De Ziua Pământului, pe 22 aprilie 2024, Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoșani, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, te provoacă la mersul pe jos!

„MIE ÎMI PASĂ!

Cum poți arăta asta?

Pentru o zi, lasă acasă mașina personală și deplasează-te la serviciu sau la școală, pe jos, cu trotineta, bicicleta, mijloacele de transport în comun sau orice ai la îndemână!

De ce să dai curs provocării noastre? Iată câteva motive:

• Pentru că educația și formarea joacă un rol esențial în a-i ajuta pe toți cetățenii, de la copii, la adulți, să treacă de la conștientizarea problemelor de mediu, la acțiuni individuale și colective de protecție a mediului.
• Pentru că doar împreună putem susține educația și ne putem implica pentru a soluționa o problemă globală și a oferi o lume locuibilă generațiilor viitoare.
• Pentru că e ziua Pământului și îi (îți) poți dărui, măcar pentru o zi, răgazul de a respira un aer mai curat.

Așa că, pe 22 aprilie, nu te grăbi! Fă-ți timp pentru Pământ și investește într-un viitor verde și un „cămin” curat!

Te invităm să te alături provocării Liceului Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoșani și a Inspectoratului Școlar Județean Botoșani și să contribui la schimbarea lumii în mai bine, pas cu pas, chiar din această zi!”, se arată în comunicatul remis redacției de Inspectoratul Școlar Botoșani.

„Cele două instituții partenere, Liceul Pedagogic ,,Nicolae Iorga’’ Botoșani și Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, doresc  să ofere o experiență educativă, de conștientizare și responsabilizare eficientă și adecvată nevoilor școlarilor și preșcolarilor botoșăneni.” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

În săptămâna a cincea a Postului Mare sunt menţionate, în zilele de miercuri şi vineri, Denii, a Canonului celui Mare şi a Acatistului Născătoarei de Dumnezeu. Prin caracterul şi conţinutul lor, deniile sunt slujbe deosebite în cultul divin ortodox. Cuvântul „denie” este din limba slavonă şi înseamnă priveghere. Denia este slujba utreniei sau „de dimineaţă” care se săvârşeşte seara, în ajun. Denia se deosebeşte de priveghere, care înseamnă tot slujbă de seară, prin faptul că se referă numai la utrenia săvârşită seara.

Dacă privegherea se săvârşeşte în ajunul sărbătorilor importante, deniile se săvârşesc numai în două săptămâni din timpul unui an bisericesc şi anume: în săptămâna a cincea şi a şaptea din Postul Paştelui. Cele două denii din săptămâna a cincea sunt utreniile zilelor de joi şi sâmbătă săvârşite seara, în ajun. Slujba este o utrenie de post care înglobează în ea cele două piese imnografice foarte importante şi frumoase: Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul (prăznuit la data de 4 iulie) şi Acatistul Bunei Vestiri, alcătuit de patriarhul Serghie al Constantinopolului (sec. VII).

Prima piesă imnografică, cunoscută şi sub numele de Canonul de pocăinţă este alcătuit din 250 de imnuri sau strofe în care autorul exprimă în formă întraripată zdrobirea inimii celui păcătos, constituind un imn statornic spre pocăinţă. Cea de a doua compoziţie imnografică, Acatistul Bunei Vestiri, este un imn de laudă închinat Maicii Domnului, alcătuit din 24 de strofe. Această piesă imnografică dă expresie sub formă poetică, învăţăturii despre Maica Domnului. Deniile din săptămâna a cincea din Postul Mare, când este pomenită Cuvioasa Maică Maria Egipteanca, sunt în mod deosebit denii de pocăință, de conștientizare a morții spirituale a sufletului robit de păcat și patimi. În săptămâna a cincea a Postului Mare sunt menţionate, în zilele de miercuri şi vineri, Denii, a Canonului celui Mare şi a Acatistului Născătoarei de Dumnezeu.

Prin caracterul şi conţinutul lor, deniile sunt slujbe deosebite în cultul divin ortodox. Cuvântul „denie” este din limba slavonă şi înseamnă priveghere. Denia este slujba utreniei sau „de dimineaţă” care se săvârşeşte seara, în ajun. Denia se deosebeşte de priveghere, care înseamnă tot slujbă de seară, prin faptul că se referă numai la utrenia săvârşită seara. Dacă privegherea se săvârşeşte în ajunul sărbătorilor importante, deniile se săvârşesc numai în două săptămâni din timpul unui an bisericesc şi anume: în săptămâna a cincea şi a şaptea din Postul Paştelui. Cele două denii din săptămâna a cincea sunt utreniile zilelor de joi şi sâmbătă săvârşite seara, în ajun. Slujba este o utrenie de post care înglobează în ea cele două piese imnografice foarte importante şi frumoase: Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul (prăznuit la data de 4 iulie) şi Acatistul Bunei Vestiri, alcătuit de patriarhul Serghie al Constantinopolului (sec. VII). Prima piesă imnografică, cunoscută şi sub numele de Canonul de pocăinţă este alcătuit din 250 de imnuri sau strofe în care autorul exprimă în formă întraripată zdrobirea inimii celui păcătos, constituind un imn statornic spre pocăinţă.

