Connect with us

Administratie

Dorohoianul ajuns primar la Iași, condamnat definitiv la 5 ani închisoare pentru folosirea Poliţiei la spionarea amantei

Publicat

Publicitate

Dorohoianul Gheorghe Nichita, fostul primar al municipiului Iaşi, a fost condamnat definitiv, marţi, de Curtea de Apel Iaşi la cinci ani închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a folosit resursele şi angajaţii Poliţiei Locale Iaşi pentru spionarea amantei sale.

Gheorghe Nichita se întoarce astfel în penitenciar, el fiind eliberat condiţionat în octombrie 2021, după ce a executat doar o mică parte din cei cinci ani închisoare primiţi într-un dosar de corupţie, în care a fost acuzat că a primit mită 10% din valoarea unui proiect european.

Iniţial, la instanţa de fond (Tribunalul Iaşi), Gheorghe Nichita primise cinci ani şi două luni închisoare pentru mai multe infracţiuni: instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii; instigare la acces ilegal la un sistem informatic; instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice şi instigare la abuz în serviciu.

La judecarea apelului, Curtea de Apel Iaşi a dispus marţi încetarea procesului penal pentru primele trei infracţiuni, fiind pusă în aplicare decizia Curţii Constituţionale din mai 2022, privind prescrierea faptelor.

Judecătorii au menţinut pedeapsa aplicată de tribunal pentru instigare la abuz în serviciu, pe care au majorat-o de la patru la cinci ani. De asemenea, Nichita are interdicţia de a ocupa funcţia de primar pe o perioadă de cinci ani, după ce iese din închisoare.

În acelaşi dosar, fostul şef al Poliţiei Locale din Iaşi, Liviu Hliboceanu, a fost condamnat la patru ani închisoare cu executare pentru abuz în
serviciu.

Publicitate

Cei doi trebuie să plătească în solidar Poliţiei Locale suma de 13.429 lei, cu mult mai puţin faţă de suma stabilită iniţial de Tribunalul Iaşi (105.000 lei).

În acest caz a fost deferit justiţiei şi Ştefan Avîrvarei, fost şef serviciu în cadrul Poliţiei Locale, însă acesta a fost judecat separat şi condamnat la o pedeapsă cu suspendare.

Potrivit DNA, în perioada 25 decembrie 2013 – 30 aprilie 2015, Gheorghe Nichita, abuzând de funcţia de primar, l-a determinat pe Hliboceanu să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu prin folosirea necorespunzătoare a resurselor materiale şi umane ale Poliţiei Locale Iaşi.

Astfel, Nichita l-a determinat pe Hliboceanu să dispună, personal sau cu ajutorul lui Avârvarei, funcţionarilor din poliţie să efectueze activităţi de investigaţii în teren sau de supraveghere operativă a iubitei primarului.

„Prin săvârşirea infracţiunii, Nichita a obţinut un folos nepatrimonial necuvenit costând în informaţiile rezultate din activităţile de investigaţii în teren şi de supraveghere operativă, dar şi un folos patrimonial necuvenit de peste 58.100 lei, întrucât nu a mai fost nevoit să achite această sumă unui detectiv particular specializat pentru a beneficia de informaţiile respective. În perioada 30 ianuarie – 16 aprilie 2015, Nichita, în mod repetat, i-a determinat pe Hliboceanu şi Avîrvarei să efectueze verificări în baze de date care conţin informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, iar ulterior să folosească informaţiile astfel obţinute şi să permită accesul unor persoane neautorizate la aceste informaţii, pentru a obţine personal foloase nepatrimoniale necuvenite”, susţin procurorii.

Potrivit DNA, în 25 februarie 2015, fostul edil l-a determinat pe un alt inculpat implicat în acest caz să obţină desfăşurătorul convorbirilor telefonice iniţiate în ziua respectivă de iubita sa.

„În continuare, inculpatul Chişcă l-a determinat, la rândul său, pe inculpatul Călin-Mihai Curalariu, angajat al unei companii de telefonie mobilă, să obţină aceste date nedestinate publicităţii care, ulterior, au ajuns în posesia lui Nichita, acesta din urmă obţinând astfel un folos nepatrimonial necuvenit. În aprilie 2015, pentru a avea un control permanent asupra activităţilor zilnice ale persoanei supravegheate, Avîrvarei, fiind determinat de Nichita, a achiziţionat un program informatic conceput în scopul de a asigura accesul fără drept la un sistem informatic şi a deţinut această aplicaţie pe care a pus-o ulterior la dispoziţia acestuia din urmă, în acelaşi scop”, spunea DNA.

Anchetatorii au reţinut că aplicaţia de tip ”spy” a fost instalată din dispoziţia fostului primar pe un telefon mobil ce a fost făcut cadou ulterior iubitei sale.

