de 256.272,70 mp mai sus menționată, ce aparține Rezervației Naturale Pădurea Zamostea – Luncă RONPA 0744, obiectivul de investiții trebuie să se încadreze și în prevederile art. 27 alin 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice…”
Dragi botoșăneni, Obiectivul de investiții “Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, judeţele Suceava şi Botoşani” trebuie declarat drept proiect major de importanță națională în domeniul gospodăririi apelor și nu este suficient ca lucrările prevăzute de Legea 171/1997 să fie de interes național.
Dna Doina Federovici și dna Alexandra Hutu fac referire tot la Legea 171/1997 deși din anul 2018 li s-a comunicat faptul că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, este cea care reglementează situația obiectivului de investiții ( Art. 28 alin. 7 OUG 57/2007 : ”și, în lipsa unor soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000…”
Din acest motiv nu avem rezolvată problema apei, parlamentarii PSD neștiind să citească un răspuns la o interpelare și fiind lipsiți de preocuparea de a cauta soluții.
Din cauza acestui mod iresponsabil de a face politică, județul nostru este pozitionat la coada oricărui clasament.
Dacă explicația juridică nu v-a convins, vă îndemn să rămâneți aproape de activitatea echipei noastre pentru a vedea că problema barajului de la Vârfu Câmpului se va rezolva, chiar dacă acest fapt provoacă nemulțumire parlamentarilor PSD.

#EchipaValeriuIftime #ContinuămSchimbarea #EduardMititelu

CMF  11240002

România organizează un număr record de secții de votare în străinătate pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Sunt distribuite nu mai puțin de 3 milioane buletine de vot, relatează alba24.ro.

Aproximativ 200 de plicuri cu vot prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale au fost primite şi sunt „în aşteptare”, a declarat, luni, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă.

Alegerile din diaspora. Vot prin corespondență

Greblă a spus că ţara noastră are un număr record de secţii de votare organizate pentru diaspora.

„După verificările sumare pe care le-am făcut, nicio ţară nu deschide peste 950 de secţii de votare peste hotare când organizează scrutinuri”, a arătat preşedintele AEP, potrivit Agerpres.

Publicitate

El a adăugat că 6.650 de cetăţeni au primit plicuri pentru votarea prin corespondenţă. Aceştia trebuie să îşi trimită opţiunea cel mai târziu cu două zile înainte de începerea votului fizic, pentru a fi recepţionate în timp util. În caz contrar sau în cazul în care cetăţenii din străinătate semnalează că au votat greşit prin corespondenţă, aceştia pot vota la urne, în cea mai apropiată secţie de votare din ţara de reşedinţă.

Deşi cetăţenii din străinătate au mai multe zile la dispoziţie pentru a vota, doar în ultima zi va fi prelungit programul, în cazul în care mai sunt persoane care doresc să îşi exprime opţiunea electorală. „Nu cred să existe vreun cetăţean care să vrea să voteze şi să nu poată”, a afirmat Greblă.

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a atenţionat că există 11 secţii de votare care vor avea adrese diferite în cele trei rânduri de alegeri. Acestea sunt în Finlanda, Franţa, Spania, Marea Britanie.  A menţionat că adresa unor secţii de votare din Spania s-a schimbat, din cauza inundaţiilor din această ţară.

Odobescu a făcut apel la cei din străinătate să consulte listele cu secţiile de vot şi să aibă cu ei documentele necesare care le acordă dreptul de a-şi exprima opţiunea electorală.

Cum se votează în străinătate. Lista secțiilor de votare pentru diaspora

Dintre cele 950 de secţii de votare, 140 au fost desemnate să gestioneze plicurile cu voturi prin corespondenţă, majoritatea aflându-se lângă reprezentanţele diplomatice ale României, a arătat ea.

Totodată, ministrul român de Externe a spus că toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.

Săptămâna aceasta se încheie distribuţia buletinelor de vot pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale şi pentru alegerile parlamentare, precum şi a celorlalte materiale necesare – ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea „VOTAT”, timbrele autocolante, procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votului.

Pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în cadrul secţiilor de votare organizate în străinătate sunt distribuite în total 3.600.000 de buletine de vot, 9.120 de ştampile cu menţiunea „VOTAT” şi 2.914.000 de timbre autocolante. Pentru alegerile parlamentare sunt expediate 3.070.000 de buletine de vot, 9.210 de ştampile cu menţiunea „VOTAT” şi 2.680.000 de timbre autocolante.

Lista celor 950 de secţii de votare organizate în străinătate: Lista_sectii vot diaspora

Cum se votează în străinătate – alegeri prezidențiale. Procedura și programul

Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare din secţiile organizate în afara ţării.

Trebuie să aibă asupra lor un act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:

• cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate
• paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar
• în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura pe parcursul a trei zile:

• vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12.00 şi 21.00
• sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7.00 şi 21.00.

Cum se votează în străinătate – alegeri parlamentare 2024

Cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la alegerile parlamentare la oricare din secţiile de votare organizate în afara ţării:

• dacă au domiciliul în străinătate: pe baza paşaportului simplu, simplu temporar sau simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu
• dacă au reşedinţa în străinătate: pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, şi a unui document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate.

Lista documentelor care atestă reşedinţa în străinătate: Lista documente pentru vot strainatate 2024

Votarea în străinătate la alegerile parlamentare are loc pe parcursul a două zile, între orele locale 7.00 şi 21.00:

• sâmbătă, 30 noiembrie
• duminică, 1 decembrie 2024