Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii rămâne prioritară pe agenda Ministerului Educației și a Inspectoratului Școlar Județean Botoșani în anul școlar 2024-2025.

Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) este implementat în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar la nivelul județului Botoșani se derulează în 58 de unități de învățământ.

Scopul principal al proiectului îl reprezintă prevenirea abandonului școlar și reducerea părăsirii timpurii a școlii și, implicit, creșterea ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior-gimnazial la învățământul secundar superior-liceu sau învățământ profesional și tehnic.

În cadrul sesiunii de formare desfășurate ieri, 23 septembrie 2024, cu inspectorii școlari din județele Iași, Neamț, Vaslui, Suceava și Botoșani, membri ai echipelor de proiect, reprezentanții Ministerului Educației și ai Băncii Mondiale au subliniat importanța consolidării capacității instituționale a inspectoratelor școlare județene de gestionare a programului.

De asemenea, în cadrul întâlnirii, au fost prezentate aspecte tehnice privind transferul atribuțiilor organismului internațional către inspectoratele școlare privind implementarea PNRAS, recomandări manageriale, precum și exemple de bune practici.

Unitățile de învățământ care desfășoară proiecte PNRAS sunt următoarele:

1. LICEUL “DEMOSTENE BOTEZ” TRUŞEŞTI
2. SCOALA GIMNAZIALA “IOAN CERNAT’’ HAVIRNA
3. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 BĂLUŞENI
4. LICEUL TEHNOLOGIC TODIRENI
5. SCOALA GIMNAZIALA NR.1 SAVENI
6. SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 STIUBIENI
7. SCOALA GIMNAZIALA NR.1 RADAUTI-PRUT
8. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 CĂLĂRAŞI
9. SCOALA GIMNAZIALA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DOROHOI
10. SCOALA GIMNAZIALA NR.1 DOBIRCENI
11. LICEUL TEORETIC “ANASTASIE BASOTA” POMÂRLA
12. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 ADĂŞENI
13. SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 PRAJENI
14. SCOALA GIMNAZIALA “EPISCOP DOCTOR PARTENIE CIOPRON’’ PALTINIS
15. SCOALA GIMNAZIALA NR 1 SULITA
16. SCOALA GIMNAZIALA NR.1 DURNESTI
17. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 ALBEŞTI
18. SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SANTA MARE
19. ŞCOALA GIMNAZIALĂ “DIMITRIE BRANDZA” VIIŞOARA
20. SCOALA GIMNAZIALA NR.1 VLADENI-DEAL
21. ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI MUNTEANU” CORDĂRENI
22. SCOALA GIMNAZIALA NR.1 VACULESTI
23. SCOALA GIMNAZIALA NR 2 BOTOSANI
24. SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 LUNCA
25. SCOALA GIMNAZIALA “MIHAI CONSTANTINEANU” DOROBANTI
26. ŞCOALA GIMNAZIALĂ “GHEORGHE COMAN’’ BRĂEŞTI
27. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 CRISTEŞTI
28. SCOALA GIMNAZIALA “DAN IORDACHESCU’’ HLIPICENI
29. SCOALA GIMNAZIALA “IOAN MURARIU’’ CRISTINESTI
30. SCOALA GIMNAZIALA NR 1 DUMENI
31. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 TUDOR VLADIMIRESCU-ALBEŞTI
32. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 BLÂNDEŞTI
33. SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ROMA
34. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 MITOC
35. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 CORLĂTENI
36. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DIMĂCHENI
37. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 HUDEȘTI
38. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 CONCEȘTI
39. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 GORBĂNEȘTI
40. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ORĂȘENI DEAL
41. ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SFÂNTA MARIA” BOTOȘANI
42. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DÂNGENI
43. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 RĂUSENI
44. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 HILIȘEU HORIA
45. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 RĂCHIȚI
46. ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ȘTEFAN CEL MARE” DOROHOI
47. ȘCOALA PROFESIONALĂ „SFÂNTUL APOSTOL ANDREI” SMÎRDAN
48. LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE BĂLCESCU” FLĂMÂNZI
49. LICEUL TEHNOLOGIC „ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT” VORONA
50. LICEUL TEHNOLOGIC COȚUȘCA
51. LICEUL TEHNOLOGIC „PLOPENII MARI” UNGURENI
52. ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ACADEMICIAN ALEXANDRU ZUB” VÂRFU CÂMPULUI
53. ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ION BOJOI” FLĂMÂNZI
54. ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MARIA ENESCU COSMOVICI” MIHĂILENI
55. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 MILEANCA
56. ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 MIHĂLĂȘENI
57. LICEUL „ȘTEFAN D. LUCHIAN” ȘTEFĂNEȘTI
58. ȘCOALA GIMNAZIALĂ „TIBERIU CRUDU” TUDORA

2.559 persoane angajate prin intermediul AJOFM Botoșani, în perioada ianuarie-august 2024

În perioada ianuarie-august 2024, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 2.559 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 august 2024, 1.243 au peste 45 de ani,    350 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 112  au între 30 și 35 de ani 234  au între 25 și  30 de ani, iar 620 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 854 sunt tineri NEETs.

Numărul femeilor încadrate este de 1.044, iar al bărbaţilor de 1.515, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 40,80 %, respectiv de 59,20%.

În funcţie de rezidenţă, 1.093 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 1.466 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul  de  pregătire  al  persoanelor  pentru  care  a  fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (954), profesionale (645), gimnaziale (646),  (166) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani în primele opt luni ale anului 2024,  669 fac  parte  din  categoria  celor

greu şi foarte greu ocupabile. Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 9.794 persoane.

Publicitate

Prim-vicepreședintele PSD Botoșani, deputatul Marius Budăi a anunțat că rectificarea bugetară aprobată de Guvern este pozitivă, iar veniturile suplimentare ale statului vor fi distribuite către Sănătate, Educație, Transporturi dar și în dezvoltarea locală, inclusiv la cele 127 de proiecte de investiții care se desfășoară în prezent în județul Botoșani, prin programul „Anghel Saligny”. De asemenea, se asigură fondurile necesare pentru plata însoțitorilor pentru persoanele cu dizabilități.

Fostul ministru al Muncii a explicat că este normal ca deficitul estimat pentru anul 2024 să fie mai mare. Investițiile au crescut mult față de anul anterior. „Este normal să avem o creștere a deficitului de la 5% la 6,94% din PIB, pentru că s-a investit enorm în infrastructură, cu peste 45% mai mult față de anul trecut. Dacă dăm la o parte dobânzile pe care le plătește România la împrumuturile uriașe făcute de „marii liberali” Orban și Cîțu, rămânem cu un deficit primar de 58 de miliarde lei care arată cum a performat Guvernul Ciolacu. Ei bine, investițiile în primele 8 luni au fost de 68 de miliarde lei, cu 10 miliarde de lei în plus față de deficitul primar. Adică ne-am împrumutat ca să investim, ca să ne dezvoltăm, nu ca să consumăm”, a explicat Marius Budăi.

Deputatul social-democrat a mai arătat că modelul de dezvoltare pe baza investițiilor publice practicat în prezent de Guvernul Ciolacu a stat la baza dezvoltării tuturor statelor occidentale. “Toți acești bani investiți de Guvernul Ciolacu în drumuri, în rețele de apă-canal sau gaze, în școli sau spitale merg la firmele de construcții, la producătorii de ciment, de fier-beton, de asfalt, de echipamente, dar și la sutele de mii de angajați care lucrează în aceste firme. Toți au venituri mai mari, deci și statul va încasa mai mult din taxe și impozite. La fiecare leu investit de Guvern, se întorc la buget între 6 și 8 lei, la finalul unui ciclu economic complet. Deci, dacă deficitul se face pe investiții și nu pe consum, atunci accelerăm creșterea economică. Așa s-a dezvoltat Europa! Așa s-a dezvoltat Germania, Franța, Spania, Italia. Așa se dezvoltă acum România, cu PSD la guvernare!”, a precizat Marius Budăi.

Când trecem la cărțile de identitate electronice? România se află într-un moment crucial în tranziția sa către era digitală, sprijinită de fonduri europene. Totuși, în ciuda optimismului general, realitatea arată că diverse obstacole administrative și logistice amenință progresul acestui proces, relatează Capital.

Cărțile de identitate electronice. De ce s-a amânat proiectul
Când trecem la cărțile de identitate electronice? Un exemplu concludent este implementarea cărților de identitate electronice, un proiect major care, în prezent, stagnează din cauza contestațiilor și licitațiilor nefinalizate, ceea ce ar putea duce la pierderea a 150 de milioane de euro din PNRR.

Mega-proiectul pentru cărțile de identitate electronice a fost inițiat în 2021, când a fost emis primul buletin electronic în Cluj, în cadrul unui program pilot. De atunci, însă, progresul a fost limitat, iar obstacolele întâmpinate sunt multiple.

Principalul impediment este legat de aprovizionarea cu plastic și cipuri, afectată de criza globală a microcipurilor. În urma întârzierilor semnificative în livrarea materialelor necesare, Guvernul a solicitat o renegociere a fondurilor din PNRR, reducând suma alocată inițial de la 200 la 150 de milioane de euro.

În iulie 2022, Imprimeria Națională a lansat prima licitație publică pentru achiziționarea plasticului și cipurilor necesare confecționării cărților de identitate electronice. Câștigătorul, grupul Idemia din Franța, a fost desemnat în februarie 2023, dar acest lucru a adus în discuție un alt blocaj major: achiziționarea infrastructurii PKI, esențială pentru gestionarea și criptarea certificatelor digitale. Licitația pentru această infrastructură a fost inițiată în același an, dar nu a fost finalizată din cauza contestațiilor depuse de o asociere de trei firme, ceea ce subliniază complexitatea situației și diversele interese comerciale și politice care contribuie la stagnare, precizează Capital.

Aceste întârzieri nu sunt doar o chestiune administrativă; ele reflectă o realitate mai amplă în care România se luptă să își modernizeze infrastructura digitală. Specialiștii sugerează că, pe lângă problemele de aprovizionare, există și o lipsă de coordonare și de voință politică în gestionarea acestor proiecte. De asemenea, contestațiile legate de licitații sugerează o competiție acerbă între companiile care oferă soluții tehnologice, fiecare încercând să obțină o favoare politică sau comercială.

Până în 2026, România ar trebui să aibă 5,5 milioane de cărți electronice
Conform planului, până la finalul anului ar trebui să fie emise 1,7 milioane de cărți de identitate electronice, iar până în 2026 numărul total ar trebui să ajungă la 5,5 milioane. Această implementare nu este doar o chestiune de modernizare, ci o necesitate pentru integrarea României în economia digitală globală. Dacă aceste obiective nu sunt atinse, România riscă nu doar pierderea fondurilor europene, ci și stagnarea procesului de digitalizare în ansamblu.

Dar care este utilitatea reală a cărților de identitate electronice? În primul rând, acestea vor facilita accesul la o gamă largă de servicii publice digitalizate, reducând birocrația și timpul de așteptare pentru cetățeni. Utilizatorii vor putea semna electronic documente oficiale, ceea ce va simplifica procedurile administrative.

În plus, această carte va funcționa și ca un card de sănătate, consolidând accesul la servicii medicale. Pe termen lung, cărțile electronice de identitate vor deveni o cerință esențială pentru călătoriile în Uniunea Europeană, ceea ce face ca implementarea acestui proiect să fie urgentă.

Publicitate

În concluzie, deși România are potențialul de a avansa semnificativ în era digitală, obstacolele actuale subliniază necesitatea unei abordări mai eficiente și coordonate în gestionarea proiectelor de modernizare. Fără o soluționare rapidă a problemelor actuale, țara riscă nu doar să piardă fonduri esențiale, ci și să rămână în urmă în competiția globală pentru inovare și dezvoltare digitală.

Sursa: Capital