De asemenea, în februarie 2015, Nichita l-a determinat pe Ştefan Avîrvarei să acceseze fără drept sistemul informatic aparţinând iubitei sale, în scopul de a obţine date informatice referitoare la locaţia GPS, fotografii, videoclipuri, e-mail-uri, mesaje tip SMS, transmisii de date realizate prin aplicaţii Skype, WhatsApp.

Procurorii mai susţin că Nichita l-a determinat pe Hliboceanu să dispună ca agenţi de la Poliţia Locală să-l escorteze în permanenţă pe primar şi să efectueze deplasări cu autoturismele Poliţiei Locale în interesul personal al acestuia din urmă sau al unor persoane indicate de el.

Tot în aceeaşi perioadă, mai susţin procurorii, Hliboceanu a menţinut poliţişti locali în postul de pază a imobilului în care locuia edilul, fiind creat un prejudiciu instituţiei publice şi corelativ un folos patrimonial necuvenit lui Nichita de peste 124.000 lei.

În cauză, inculpaţii Chişcă şi Curalariu au încheiat cu procurorii două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Poliţia Locală Iaşi s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de aproximativ 230.000 lei.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

România se împrumută tot mai mult: Datoria externă a crescut cu 514 milioane de euro în doar 3 luni

Publicat

Publicitate

Datoria externă a României a înregistrat o creștere de 514 milioane de euro în primele trei luni ale anului, ajungând la peste 205 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR), scrie alba24.ro.

„În perioada ianuarie – martie 2025, datoria externă totală a crescut cu 514 milioane euro, până la 205,407 miliarde euro.

În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 156,881 miliarde euro la 31 martie 2025 (76,4% din totalul datoriei externe), în creştere faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2025 nivelul de 48,526 miliarde euro, în scădere faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele INS.

În perioada ianuarie-martie 2025, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de peste 7 miliarde euro, comparativ cu aproximativ 4 miliarde euro în perioada ianuarie-martie 2024.

Citeste mai mult

Eveniment

România votează duminică! Detalii de la BEC despre alegerile prezidențiale 2025. Aproape 18 milioane de români sunt așteptați la urne

Publicat

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2025: Aproape 18 milioane de alegători sunt așteptați duminică la urne pentru a-și alege președintele pentru următorii cinci ani dintre cei doi candidați ajunși în cursa finală pentru Cotroceni.

Pe teritoriul țării sunt organizate 18.979 de secții de votare, potrivit Autorității Electorale Permanente. În Capitală vor fi deschise 1.289 de secții. Românii cu drept de vot din diaspora vor vota în 965 de secții.

În țară, votarea se desfășoară duminică, între orele 7:00 – 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23:59.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea ”VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele unuia dintre cei doi candidați pentru care optează.

Cel care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta.

Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2025: cum se desfășoară votul

După ce a votat, alegătorul are obligația de a introduce buletinul de vot în urnă. Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta.

Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepsește conform legii penale.

Totodată, alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizate în țară, denumit alegător netransportabil, poate depune cerere pentru a vota prin intermediul urnei speciale.

Potrivit BEC, operațiunile electorale în al doilea tur de scrutin se desfășoară în aceleași secții de votare organizate pentru primul tur.

În situații temeinic justificate, sediile secțiilor de votare utilizate la al doilea tur pentru alegerea președintelui României pot fi diferite față de cele folosite la primul tur, cu condiția asigurării accesibilității și publicității acestora cu cel puțin trei zile înaintea zilei votării.

Dacă schimbarea sediului secției de votare intervine cu mai puțin de trei zile înaintea zilei votării, publicitatea este asigurată de îndată.

Au dreptul să voteze cetățenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

La alegerile din 18 mai, alegătorul își poate exprima dreptul constituțional la una dintre următoarele secții de votare:

  • în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul ori reședința, conform legii; alegătorul cu domiciliul sau reședința în municipiul București nu își poate exercita dreptul de vot la o secție de votare situată în alt sector al municipiului București decât cel în care are domiciliul sau reședința, dar își poate exercita dreptul de a alege la orice secție de votare aflată în alt județ;
  • în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;
  • în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate;
  • în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau de operator de calculator al unei secții de votare ori asigură menținerea ordinii, votează la secția unde își desfășoară activitatea;
  • în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție care îi asigură accesul la urne.

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, și anume:

  • cartea de identitate;
  • cartea electronică de identitate;
  • cartea de identitate provizorie;
  • buletinul de identitate;
  • pașaportul diplomatic;
  • pașaportul diplomatic electronic;
  • pașaportul de serviciu;
  • pașaportul de serviciu electronic;
  • carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Biroul Electoral Central a venit cu precizări în cazul alegătorilor care dețin cărți electronice de identitate de pe care a fost eliminată mențiunea referitoare la adresa de domiciliu, fiind vizați cetățenii care vor fi trecuți în lista electorală suplimentară.

Prin art. II pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români a fost eliminată de pe cărțile electronice de identitate în format tipărit mențiunea referitoare la adresa de domiciliu.

”Astfel, în cazul persoanelor care își vor exercita dreptul de vot în baza unei asemenea cărți electronice de identitate la o secție de votare unde sunt înscriși în lista electorală suplimentară, membrii biroului electoral al secției de votare se află în imposibilitatea de a completa cu informații probate de un înscris oficial rubrica destinată domiciliului alegătorului din respectiva listă electorală.

În aceste situații, în vederea identificării corecte a adresei de domiciliu a alegătorului, președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să apeleze Centrul de suport tehnic asigurat de Serviciul de Telecomunicații Speciale, de unde va fi redirecționat către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, care îi va comunica informațiile privind domiciliul alegătorului necesare corectei completări a listei electorale suplimentare”, precizează BEC, citat de Agerpres.

În cursa finală pentru Cotroceni au rămas doi candidați din cei 11 înscriși în competiția electorală – George Simion (AUR) și Nicușor Dan (independent).

George Simion, candidatul AUR, a obținut 3.862.761 voturi (40,96%) la primul tur de scrutin din 4 mai, fiind urmat de candidatul independent Nicușor Dan, cu 1.979.767 voturi (20,99%), potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne la primul tur de scrutin a fost de 9.571.899, reprezentând 53,19% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.

Citeste mai mult

Eveniment

George Simion, depășit de Nicușor Dan într-un sondaj IRSOP. Ce procente au fiecare înainte de turul doi al prezidențialelor

Publicat

Publicitate

George Simion, depășit de Nicușor Dan într-un sondaj IRSOP dat publicității joi. Dan ar avea 52%, pe când Simion 48%. Asta după ce, în primul tur, candidatul AUR a obținut un procent dublu de voturi față de candidatul independent. De asemenea, 51% dintre români preferă tandemul Nicușor Dan – Ilie Bolojan pentru conducerea țării, față de tandemul George Simion – Călin Georgescu, scrie alba24.ro

Candidatul independent Nicușor Dan este cotat peste George Simion, candidatul AUR, într-un sondaj de opinie realizat de IRSOP și prezentat joi, 15 mai 2025.

George Simion, depășit de Nicușor Dan: Potrivit rezultatelor, dacă alegerile prezidențiale ar avea loc acum, 52% dintre românii cu intenția fermă de a vota l-ar susține pe Nicușor Dan, în timp ce George Simion ar obține 48% din voturi.

Estimarea privind prezența la urne este de peste 60%, conform analizei IRSOP, prezentate de G4Media.

Sondajul oferă și o perspectivă asupra preferințelor legate de echipa care ar trebui să conducă România.

51% dintre respondenți susțin tandemul Nicușor Dan – Ilie Bolojan, în timp ce 42% ar opta pentru o conducere George Simion – Călin Georgescu.

Publicitate

Cercetarea a fost realizată telefonic, în perioada 10–13 mai 2025, pe un eșantion de 951 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă din România. Marja de eroare este de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%.

Sondajul a fost finanțat integral de IRSOP, institut independent de cercetare și consultanță cu o activitate continuă din 1990.

Reprezentanții IRSOP au subliniat că acest studiu are caracter exclusiv informativ, în sprijinul unei dezbateri democratice transparente.

Citeste mai mult

Eveniment

Substanțe periculoase cu destinația Franța oprite la intrarea în țară

Publicat

Publicitate

Echipa comună de control formată din polițiști de frontieră și lucrători vamali a descoperit, în urma unui control efectuat asupra unui autoturism condus de un bărbat cu cetățenie română, o cutie ce conținea o butelie de freon precum și cantitatea totală de 48 de litri de alcool.

În data de 14 mai a.c., în jurul orei 15.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți, s-a prezentat la controlul de frontieră un bărbat cu cetățenie română, în vârstă de 27 de ani, aflat la volanul unui autoturism ce se deplasa către Franța.

În baza profilului de risc, echipa comună de control a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra mijlocului de transport, ocazie cu care a fost descoperită o cutie ce conținea o butelie cu freon, cantitatea de 18 litri de vin spumant și 30 litri de băuturi spirtoase.

Persoana în cauză nu deținea autorizație de transport pentru butelia cu freon transportată, iar întreaga cantitate de bunuri, în valoare de aproximativ 3.500 lei, a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor.

În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la transportul și tranzitul de substanțe și preparate periculoase, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, urmând ca, la finalizarea acestora, să fie propuse soluții legale prin unitatea de parchet.

Conform prevederilor legale, pentru bunurile transportate ilegal, persoana a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 10.000 de lei, iar autoturismul a fost reținut până la plata amenzii.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending