Sfântul Sava s-a născut la anul 334 într-un sat din zona Buzăului, nu departe de râul Mousaios (Buzăul de astăzi). Încă din copilărie s-a arătat râvnitor în credinţa creştină. Era un om drept în credinţă, blând, smerit, cucernic, gata spre ascultare şi liniştit. În anii 369-372, regele got Atanaric a dezlănţuit o cumplită prigoană asupra creştinilor.

În apropierea Sf. Paşti ale anului 372, Atharid, fiul dregătorului got Rotheseu, a dat ordin ostaşilor să-l prindă pe tânărul Sava şi să-l poarte prin văi împădurite care fuseseră arse de curând, prin cioturi ascuţite, biciuindu-l. Făcându-se ziuă, prigonitorii au văzut însă că pe trupul Sf. Sava nu se afla nici un semn de vătămare, de aceea s-au înfuriat şi mai tare l-au răstignit pe două osii şi l-au trântit la pământ, lăsându-l să se chinuiască aproape toată ziua şi noaptea ce au urmat. Spre dimineaţă, o femeie ce trecea pe acolo l-a dezlegat, dar el a continuat să rămână în locul acela, netemându-se de ceea ce avea să urmeze.

Când Atharid a aflat de aceasta, a poruncit ca Sfântul să fie legat cu mâinile de o grindă, după care a adus la el mâncăruri jertfite idolilor, din care l-au obligat să mănânce. Însă Sfântul a spus că acele mâncăruri sunt spurcate, ca şi cel ce le-a trimis, mărturisindu-l pe Hristos ca fiind singurul Stăpân şi Domn. Auzind aceste, unul din slujitori a aruncat în pieptul Sfântului un drug de fier ascuţit, dar Sfântul a rămas nevătămat, prin credinţa şi darul lui Dumnezeu. Auzind toate acestea, Atharid a poruncit să fie aruncat în râul Mousaios.

Când au ajuns însă pe malul râului, slujitorii înfricoşaţi de minunile care le văzuseră, voiau să-l lase pa Sfânt să fugă, dar acesta s-a împotrivit, rugându-i să împlinească porunca până la capăt. Atunci, slujitorii i-au pus peste gât un lemn, şi aşa l-au aruncat în apă. Astfel s-a săvârşit din această viaţă, prin lemn şi prin apă, Sf. Sava, la vârsta de 38 de ani. După ce l-au înecat, ucigaşii i-au scos afară din apă trupul, pe care însă l-au lăsat neîngropat, şi au plecat.

Trupul său a fost găsit nevătămat de fraţii creştini şi îngropat cu cinstea cuvenită, într-un loc tainic, ştiut numai de ei. La cererea Sf. Vasile cel Mare, guvernatorul provinciei Sciţia, Iulius Soarnus, a trimis bărbaţi vrednici de încredere pentru a ridica moaştele Sf. Sava şi a le duce în Capadocia.

Într-o epistolă din anul 374, Sf. Vasile cel Mare confirmă primirea nepreţiosului dar, mulţumind totodată pentru ajutorul acordat.

Aceste sfinte moaşte au fost însoţite şi de o scrisoare a episcopului Tomisului de la acea dată, Bretanion, în care se descrie martiriul Sf. Sava.

Gradație de merit 2025: Ministerul Educației a anunțat calendarul oficial și metodologia de desfășurare a concursului. Înscrierile se fac în perioada 5-9 mai, scrie alba24.ro.

Gradaţia de merit se acordă prin concurs și reprezintă o creștere cu 25% a salariului de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani, pentru 16% din posturile didactice existente la nivel județean, potrivit legislației în vigoare.

La înscrieri, se acceptă doar documente justificative emise de unităţi de învăţământ preuniversitar, de instituții de învățământ superior, de inspectorate școlare, case ale corpului didactic, centre de excelență, CJRAE/CMBRAE, precum și de Ministerul Educației și Cercetării și de instituțiile și unitățile care funcționează în subordinea sau coordonarea Ministerului Educației și Cercetării, potrivit metodologiei.

Documentele emise de alte instituții, organizații non guvernamentale, sau organisme instituționale, pot fi depuse și acceptate ca documente justificative numai în condițiile în care sunt vizate prin semnătură/certificate de directorul unității de învățământ sau de un reprezentant al inspectoratului școlar.

