Connect with us
Publicitate

Eveniment

Dramă la Botoșani: Un tânăr de 23 de ani a murit, iar unul de 19 ani este grav rănit în urma unui accident rutier

Publicat

Publicitate

Un cumplit accident în urma căruia un tânăr a murit și unul a fost grav rănit s-a produs, luni noaptea, în localitatea Vlăsinești din județul Botoșani.

Autoturismul în care se aflau cei doi – de 23 de ani și 19 ani, tineri a intrat violent într-un cap de pod.

Potrivit ISU Botoșani, în urma impactului violent un tânăr de 23 ani, a decedat, iar altul de 19 ani a ajuns în stare gravă la spital.

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, două echipaje din cadrul Gărzii de Intervenție Săveni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și modul de descarcerare și ambulanța SMURD, un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță, dar și echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD.

La sosirea forțelor de intervenție la fața locului, conducătorul autoturismului era scos din mașină de martorii accidentului, iar pasagerul de pe scaunul din dreapta față era încarcerat.

Pompierii l-au scos din autoturism, acesta fiind preluat de echipajul SAJ.

Publicitate

Conducătorul auto era inconștient. În ciuda eforturilor depuse de medici s-a declarat decesul.

Pompierii au intervenit și pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriei.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ce nu ar fi bine să faci în Duminica Rusaliilor

Publicat

Publicitate

Sărbătoarea Cincizecimii, care are loc după Învierea lui Hristos şi Înălţarea Sa la ceruri a fost anunţată în Vechiul Testament de profeţii mesianici. Este denumită „capătul sărbătorilor”, adică evenimentul cu care se încheie istoria mântuirii realizată de Hristos.

În această zi, Duhul Sfânt a venit în lume şi S-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. Atunci s-a întemeiat la Ierusalim Biserica lui Hristos, potrivit Agerpres.

Rusalii 2024: Semnificații

Despre venirea pe pământ a celei de a treia persoane a Preasfintei Treimi, a vorbit Mântuitorul Iisus Hristos.

În seara Cinei de Taină: „Eu vă spun adevărul. Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi. Iar dacă Mă voi duce, îl voi trimite la voi”. (Ioan 16, 7)

Duhul Sfânt S-a pogorât peste Sfinţii Apostoli duminică dimineaţa, în ziua Cincizecimii. În chip de limbi de foc, nu în chip de porumbel ca la Botezul Domnului, spune arhimandritul Ilie Cleopa.

Venirea Sfântului Duh peste Apostoli, care se găseau în foişorul Cinei de Taină, de pe muntele Sion, este descrisă astfel:

Publicitate

„Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede. Și a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi (…) Şi toţi erau uimiţi şi nu se dumireau, zicând unul către altul: Ce va să fie aceasta?” (Fapte 2, 1-13).

Rusalii 2024: Prima predică a Sfântului Apostol Petru

În Ierusalim se aflau atunci iudei din toate părţile pământului, care trăiau între neamuri: Parţi, mezi şi elamiţi şi cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea şi în Capadocia, în Pont şi în Asia, în Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei, romani, aflaţi în treacăt, iudei şi prozeliţi, cretani şi arabi.

Toţi aceşti oameni care vorbeau limba locului din care veneau îi auzeau şi îi înţelegeau pe Sfinţii Apostoli despre faptele minunate ale lui Dumnezeu în limba fiecărui asculător.

Publicitate

Chiar în acel ceas Sfântul Apostol Petru a rostit prima sa predică în faţa mulţimii, mărturisind că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Care a venit pe pământ pentru mântuirea oamenilor. Auzind ei cuvântul lui, au întrebat ce să facă, iar Apostolul Petru le-a răspuns: „Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor şi veţi primi darul Duhului Sfânt” (Fapte 2, 37-38).

La cuvântul Apostolului Petru au crezut în Hristos şi s-au botezat în ziua aceea ca la trei mii de oameni.

Rusalii 2024: Duhul Sfânt, a treia persoană a Sfintei Treimi

Duhul Sfânt, a treia persoană a Sfintei Treimi (dogma despre Treimea dumnezeirii este fundamentală şi are implicaţii asupra întregii învăţături creştine), care a fost dăruit comunităţii apostolice primare, a înzestrat Biserica cu tot ceea ce era necesar organismului creştin: propovăduirea Evangheliei, Sfintele Tainele, harismele, diaconia. Existenţa istorică şi orice acţiune sacramentală a Bisericii depind acum de invocarea Duhului Sfânt.

După ce Sfinţii Apostoli au primit Duhul Sfânt, trăgând sorţi, s-au dus în toate părţile pământului să vestească Evanghelia mântuirii şi credinţa în Iisus Hristos, începând de la Ierusalim. Iar prin Sfinţii Apostoli, Duhul Sfânt a fost transmis în lume tuturor celor ce cred în Hristos, prin Sfintele Taine ce se săvârşesc în Biserică de către preoţi şi episcopi.