Cea de a doua compoziţie imnografică, Acatistul Bunei Vestiri, este un imn de laudă închinat Maicii Domnului, alcătuit din 24 de strofe. Această piesă imnografică dă expresie sub formă poetică, învăţăturii despre Maica Domnului. Deniile din săptămâna a cincea din Postul Mare, când este pomenită Cuvioasa Maică Maria Egipteanca, sunt în mod deosebit denii de pocăință, de conștientizare a morții spirituale a sufletului robit de păcat și patimi. În săptămâna a cincea a Postului Mare sunt menţionate, în zilele de miercuri şi vineri, Denii, a Canonului celui Mare şi a Acatistului Născătoarei de Dumnezeu. Prin caracterul şi conţinutul lor, deniile sunt slujbe deosebite în cultul divin ortodox. Cuvântul „denie” este din limba slavonă şi înseamnă priveghere. Denia este slujba utreniei sau „de dimineaţă” care se săvârşeşte seara, în ajun. Denia se deosebeşte de priveghere, care înseamnă tot slujbă de seară, prin faptul că se referă numai la utrenia săvârşită seara.

Dacă privegherea se săvârşeşte în ajunul sărbătorilor importante, deniile se săvârşesc numai în două săptămâni din timpul unui an bisericesc şi anume: în săptămâna a cincea şi a şaptea din Postul Paştelui. Cele două denii din săptămâna a cincea sunt utreniile zilelor de joi şi sâmbătă săvârşite seara, în ajun. Slujba este o utrenie de post care înglobează în ea cele două piese imnografice foarte importante şi frumoase: Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul (prăznuit la data de 4 iulie) şi Acatistul Bunei Vestiri, alcătuit de patriarhul Serghie al Constantinopolului (sec. VII). Prima piesă imnografică, cunoscută şi sub numele de Canonul de pocăinţă este alcătuit din 250 de imnuri sau strofe în care autorul exprimă în formă întraripată zdrobirea inimii celui păcătos, constituind un imn statornic spre pocăinţă. Cea de a doua compoziţie imnografică, Acatistul Bunei Vestiri, este un imn de laudă închinat Maicii Domnului, alcătuit din 24 de strofe. Această piesă imnografică dă expresie sub formă poetică, învăţăturii despre Maica Domnului. Deniile din săptămâna a cincea din Postul Mare, când este pomenită Cuvioasa Maică Maria Egipteanca, sunt în mod deosebit denii de pocăință, de conștientizare a morții spirituale a sufletului robit de păcat și patimi.

În perioada 09-12.04.2024, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții , a avut loc Campania Națională pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind încheierea și executarea contractelor individuale de muncă, precum și prevederile legale privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă de către angajatorii care desfășoară activități din domeniul: fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase – cod CAEN 107 (CAEN: 1071, 1072 si 1073).

Obiectivele acestei campanii au fost:

• Identificarea și verificarea agenților economici care activează în domeniul: Fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase – cod CAEN 107 (CAEN 1071, 1072 1073);
• Eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sancțiunilor contravenționale corespunzătoare;
• Creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniile relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.

S-a urmărit în mod deosebit, verificarea respectării de către agenții economici din grupul țintă a tuturor condițiilor de muncă ale lucrătorilor.

MOTIVAREA CAMPANIEI

Controalele efectuate în ultimii ani în domeniul securității sănătății în muncă au evidențiat faptul că lucrătorii din domeniile țintă ale campaniei sunt expuși la o gamă largă de riscuri de accidentare și îmbolnăvire la locul de muncă, cum ar fi:

• risc de accidentare din cauza incendiilor și exploziilor;
• echipamente de muncă necorespunzătoare tehnologiilor folosite;
• neasigurarea sau nefuncționarea instalațiilor de captare, reținere și neutralizare a substanțelor nocive degajate în desfășurarea proceselor tehnologice;
• manipulări de mase grele și foarte grele, care conduc la o serie de probleme de sănătate asociate cu dureri de spate și dureri musculare;
• risc de accidentare datorat manevrării necorespunzătoare a motostivuitoarelor și a căilor de acces fără vizibilitate;
• risc de electrocutare;
• ventilatie insuficientă;
• lucrul la temperaturi ridicate sau scăzute;
• risc de lovire prin răsturnarea mărfurilor greșit depozitate;
• risc de lovire, strivire de echipamentele de muncă aflate în mișcare ( malaxoare, stivuitoare, camioane, etc).

Având în vedere riscurile la care sunt expuși lucrătorii din acest domeniu de activitate, este necesară organizarea periodică a unor acțiuni de control privind respectarea de către angajatori a prevederilor legale de securitate și sănătate în muncă și a modului în care lucrătorii conștientizează riscurile din unități, ca primă condiție pentru adoptarea unor atitudini, comportamente și acțiuni adecvate în prevenirea producerii de accidente.

S-a urmărit și modul în care au fost îndeplinite măsurile dispuse cu ocazia controalelor anterioare, acolo unde a fost cazul.

In domeniul relațiilor de muncă, domeniul de activitate mai sus menționat este susceptibil de încălcarea reglementărilor legale, privind:

• angajarea personalului;
• transmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidență a salariaților;
• durata timpului de muncă și munca suplimentară;
• întocmirea evidenței orelor de muncă prestate de salariați;
• repausuri periodice (repausul săptămânal, sărbători legale);
• munca de noapte;
• acordarea drepturilor salariale.

De asemenea, s-a urmărit modul în care au fost îndeplinite măsurile dispuse cu ocazia controalelor anterioare, acolo unde a fost cazul.

În cadrul acestei campanii, în domeniul relațiilor de muncă, s-au efectuat 25 controale. S-au dispus 36 măsuri pentru remedierea neconformităților constatate, au fost aplicate 5 sancțiuni contravenționale ( 2 pentru muncă nedeclarată și subdeclarată, 2 pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă și una în baza altor prevederi legale ), din care 2 avertismente și 3 amenzi în valoare totală de 143.000 lei.

Au fost depistate 7 persoane prestând muncă nedeclarată, din care 6 își desfășurau activitatea fără întocmirea contractului individual de muncă și 1 persoană al cărei contract individual de muncă nu a fost transmis în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității, motiv pentru care s-au aplicat 2 amenzi în valoare totală de 140.000 lei.

Cele mai frecvente deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă au fost:

• primirea la muncă fără contracte individuale de muncă încheiate în formă scrisă,
• primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității,
• angajatorul nu ține evidența orelor de muncă prestate de către salariați, cu menționarea orei de început și de sfârșit a programului,
• angajatorul nu acordă sporul la salariu cuvenit salariaților care beneficiază de repaus săptămânal în alte zile decât sâmbăta și duminica.

In domeniul securității și sănătății în muncă, în cadrul acestei campanii, au fost efectuate controale la un număr de 25 agenți economici, din care au fost sancționați 23. Au fost constatate 39 neconformități pentru care au fost dispuse măsuri, fiind aplicate 6 amenzi în valoare de 45.000 lei și 31 avertismente.

Cele mai frecvente deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă au fost:

• lipsa controlului medical periodic în vederea stabilirii aptitudinii de muncă, din punct de vedere al securității și sănătății în muncă,
• fișele de instruire individuală , din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, nu erau completate și semnate la toate rubricile,
• neîndeplinirea măsurilor dispuse cu ocazia controalelor anterioare.

Valoarea totală a amenzilor aplicate de către ITM Botoșani, în domeniile Securitate și Sănătate în Muncă și Relații de Muncă în cadrul acestei campanii este de 188.000 lei.

Asistenta care a a fost de gardă în noaptea în care ALexandra Ivanov a murit în dureri crunte va fi despăgubită de spital, scrie realitatea. net.

Răsturnare de situație în cazul Alexandrei Ivanov, tânăra mamă care a murit în chinuri la Spitalul Județean din Botoșani. Asistenta care a fost de gardă în seara fatidică va primi despăgubiri și i se va permite să revină la muncă.

După tragedie, medicul, asistenta și infirmiera care au fost de gardă în seara în care Alexandra și-a pierdut viața, au fost suspendați din funcție pentru 60 de zile.

Asistenta însă a contestat decizia în instanță și a avut câștig de cauză. Judecătorii au decis ca aceasta să își primească salariile aferentei perioadei în care a fost suspendată, dar și actualizarea acestora la zi.

Medicul care a fost de gardă în acea seară a fost concediat.