Gradație de merit 2025: acte necesare

Dosarul de înscriere va cuprinde documente numerotate pe fiecare pagină şi consemnate în opis:

• opisul dosarului, în două exemplare, dintre care unul se restituie candidatului, cu semnătura sa şi a conducerii unităţii/instituţiei de învăţământ, în care sunt consemnate documentele existente, cu precizarea paginilor aferente
• cererea-tip, elaborată de inspectoratul şcolar, în care candidatul îşi precizează opţiunea
• adeverinţă/adeverinţe cu calificativele din anii şcolari evaluaţi
• adeverinţă de vechime în învățământ
• fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit elaborată de inspectoratul şcolar la categoria de personal didactic la care candidează, cu punctajul completat la rubrica (auto)evaluare
• raportul de activitate pentru perioada evaluată, ce trebuie să respecte ordinea criteriilor/subcriteriilor din fişa de (auto)evaluare şi să conţină trimiteri explicite la documentele justificative  din dosar
• declaraţia pe propria răspundere prin care candidatul confirmă că documentele depuse la dosar îi aparţin şi că prin acestea sunt certificate activităţile desfăşurate, conform modelulului prevăzut în anexa nr. 4 la prezenta metodologie
• documentele justificative, grupate pe criteriile şi subcriteriile din fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit, elaborată de inspectoratul şcolar la categoria de personal didactic la care candidează.

Gradație de merit 2025: calendar

• 28-30 aprilie: aprobarea numărului de locuri repartizare pe categorii de personal și discipline/domenii de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar
• 28-30 aprilie: comunicarea fițelor de autoevaluare, a numărului gradațiilor de merit și a punctajului minim pe categorii de personal/discipline/domenii/niveluri de învățământ, de către inspectoratul școlar
• 5-9 mai: depunerea dosarelor la secretariatul unităţii de învăţământ
• 14-30 mai: analizarea candidaturilor de către inspectorul şcolar care coordonează disciplina și de către comisia de evaluare; aprobarea punctajelor acordate/ afişarea listei cu punctajele, la avizierul şi pe site-ul IȘJ
• 2-3 iunie: depunerea/transmiterea contestaţiilor privind; stabilirea numărului gradaţiilor de merit ce pot fi redistribuite
• 4-12 iunie: soluţionarea contestaţiilor; validarea rezultatelor finale ale concursului; afişarea acestora
• Până în 1 august: emiterea ordinului ministrului Educației și Cercetării pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat care beneficiază de gradaţie de merit.

Joia Mare este o zi importantă din Săptămâna Patimilor, în care se comemorează evenimente semnificative din viața lui Iisus Hristos, înainte de răstignirea sa. Această zi este cunoscută și sub numele de Joia Patimilor și are o semnificație profund religioasă în tradiția ortodoxă, fiind marcată prin diverse obiceiuri și ritualuri.

Semnificația religioasă

Conform Evangheliei, în Joia Mare, Iisus Hristos a spălat picioarele ucenicilor săi pentru a le arăta smerenia și iubirea de slujire, demonstrând astfel că cei mari trebuie să fie umili și să slujească celor mici. Acest gest este simbolic pentru iubirea și slujirea unii altora, un act de smerenie și de dăruire.

Tot în această zi, Iisus a instituit Euharistia, cunoscută ca Cina cea de Taină, când a împărțit pâinea și vinul ca simbol al trupului și sângelui său, prefigurând astfel sacrificiul său pe cruce. Acesta este un moment de mare importanță în creștinism, deoarece Sfintele Taine ale Euharistiei sunt continuate de Biserica Ortodoxă și de celelalte confesiuni creștine.

În Joia Mare, se remarcă și momentul trădării lui Iuda Iscarioteanul, care, din dorința de a-l vinde pe Iisus, s-a înțeles cu preoții să-l predea pentru 30 de arginți. Aceasta este o parte esențială a patimilor lui Hristos.

Obiceiuri și tradiții

Vopsirea ouălor: În tradiția ortodoxă, în Joia Mare, gospodinele vopsesc ouă roșii. Ouăle simbolizează viața, iar vopsirea lor în roșu reprezintă sângele lui Hristos vărsat pe cruce. Acesta este un obicei vechi, legat de celebrarea Învierii.

Spovedania și împărtășania: Mulți credincioși merg la biserică pentru a se spovedi și a se împărtăși, pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare a Paștelui.

Slujbe speciale: În biserici, se oficiază slujbe speciale în Joia Mare, iar în unele locații se țin Prohodul Domnului, care se cântă în memoria jertfei lui Iisus. În unele tradiții, se face Udatul în biserică, un obicei în care preoții stropesc cu apă sfințită credincioșii, simbolizând curățirea de păcate.

Ce simbolizează ouăle roșii și de ce se vopsesc în Joia Mare

Ouăle roșii simbolizează viața, renașterea și sacrificiul, având o semnificație puternică în tradițiile religioase, în special în contextul Paștelui Ortodox. Culoarea roșie este asociată cu sângele lui Iisus Hristos, care a fost răstignit pentru mântuirea oamenilor. Astfel, ouăle roșii reprezintă jertfa Mântuitorului, dar și învierea Sa, fiind un simbol al Învierii și al înnoirii vieții.

În tradiția ortodoxă, ouăle se vopsesc în Joia Mare, o zi semnificativă din Săptămâna Patimilor. Aceasta este ziua în care Iisus a spălat picioarele ucenicilor, un act de smerenie, și este, de asemenea, ziua în care are loc pregătirea pentru sărbătoarea Învierii. Vopsirea ouălor în această zi reprezintă un ritual de pregătire pentru Paște, simbolizând curățirea și sfințirea, dar și începerea unui nou ciclu de viață spirituală.

Se spune că ouăle vopsite în Joia Mare sunt considerate mai puternice, fiind binecuvântate și încărcate cu o energie spirituală specială. De asemenea, în multe tradiții, ouăle roșii sunt folosite în jocuri și obiceiuri populare, precum ciocnirea ouălor, care simbolizează lupta dintre viață și moarte, dar și între bine și rău.

Câștigătorul contractului pentru construcția ultimului lot al Autostrăzii Pașcani – Suceava (A7) a fost desemnat oficial astăzi, vineri, 11 aprilie, a anunțat Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Antreprenorul român Spedition UMB, deținut de Dorinel Umbrărescu, a obținut contractul în valoare de 2,86 miliarde de lei (fără TVA), suma fiind alocată pentru proiectarea și execuția a 29 de kilometri de autostradă.

Potrivit Ministerului Transporturilor, contractul include o perioadă de 6 luni pentru proiectare, urmată de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou segment – Lotul 2 – se va întinde între Nodul Rutier Roșcani și estul municipiului Suceava, unde se va conecta cu tronsonul Suceava – Siret.

Pe traseul lotului vor fi realizate 44 de structuri, dintre care două sunt considerate de complexitate tehnică ridicată: un pod cu lungimea de 845,10 metri peste Râul Siret și DJ208C, respectiv un pasaj peste calea ferată CF511, în lungime de 625,10 metri.

După cum a explicat Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol, un element cheie al acestui lot îl reprezintă construirea unui nod rutier în zona de est a municipiului Suceava, care va permite conexiunea directă cu Aeroportul Internațional Suceava și cu DN29, printr-un drum de legătură.

În total, pe acest tronson vor fi amenajate trei noduri rutiere: Nodul Roșcani, care va asigura accesul la autostradă, Nodul Dumbrăveni, situat la intersecția cu DJ208B (Verești – Dumbrăveni), și Nodul Aeroport Suceava.

Totodată, contractul mai prevede construirea a două parcări de scurtă durată și două spații de servicii, fiecare dintre acestea fiind echipate cu infrastructura necesară pentru minimum opt stații de încărcare a vehiculelor electrice.

Finanțarea lucrărilor este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, iar semnarea contractului se va putea face peste zece zile, în absența eventualelor contestații.

După finalizarea acestui ultim tronson, întreaga autostradă Pașcani – Suceava va avea o lungime totală de 62 de kilometri, parte integrantă din Autostrada Moldovei (A7), care va lega nordul țării de Capitală, contribuind decisiv la dezvoltarea infrastructurii din regiunea Moldovei.