Semnificaţia Cincizecimii constă în aceea că de acum Duhul Sfânt pătrunde definitiv în istorie neexistând timp şi spaţiu fără prezenţa personală, venirea reală şi lucrarea efectivă a lui Dumnezeu.

Rusalii 2024: Tradiții, superstiții

Sărbătoarea a fost numită „Rusalii” de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană „Rosalia”, consacrată cultului mortilor. Nu întâmplător, sâmbăta dinaintea Rusaliilor este destinată pomenirii celor morți, zi cunoscuta ca ”Moșii de vară”.

În vechime, în această zi, catehumenii primeau botezul într-un cadru solemn și festiv, potrivit crestinortodox.ro.

La finalul Sfintei Liturghii din ziua praznicului Pogorârii Sfântului Duh este oficiată Vecernia Rusaliilor.

Există obiceiul ca, în ziua de Rusalii, să se aduca în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor.

În credința populară, Rusaliile sunt fiinţe asemănătoare Ielelor. Acestea umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Paşti). Provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele.

De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare.

Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi să pună la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.

Ce nu ar fi bine să faci în Duminica Rusaliilor

  • În ziua de Rusalii nu se spală haine și nu se face curat
  • Nu e bine să te cerţi cu alţii, pentru că poţi fi pedepsit de zânele rele.
  • Nu este bine să spui mai departe un secret, altfel ai putea fi pedepsit.
  • Nu este bine să te urci în copaci, dar nici să pleci departe de casă, pentru că poți fi luat de Rusalii.
  • În ziua de Rusalii nu este bine să mergi la scăldat, altfel este pericol de înec.

Rusalii 2024: obiceiuri

În Ardeal, se regăseşte “Împănatul boului”. Pe uliţele satului, se desfăşoară o procesiune în care personajul principal, boul împodobit cu flori, este dus la biserică, unde este sfinţit de preot. Animalul este la un moment dat eliberat şi o fată tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că tânăra se va căsători în anul ce urmează.

De Rusalii, se ţine “Udatul nevestelor”. Potrivit tradiţiei, femeile trebuie stropite cu apă, să rămână sănătoase şi frumoase tot anul.

Tot de Rusalii se întâlneşte obiceiul Dansul Căluşarilor, mai ales în Oltenia, un joc ce aduce sănătate şi noroc. În a doua zi de Rusalii, cete de feciori dansează din casă în casă, pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă, sare sau bani.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Pogorârea Sfântului Duh. Rusaliile – Cincizecimea

Publicat

Publicitate
Una dintre cele mai vechi şi însemnate sărbători creştine este Pogorârea Sfântului Duh sau ziua Cincizecimii, întrucât serbarea are loc la 50 de zile după Învierea Domnului.
Înainte de a se urca la cer, Hristos le-a poruncit ucenicilor ca după Înălţarea Sa la cer, aceştia să se întoarcă în Ierusalim şi să aştepte acolo până ce vor fi îmbrăcaţi cu putere din cer. Aşadar, El le-a făgăduit ucenicilor că vor lua Duh Sfânt, despre care a vorbit în timpul vieţii Sale. Făgăduinţa lui Hristos s-a împlinit la cincizeci de zile după Paşti şi la zece zile după Înălţarea Sa la ceruri.
Întruparea lui Hristos a avut drept scop biruinţa asupra morţii şi venirea Preasfântului Duh în inimile oamenilor. De altfel se cunoaşte faptul că scopul vieţii bisericeşti şi duhovniceşti este de a ne face mădulare ale Trupului lui Hristos şi de a lua Duh Sfânt. Acestea două sunt indisolubil legate între ele. Cincizecimea este ultima sărbătoare din cele care se referă la reînnoirea omului. Făgăduinţa şi Pogorârea Duhului Sfânt s-a făcut în zi de duminică.
Din acest fapt înţelegem importanţa duminicii, pentru că cele mai mari evenimente împărăteşti au avut loc în această zi. În prima zi a săptămânii, adică duminica, a început Dumnezeu zidirea lumii, pentru că atunci a fost creată lumina. În zi de duminică a început reînnoirea creaţiei, prin Învierea lui Hristos şi tot în zi de duminică s-a desăvârşit reînnoirea creaţiei prin pogorârea Sfântului Duh. Crearea lumii s-a făcut de către Tatăl împreună cu Fiul şi cu Duhul Sfânt, reînnoirea s-a făcut de către Fiul, prin bunăvoirea Tatălui şi participarea Duhului, iar desăvârşirea prin Duhul cel de viaţă dătător. Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli ca o suflare de vânt, sub chipul limbilor ca de foc şi a revărsat în ei o putere nouă, necunoscută lumii până atunci, care a făcut din pescarii simpli şi fricoşi, de până atunci, cei mai devotaţi Apostoli şi cei mai neînfricaţi misionari, cum n-a avut lumea niciodată.
Împotriva vitregiilor lumii şi împotriva tuturor păcatelor ei îndatinate, Sfinţii Apostoli au izbutit să resădească în inimile oamenilor cea mai curată şi cea mai luminoasă învăţătură, Evanghelia dragostei şi a păcii şi să producă, prin cele mai simple mijloace, cea mai mare revoluţie morală şi religioasă cunoscută în istoria lumii prin răspândirea creştinismului. Pentru prima oară în istoria lumii S-a arătat cu putere, în public, Sfântul Duh, Duhul Adevărului, pe care lumea, prin simţurile, prin puterile şi prin luminile ei, nu-L poate primi, deoarece nu-L vede şi nu-L cunoaşte, pentru că nu ştie de unde vine şi unde merge.
Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, oamenii lumii, bărbaţi, femei şi copii, atât de diferiţi ca neam şi ca stare socială, pot deveni o comuniune sfântă. După cum sufletul dă viaţă şi mişcare trupului nostru, tot aşa Duhul Sfânt dă viaţă şi mişcare, spre binele tuturor, mădularelor Bisericii, care suntem noi creştinii.

Citeste mai mult

Educație

Cât stau în vacanță elevii. Data la care încep cursurile în toamnă. Calendar

Publicat

Publicitate

Anul școlar 2024-2025. Elevii vor avea 36 de săptămâni de școală, în anul școlar următor. Au fost stabilite și perioadele de vacanță, între modulele de cursuri, informează alba24.ro.

Prima zi de cursuri în anul școlar 2024-2025 va fi luni, 9 septembrie. Prima vacanță va fi din 26 octombrie.

Anul școlar 2024-2025

Potrivit OME 3.694/2024 anul școlar 2024—2025 are o durată de 36 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului școlar 2024—2025 încep la data de 9 septembrie 2024.

Prin excepție

  • pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 6 iunie 2025
  • pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 13 iunie 2025
  • pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor prevăzute la lit. a) și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 iunie 2025
  • pentru clasele din învățământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.

Calendar școlar 2024-2025. Cursuri și vacanțe

  • Cursuri: de luni, 9 septembrie 2024, până vineri, 25 octombrie 2024
  • Vacanță: de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024
  • Cursuri: de luni, 4 noiembrie 2024, până vineri, 20 decembrie 2024
  • Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025
  • Cursuri: de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025, sau vineri, 21 februarie 2025,
    • după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București
    • în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ
  • Vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie— 2 martie 2025
  • Cursuri: de luni, 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025, sau luni, 3 martie 2025
    • la decizia inspectoratelor școlare județene/ al municipiului București, după caz, până joi, 17 aprilie 2025
  • Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
  • Cursuri: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025
  • Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025.

Anul școlar 2024-2025. Școala altfel și Săptămâna verde

În perioada 9 septembrie 2024—30 mai 2025 se vor desfășura programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”. Unitățile de învățământ vor planifica perioade de câte cinci zile consecutive, pentru aceste activități.

Publicitate

În aceste perioade, pentru elevii de liceu — filiera tehnologică și din învățământul profesional, dar și postliceal se organizează activități de instruire practică, urmărind și scopul acestor programe.

Citeste mai mult

Eveniment

Postul închinat sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Când începe și ce durată are

Publicat

Publicitate

Postul închinat sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este la fel de vechi ca posturile marilor sărbători din timpul anului. El s-a generalizat în secolul al VI-lea, dar Constituţiile Apostolice (secolul al IV-lea) menţionează existenţa acestui post, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că el exista din primele veacuri creştine. Postul Sânpetrului, cum este cunoscut în popor, nu are o durată fixă.

Acest post este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante (Fapte 13, 2 si 14, 23). Totodată, prin ţinerea acestui post se cinstesc darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinţii Apostoli la Cincizecime; de aceea, în vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii. Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, Postul Sânpetrului are o durată variabilă de la an la an, deoarece începutul lui e în funcție de data variabilă a Învierii lui Hristos. Anul acesta, postul începe luni, 24 iunie și are doar 5 zile, cu următoarele dezlegări: – 24 iunie, luni, dezlegare la pește, ulei și vin; – 25 iunie, marți, dezlegare la ulei și vin; – 26 iunie, miercuri, mâncare de origine vegetală; – 27 iunie, joi, dezlegare la ulei și vin; – 28 iunie, vineri, mâncare de origine vegetală.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending