Publicitate

Piața mobilă, un proiect unicat din județul Botoșani, a salvat mii de fermieri de la faliment și totodată oferă zilnic hrană proaspătă populației. O asociație de ciobani din nordul Moldovei a cumpărat rulote special dotate din care pot vinde produse tradiționale în cartierele orașului, scrie ADEVĂRUL.

Botoșaniul este un județ eminamente agricol cu o faimă aparte de „Bărăgan al Moldovei”, mai ales datorită solului de cea mai bună calitate dar și a tradiției localnicilor în ceea ce privește creșterea animalelor dar și cultivarea pământului. De altfel, din punct de vedere statistic Botoșaniul se află în top-ul românesc privind numărul de poduse tradiționale omologate și recunoscute la nivel național, dar și internațional, cum este cazul cașcavalului din Săveni. Semn că la Botoșani se mănâncă bine, mai ales în mediul rural, gastronomia țărănească din județul nord-moldav fiind renumită.

O mare problemă, mai ales a micilor fermieri botoșăneni, este faptul că țăranii nu aveau unde să-și desfacă produsele. Marile lanțuri de magazine le cereau cantități mai mari decât puteau produce și în general la prețuri, despre care fermierii spuneau că erau o bătaie de joc. În aceste condiții, tot mai mulți producători locali au renunțat la activitățile tradiționale și au plecat în străinătate. Pentru a nu se pierde tradiția, o asociație de ciobani din județul Botoșani, a investit și a pus pe picioare o adevărată piață mobilă, prin intermediul căreia, fermierii își pot vinde produsele prin cartierele municipiului Botoșani. Nu oricum, ci în condițiile legale de igienă și protecție sanitar-veterinară. Specialiștii spun că această idee a salvat practic afacerile multor mici fermieri dar în același timp oferă și alimente proaspete de cea mai bună calitate orășenilor.

Publicitate

 O idee unicat la nivel național, inspirată de un târg olandez

Ideea înființării unei piețe mobile i-a venit lui Ionică Nechifor, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine Moldoovis, din județul Botoșani, în anul 2014. Propriu-zis, Ionică Nechifor, care este în prezent și director al Stațiunii de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor de la Popăuți, și-a dorit achiziționarea mai multor rulote, special amenajate pentru vânzarea produselor proaspete, de la produse lactate, inclusiv brânză și lapte,până la carne proaspătă, ouă dar și produse tradiționale.  Rulotele urmau să fie amplasate în centrul municipiului Botoșani, tocmai pentru a fi accesibile populației urbane. Ideea i-a venit lui Ionică Nechifor după o vizită în Olanda, acolo unde a văzut un târg de produse tradiționale în centrul orașului, scrie ADEVĂRUL..

„Ideea era de a scoate în evidență produsele locale. Promovarea lor, fiindcă sunt produse de calitate. Este munca fermierilor și ei au nevoie de zone pentru desfacerea produselor lor, care chiar sunt naturale și proaspete. Am vrut să venim cât mai aproape de consumatori, să-i cunoască pe producătorii autohtoni. Eram ferm convins că odată ce gustă produsele astea, de la ţară, nimeni nu se va mai duce să cumpere în altă parte”, a precizat Ionică Nechifor. Ideea s-a concretizat abia în 2021, din cauza lipsei fondurilor. ”TNu am avut posibilitatea financiară de a o concretiza, la acel moment, în 2014. Trebuiau rulote speciale, cu instalaţii de răcire, de păstrare a produselor și multe alte condiții, ca totul să fie în regulă”, adaugă Nechifor.

Publicitate

Ciobanii au pus mână de la mână și au făcut piață mobilă

În anul 2021, după ce au pus mână de la mână, fermierii din Asociația Moldoovis au reușit să cumpere primele patru rulote, dotate ca la carte pentru vânzarea produselor proaspete și perisabile. Investiția s-a ridicat la aproximativ 28.000 de euro iar rulotele respective aveau vitrine frigorifice, frigidere, instalații sanitare pentru igienizare și spații speciale pentru depozitare. Prima piață mobilă, formată din cele patru rulote a fost amplasată în zona Pieței Centrale din municipiul Botoșani, o zonă accesibilă clienților și foarte circulată. Fermierii au primit gratuit aceste rulote pentru a-și vinde marfa, evident în condiții stricte de siguranță sanitar-veterinară. Majoritatea comercializau produse lactate, de la lapte proaspăt și ze, până la caș, brânză sărată de oi, brânză frământată, smântână și multe alte sortimente. Alții aveau în plus și carne proaspătă sau chiar miere de albine și sucuri naturale din fructele din livadă. „Câștigă toată lumea. Este avantajos și pentru producătorul local dar și pentru client. Coboară din apartament și se duce și cumpără, produse proaspete, naturale, ca la țară. Ce poate fi mai bun?”, precizează Ionică Nechifor.

 „Dacă nu erau rulotele vindeam de mult animalele. Acuma am clientelă”

Publicitate

Au trecut trei ani de la achiziționarea primelor patru rulote. Succesul a fost imediat. Acest lucru i-a determinat pe membrii asociației să mai cumpere încă patru rulote dotate pentru piața mobilă. Toate rulotele au fost distribuite în cartiere, de la un capăt la celălalt al orașului. Fermierii nu duc lipsă de clientelă, ba chiar se stă și la coadă. Țăranii spun că rulotele le-au salvat afacerea. „Dacă nu era rulotele vindeam de multe animalele. Nu aveam unde să vând brânza, laptele. La colectare prețul era mic pe litru, la magazine de dat, la fel, îmi dădeau puțin. Nu scoteam nici cheltuielile. Acuma am clientelă. Mă duc la rulotă, vând marfa și lucrurile merg bine”, spun un fermier. De cealaltă parte, clienții spun că se bucură că au marfă proaspătă, în cartier sau măcar în apropiere. Mariana spune că a învățat să mănânce sănătos de când o rulotă de producători a poposit în apropierea blocului în care trăiește.

„Îmi este mai ușor decât să mă duc la marginea orașului la un supermarket mare. Cumpăr caș proaspăt, ouă de la țară, smântână. Am luat și zer ca să fac o sărbușcă. Sincer, am început să mănânc foarte natural, sănătos”, spune botoșăneanca. „Sincer îmi place că piața mobilă a devenit o alternativă la supermarket. Cu produse locale, foarte sănătoase”, adaugă și Ionică Nechifor.

Membrii asociației au planuri mari și speră să ajungă la 40 de rulote cu fermieri, care să vândă atât în municipiul Botoșani dar și la Dorohoi. În plus, Ionică Nechifor speră, tot după model olandez, să facă o piață tradițională de weekend, în centrul orașului, doar cu produse tradiționale, ale producătorilor locali. Și asta fiindcă județul Botoșani este renumit și pentru produse tradiționale apicole, legume proaspete dar și dulcețuri sau produse de panificație tradiționale.

Sursa: ADEVĂRUL.

Publicitate

Din această cauză vizibilitatea va fi redusă sub 200 m și izolat sub 50 m și va favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului sau chiciurei.

Localitațiile vizate sunt : Hudești, Coțușca, Rădăuți-Prut, Păltiniș, Darabani, Viișoara, Concești.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!

Publicitate

Publicitate

Biserica Ortodoxă pomeneşte la 13 noiembrie pe cel întru sfinţi, Părintele nostru Ioan Hrisostom, Arhiepiscop al Constantinopolului. Acesta, pentru nespusa lui iscusinţă, a primit numele de Gură de Aur. S-a născut în Antiohia, marea capitală a Siriei între anii 349 şi 354.

Tatăl său, Secundus, ofiţer de rang înalt în armata imperiului roman, a murit la scurt timp după naşterea sfântului. Buna sa educaţie se datorează mamei sale Antuza.

Şi-a desăvârşit studiile filozofice, juridice şi oratorice cu distinşii dascăli Andragatie şi Libaniu. Apoi, însetat de cunoaşterea lui Dumnezeu, a luat lecţii de la cunoscutul teolog Diodor, la şcoala de teologie din Antiohia, mai târziu episcop al Tarsului. După mult studiu se hotărăşte să părăsească slava lumească pentru a căuta „pe cele ce sunt, acolo unde este Hristos”. Se botează în anul 370 şi se retrage vreme de 8 ani în asceză. În anul 381 este hirotonit diacon de către arhiepiscopul Antiohiei, Sf. Meletie Mărturisitorul iar în anul 386 este hirotonit preot de către arhiepiscopul Flavian al Antiohiei.

Publicitate

Până în anul 397 desfăşoară activitate bisericească deosebită, remarcându-se ca bun predicator dar şi ca bun organizator al activităţii social-filantropice. Faima lui ajunge în capitala Siriei, iar în 398 după adormirea Sf. Nectarie arhiepiscop al Constantinopolului (381-397), urcă fără voia sa pe scaunul arhiepiscopial al capitalei imperiului. Ca arhiepiscop al Constantinopolului, cu râvnă dumnezeiască se dedică în activitatea bisericii, distingându-se prin activităţi misionare şi filantropice.

Este un bun filantrop şi prin economiile pe care le face prin buna organizare a arhiepiscopiei, înreţine fundaţii unde sunt spitalizaţi cei bolnavi, adăpostiţi cei fără locuinţă, îngrijiţi cei amărâţi şi săraci. Poporul îl iubeşte şi umple bisericile pentru a asculta minunatele lui predici. Deorece mustra nelegiuirile şi păcatele, îşi face mulţi duşmani. Aceştia complotează împotriva lui fiind susţinuţi de mâna împărătesei Eudoxia. Reuşesc să-l exileze în anul 404 în localitatea Cucuz din Armenia.

După 3 ani este mutat În Pitiuda, dar nu va apuca să ajungă acolo căci, fiind în călătorie, istovit, însetat şi înfometat, moare în localitatea Comane din Pont la 14 septembrie 407. Ultimile lui cuvinte au fost: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

Publicitate

Publicitate

Începând de luni, 11 noiembire a intrat în vigoare Legea ce limitează dobânzile IFN-urilor iar Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) anunțat deja o serie de detalii privind costul total al creditării și la cesiunea de creanțe.

Legea nr. 243/2024 reglementează atât dobânzile creditelor ipotecare, cât și ale celor de consum, oferite de instituțiile financiare nebancare (IFN), relatează alba24.ro.

Potrivit ANPC, în cazul creditelor ipotecare pentru investiții imobiliare:

Publicitate

DAE (dobânda anuală efectivă) nu poate depăși cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR

În cazul creditelor de consum:

DAE (dobânda anuală efectivă) nu poate depăși cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.

Publicitate

Legea ce limiteaă dobânzile IFN-urilor. Praguri la credite de consum
Prin excepție de la această prevedere, au fost stabilite 3 praguri, în cazul creditelor de consum, prin care valoarea totală plătibilă nu poate depăși dublul valorii totale a creditului concomintent cu:

pentru creditele în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1 % pe zi
pentru creditele în valoare cuprinsă între 5.001-10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,8 % pe zi
pentru creditele în valoare cuprinsă între 10.001-25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6 % pe zi.
„Intrarea în vigoare a acestei legi reprezintă un pas esențial în consolidarea protecției consumatorilor din România, oferindu-le o susținere palpabilă în fața provocărilor costurilor de creditare. Prin implementarea unor reglementări clare și stabilirea unor praguri echitabile, este garantat accesul consumatorilor la soluții financiare corecte, la dobânzi competitive și la o transparență deplină în relația cu instituțiile financiare nebancare. Respectarea drepturilor financiare ale consumatorilor nu este doar o responsabilitate juridică, ci și un principiu fundamental de etică și responsabilitate socială”, spune Sebastian Hotca, președintele interimar al ANPC.

Dacă valorile dobânzilor sunt mai ridicate decât cele prevăzute anterior, aceastea trebuie reduse, la cererea consumatorilor. Procedura este fie pe cale amiabilă, fie în urma apelării la instituțiile statului cu atribuții în domeniu, mai comunică ANPC.

Publicitate