Connect with us

Cultura

Doliu în muzica populară. Grupul folcloric „Fraţii Petreuş” nu mai este. Ştefan Petreuş a murit la vîrsta de 82 de ani

Publicat

Publicitate

Ştefan Petreuş a încetat din viaţă, sâmbătă, la vîrsta de 82 de ani. Alături de fratele său, Ioan Petreuş, a format celebrul grup Fraţii Petreuş din Maramureş. Fratele lui, Ion, a murit în 22 iunie 2002.

Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Ionel Bogdan, a menţionat într-o postare pe pagina de Facebook că folclorul maramureşan este sinonim cu Fraţii Petreuş.

„Cetera lui Ştefan Petreuş a tăcut pentru totdeauna. Fraţii Petreuş sunt din nou împreună, în ceruri, iar nouă ne-a rămas muzica lor excepţională şi dragostea lor pentru folclorul maramureşean. Frumuseţea cântecului maramureşean a devenit sinonim cu numele lor.

Cântecele lor au răsunat în întreaga lume şi sunt parte acum din tezaurul folclorului românesc. Le suntem recunoscători pentru tot ce au făcut pentru folclor şi pentru că au dus muzica noastră în lumea întreagă. Dumnezeu să îl odihnească în pace pe Ştefan Petreuş, alături de fratele său Ion, şi să aibă grijă de sufletele lor. Condoleanţe familiei, prietenilor şi tuturor celor care i-au îndrăgit!”, a scris în postarea sa Ionel Bogdan.

De asemenea, biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului a transmis public un mesaj de condoleanţe familiei Petreuş.

„Cu înaltă şi unică preţuire faţă de Nemuritorii Fraţi Petreuş, conducerea Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului transmite un mesaj de condoleanţe, mângâiere şi alinare sufletească familiei, precum şi tuturor artiştilor mari ai Maramureşului şi României, fraţii Petreuş fiind şi rămânând un simbol şi un stâlp neclintit şi unic al folclorului românesc. Fraţii Petreuş însemnează ‘internaţionalizarea folclorului maramureşean autentic’; datorită lor, Maramureşul a crescut în prestigiu şi a fost cunoscut în lume”, aminteşte mesajul episcopiei.

Publicitate

La data de 3 martie 2020, Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, i-a conferit artistului Ştefan Petreuş, în Sala festivă Justinian Arhiepiscopul din incinta Centrului Eparhial, în prezenţa Permanenţei şi ostenitorilor Centrului, cea mai înaltă distincţie a Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, „Crucea Voievodală Maramureşeană”, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani de viaţă în chiar ziua decernării, „în semn de înaltă apreciere şi multă preţuire pentru păstrarea şi transmiterea la cel mai înalt nivel cultural şi artistic a folclorului naţional autentic şi a cântecului maramureşean de mare valoare; pentru activitatea artistică de o viaţă dedicată slujirii valorilor tradiţionale ale neamului românesc şi credinţei ortodoxe strămoşeşti”.

„În anul 2020, Ştefan Petreuş mărturisea faptul că a ajuns la aceste mari succese datorită ajutorului primit de la Bunul Dumnezeu, el fiind un bun creştin, cu religia învăţată la şcoala din sat, precum şi cu preotul satului, care, alături de învăţătoarea pe care a avut-o, notistă şi violonistă, a prins drag de vioară şi l-au încurajat să cânte. Preotul satului avea vioară în casă şi cânta la ea.

El l-a îndemnat primul să prindă curajul de a cânta, încă de mic, din şcoala primară, văzând în el un mare talent. Dumnezeu să îl odihnească cu drepţii în Împărăţia Sa cea veşnică!”, menţionează comunicatul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului.

Ştefan Petreuş a fost o prezenţă constantă la multe manifestări artistice până aproape de finalul vieţii şi era considerat un om modest, având un comportament scenic plăcut.

Ion Petruș a murit în urma unui accident în curtea casei

Ion Petreuș a murit la 22 iunie 2002, în urma unui accident petrecut în curtea casei. Artistul s-a lovit la cap și a încetat din viață la secția Neurochirugie a Spitalului Județean Maramureș.

El a urmat studiile Școlii generale din Glod, Maramureș și a Școlii Populare de Artă din Baia Mare.

Încă de mic copil, a învățat să cânte la fluier, apoi din vioară și din „zongoră”, cum e numită în partea locului chitara obișnuită.

În adolescență a început să cânte, împreună cu fratele său Ștefan, la căminul cultural, câștigând și câteva concursuri de amatori.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

VIDEO. Lucrările pe Autostrada A7 Focșani – Bacău avansează pe Lotul 2. Imagini spectaculoase de pe șantier

Publicat

Publicitate

Pe șantierul Autostrăzii A7 Focșani – Bacău, Lotul 2 Domnești-Târg – Răcăciuni, lucrările intră într-o nouă etapă vizibilă. Imagini video surprinse pe sectorul dintre localitățile Valea Seacă și Răcăciuni (județul Bacău) arată așternerea stratului de legătură (BAD 22.4), semn că proiectul avansează într-un ritm susținut.

Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, în paralel cu lucrările de asfaltare, constructorul este mobilizat pe mai multe fronturi. Se lucrează intens la structuri – cofrarea și turnarea plăcilor de suprabetonare pentru pasajul de la Domnești-Târg și pentru celelalte poduri aflate pe traseu.

De asemenea, echipele sunt implicate în execuția umpluturilor de pământ, stabilizarea straturilor intermediare și amenajarea nodului rutier Răcăciuni, unde se desfășoară lucrări de stabilizare a stratului superior de fundație. În același timp, se montează hidroizolații, geodrenuri și panouri fonoabsorbante, elemente esențiale pentru siguranța și confortul viitorilor utilizatori ai autostrăzii.

Lotul 2 al Autostrăzii A7 are o lungime de 38,78 km, iar ordinul de începere a fost emis pe 3 mai 2023. Durata contractului este de 30 de luni, iar până acum stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 55%, conform raportărilor oficiale.

Proiectul este derulat de asocierea Spedition UMB SRL – SA&PE Construct SRL – Tehnostrade SRL, una dintre cele mai active companii din domeniul construcțiilor de drumuri din România. Valoarea contractului este de 2,485 miliarde de lei (fără TVA), iar finanțarea provine din fonduri europene.

Publicitate

Autostrada A7 este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, parte a coridorului rutier care va lega Moldova de sudul țării și de rețeaua europeană de transport. Finalizarea Lotului 2 Domnești-Târg – Răcăciuni va reprezenta o etapă crucială în modernizarea conexiunilor rutiere dintre Focșani și Bacău.

Imaginile difuzate de DRDP Iași confirmă faptul că șantierul este într-o etapă activă, iar lucrările avansează vizibil, oferind speranța că termenul de finalizare va fi respectat.

Citeste mai mult

Eveniment

Vecini de groază: Locuințe din Botoșani transformate în focare de mizerie. Proprietarii, amendați și obligați să igienizeze

Publicat

Publicitate

Două locuințe din municipiul Botoșani au fost transformate în adevărate focare de mizerie, spre disperarea vecinilor.

Polițiștii locali au intervenit pe Aleea Slt. Ioan Frunzetti nr. 5 și pe strada Cornișa nr. 8, după ce au fost depuse petiții privind starea de insalubritate din aceste imobile.

În interior, agenții au descoperit deșeuri depozitate în cantități mari, miros pestilențial, dar și prezența insectelor.

Cei doi proprietari au fost sancționați contravențional cu câte 1.000 de lei fiecare, iar polițiștii le-au stabilit termene clare pentru igienizarea locuințelor.

Totodată, controale similare au vizat mai multe terenuri situate pe străzile Vulturului, Bradului și Pacea, unde proprietarii nu și-au întreținut spațiile. Aceștia au fost, de asemenea, amendați pentru lipsa lucrărilor de curățenie și pentru neîntreținerea vegetației.

Potrivit H.C.L. nr. 44/2025, botoșănenii sunt obligați să asigure curățenia și igiena imobilelor deținute, inclusiv prin acțiuni periodice de dezinsecție și deratizare.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Furnizarea apei, întreruptă JOI pe mai multe străzi din municipiul Botoșani. Se mută hidranții de incendiu de pe strada Popăuți

Publicat

Publicitate

Locuitorii din mai multe cartiere ale municipiului Botoșani vor rămâne fără apă potabilă în cursul zilei de joi, 18 septembrie 2025.

S.C. Nova Apaserv S.A. a anunțat că este necesară o sistare temporară a serviciului pentru executarea unor lucrări de relocare a hidranților de incendiu, în cadrul proiectului „Reabilitare și modernizare strada Popăuți”, derulat de Primăria Botoșani.

Astfel, între orele 08:00 și 16:00, furnizarea apei potabile va fi întreruptă pe următoarele străzi: Popăuți, Panduri, Hatman Arbore (parțial), Stegari, Aleea Luizoaia, Aleea Dimitrie Cantemir, Aleea Ioan Missir și Aleea Grigore Ghica.

Măsura este necesară pentru a permite desfășurarea lucrărilor de modernizare a rețelelor edilitare și pentru a asigura siguranța și funcționalitatea viitoarelor echipamente de intervenție în caz de incendiu.

Reprezentanții operatorului de apă fac apel la cetățenii afectați să își facă rezerve de apă suficiente pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii. „Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și le mulțumim clienților pentru înțelegere. Investițiile derulate sunt menite să contribuie la modernizarea infrastructurii și la creșterea calității serviciilor furnizate”, a transmis conducerea Nova Apaserv, prin directorul general Alin Cătălin Cirimpei.

Proiectul de reabilitare a străzii Popăuți face parte dintr-un amplu program de modernizare urbană inițiat de Municipiul Botoșani, care include atât refacerea infrastructurii rutiere, cât și îmbunătățirea utilităților.

Publicitate

Cetățenii sunt sfătuiți să ia măsuri preventive și să-și organizeze activitățile zilnice astfel încât să reducă la minimum impactul întreruperii asupra gospodăriilor.

Citeste mai mult

Administratie

Botoșani, pe locul 18 la nivel național în topul fluidității traficului. Șoferii pierd anual 7 zile din viață din cauza aglomerației

Publicat

Publicitate

Municipiul Botoșani se află pe locul 18 la nivel național în clasamentul fluidității traficului urban, potrivit Indexului de Trafic 2025 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare.

Studiul arată că șoferii botoșăneni pierd echivalentul a 6,8 zile de lucru anual din cauza aglomerației, în condițiile în care un șofer obișnuit parcurge zilnic 30 de kilometri, timp de 250 de zile lucrătoare.

Cum s-a făcut analiza traficului

Raportul a luat în calcul date colectate între martie și iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00. Clasamentul a fost realizat pe baza a doi indicatori principali: diferența de viteză dintre zilele lucrătoare și traficul liber de duminică dimineața (Δ viteză, care reflectă gradul de congestie) și viteza medie de deplasare în zilele lucrătoare.

Pentru o interpretare mai clară, rezultatele au fost traduse în doi indicatori suplimentari:

  • ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut față de condițiile de trafic liber,

  • zile pierdute anual – timpul irosit, echivalat în zile de lucru de opt ore, de către un șofer obișnuit.

    Publicitate

Cum stă Botoșaniul în comparație cu alte orașe

Orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Călărași, au cel mai fluid trafic, cu pierderi între 3 și 3,5 zile pe an. La polul opus, Bucureștiul continuă să fie cel mai aglomerat oraș din țară, cu peste 12 zile pierdute anual de un șofer obișnuit.

În Timișoara și Iași, șoferii pierd peste 9 zile pe an, iar în Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureș și Bacău se depășește pragul de 8 zile.

În comparație, Botoșaniul are un trafic mai puțin sufocant decât capitala sau marile orașe, dar totuși timpul pierdut echivalează cu aproape o săptămână de muncă, ceea ce arată că infrastructura rutieră și managementul mobilității urbane au în continuare nevoie de mari îmbunătățiri.

Raportul mai evidențiază și o schimbare în tiparul de mobilitate: ora de prânz devine noul vârf de trafic, cu congestii în intervalul 11:00–14:00, generate de drumurile scurte și fragmentate, de livrări și de transportul urban alternativ. Specialiștii recomandă adaptarea măsurilor de mobilitate – benzi dedicate transportului public, ferestre pentru livrări sau semaforizare adaptivă – și pentru acest interval critic, nu doar pentru orele tradiționale de „rush hour”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending