Cleopa Ilie (din botez Constantin) s-a născut la 10 aprilie 1912, în Suliţa, judeţul Botoşani, într-o familie de ţărani, fiind al cincilea copil din cei zece copii ai familiei Alexandru şi Ana Ilie.
După tradiţie, strămoşii tatălui său erau oieri, originari din Săliştea Sibiului, care, datorită persecuţiilor religioase din secolul al XVIII-lea, au fost nevoiţi să părăsească Ardealul şi să se strămute în Moldova, stabilindu-se în judeţul Botoşani.
În familia părintelui Cleopa, dintre cei zece fraţi ai săi cinci au intrat în mănăstire, la fel şi mama sa.
În 1946, părintele Cleopa a adus-o pe mama sa din satul natal la Schitul Sihăstria, unde era stareţ, pentru a fi închinoviată în obştea mănăstirii Agapia Veche. Mama părintelui a fost tunsă în monahism în anul 1947, sub numele de Agafia. De aici a plecat la Domnul după mai bine de douăzeci de ani, în toamna anului 1968.
Părintele Cleopa a făcut Şcoala primară de şapte clase în satul natal. A intrat frate în Schitul Sihăstria din 1929 şi a fost călugărit la 2 august 1937, primind numele de Cleopa.
La dorinţa protosinghelului Ioanichie Moroi, monahul Cleopa a fost numit egumen interimar al Schitului Sihăstria, în 1942, deşi a fost nevoie să fie adus de la stână pentru că avea ascultare să se îngrijească, alături de alţi doi fraţi, de turma de oi a mănăstirii. În această ascultare a slujit aproape 13 ani, timp în care şi-a făcut singur un program de studiu intens, împrumutând cărţi din biblioteca Mănăstirii Neamţ, unde ascultare de bibliotecar o avea pe atunci monahul Ioan Iacob, cel care va deveni Sfântul Ioan Iacob Hozevitul.
Publicitate
Despre perioada cât s-a îngrijit de oile mănăstirii, părintele Cleopa spunea: „În anii în care am fost cioban la oile schitului, am avut mari bucurii duhovniceşti. Stâna, oile, trăirea în linişte şi singurătate pe munte în mijlocul naturii mi-au fost şcoală de călugărie şi teologie”. (sursa: „Viaţa şi nevoinţele Arhimandritului Cleopa Ilie”)
A fost hirotonit ierodiacon (1944) şi ieromonah (1945) şi numit oficial egumen al Sihăstriei în ianuarie 1945.
În anul 1947, Schitul Sihăstria, numărând peste 60 de vieţuitori, a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a devenit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim.
În 1949, arhimandritul Cleopa a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina (1949-1953) şi a plecat acolo împreună cu 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, în urma deciziei patriarhului Justinian (1948-1977).
De trei ori a fost nevoit să se retragă în Munţii Rarăului din cauza opresiunilor comuniste (1948; 1953-1954 şi 1959-1964).
În toamna anului 1964 revine în Mănăstirea Sihăstria, ca duhovnic al întregii obşti, şi povăţuieşte fără întrerupere atât călugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani, până la 2 decembrie 1998, când şi-a dat duhul în mâinile lui Hristos.
Părintele Cleopa şi-a împărţit timpul între rugăciune şi misiune, între linişte şi ascultare, între singurătate şi călăuzirea călugărilor şi mirenilor pe calea mântuirii, între nevoinţă pustnicească şi misiune duhovnicească prin predică, scriere de cărţi sfinte, spovedanie, sfătuire şi milostenie, notează arhimandritul Ioanichie Bălan în „Cuvânt înainte” din Volumul I al colecţiei „Ne vorbeşte Părintele Cleopa”.
„Părintele Cleopa este şi rămâne un tezaur al spiritualităţii şi Ortodoxiei româneşti. Cu aceeaşi sensibilitate sufletească şi profunzime teologică, pe fond biblic şi patristic, vorbeşte şi filosofilor şi marilor teologi, purtându-i în cele mai profunde taine ale energiilor necreate, precum şi credincioşilor de rând, veniţi ca adevăraţi pelerini din toate colţurile ţării, pe care-i hrăneşte cu cuvântul lui Dumnezeu şi-i adapă din izvorul învăţăturii despre viaţa şi fericirea veşnică”, spunea arhimandritul Ioanichie Bălan.
Duhovnicul atât de căutat Cleopa Ilie a fost însă nu numai un trăitor în Hristos, ci şi un mare apărător al adevărului evanghelic şi ortodox.
Între lucrările publicate în timpul vieţii se află „Despre credinţa ortodoxă”, Bucureşti, 1981 (reeditată sub titlul „Călăuza în credinţa ortodoxă”, 1991); „Predici la praznice împărăteşti şi sfinţi de peste an”, Ed. Episcopiei Romanului, 1986; „Predici la Duminicile de peste an”, Ed. Episcopiei Romanului. 1990; „Valoarea sufletului”, Galaţi, 1991; „Urcuş spre înviere” (predici duhovniceşti), Mănăstirea Neamţ. 1992; „Despre vise şi vedenii”, Bucureşti, 1993.
Pe lângă aceste cărţi scrise şi publicate de părintele Cleopa, s-au înregistrat ocazional de credincioşi pe casete o bună parte din sfaturile şi învăţăturile sale duhovniceşti. O parte dintre ele a fost recuperată, fiind publicate parţial în mici volume, pe teme, într-o serie specială intitulată „Ne vorbeşte Părintele Cleopa”.
Din faptele şi cuvintele sale de învăţătură:
„De multe ori spunea sfinţia sa ucenicilor: ‘Conştiinţa este glasul lui Dumnezeu în inima noastră. Prin toate ne mustră conştiinţa când greşim. Ea este glasul lui Dumnezeu care ne cheamă la El: Omule, ai greşit. Eu te iert, dar să nu mai faci. Vino la Mine, căci la Mine este izvorul iertării, al iubirii şi al milostivirii! Pune început bun de azi înainte, să nu mai păcatuieşti’.
Dintre toate faptele sale bune, pe lângă rugăciune, post şi linişte, Părintele Cleopa iubea cel mai mult milostenia şi cuvântul duhovnicesc. Nimeni din mănăstire nu era mai blând, mai milostiv şi mai rugător ca Părintele Cleopa şi nimeni nu mângâia pe călugări, pe credincioşi şi pe săraci, ca sfinţia sa, căci avea darul cuvântului şi sfaturile lui se lipeau de inima lor, fiind umbrit de harul Duhului Sfânt.
Spunea adeseori Părintele Cleopa: ‘Dacă vrem să mergem drept înaintea lui Dumnezeu, ne trebuie două ziduri până la moarte: unul de-a dreapta şi altul de-a stânga. Care sunt acelea? Zidul din dreapta este frica de Dumnezeu, iar zidul din stânga este frica de moarte’.
De asemenea, părintele sfătuia pe fraţi amintindu-le cuvintele marelui duhovnic Vichentie Malău: ‘Răbdare, răbdare, răbdare… şi când ţi se va părea că s-a sfârşit, o iei de la capăt: răbdare, răbdare, răbdare… Dar nu până la prăşit, ci până la sfârşit’.
Mai zicea Părintele Cleopa că trebuie să avem convingerea ca în fiecare clipă greşim şi nu este nici un moment în care nu mâniem pe Dumnezeu; de aceea nu este clipă când nu avem nevoie de ajutorul Lui.
Altădată spunea fraţilor: ‘Izvorul a toată răutatea şi a tot păcatul şi rădăcina tuturor răutăţilor este iubirea de sine, care este iubire neraţională faţă de trup şi este cea mai grea şi mai subţire dintre toate patimile care robesc firea omenească. De aceea Mântuitorul, când a spus să urmăm Lui, a pus această condiţie: Cine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine… Lepădarea de sine este cea mai mare virtute care-1 duce pe om la sfinţenie şi la Rai’ „. („Patericul Românesc”, Arhimandrit Ioanichie Bălan, 2005) (surse: Dicţionarul Teologilor Români, 1996; „Viaţa şi nevoinţele Arhimandritului Cleopa Ilie”, Arhim. Ioanichie Bălan, Ed. Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, 1999; „Patericul Românesc”, Arhimandrit Ioanichie Bălan, Ed. Mănăstirii Sihăstria, 2005) AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Luna Căpșună, fenomen astronomic inedit, va atinge apogeul miercuri, 11 iunie, însă cel mai bun moment pentru a o admira va fi la amurg, marți, 10 iunie. Este ultima lună plină de primăvară în emisfera nordică. Totodată va fi cea mai joasă lună plină a anului, văzută de la nord de ecuator, scrie alba24.ro.
Luna Căpșună este numele tradițional dat lunii pline din iunie, iar denumirea provine din cultura nativilor americani, în special din triburile din nord-estul continentului.
Aceștia au numit-o astfel pentru că iunie coincidea cu sezonul de recoltare a căpșunilor sălbatice.
Caracteristici astronomice
Luna Căpșună are câteva particularități astronomice notabile:
Poziție joasă pe cer: În emisfera nordică, luna plină din iunie apare relativ jos pe bolta cerească, la fel ca soarele de iarnă. Aceasta se datorează înclinării axei Pământului.
Publicitate
Luna Căpșună, fenomen astronomic inedit, va atinge apogeul miercuri, 11 iunie, însă cel mai bun moment pentru a o admira va fi la amurg, marți, 10 iunie. Este ultima lună plină de primăvară în emisfera nordică. Totodată va fi cea mai joasă lună plină a anului, văzută de la nord de ecuator.
Luna Căpșună este numele tradițional dat lunii pline din iunie, iar denumirea provine din cultura nativilor americani, în special din triburile din nord-estul continentului.
Aceștia au numit-o astfel pentru că iunie coincidea cu sezonul de recoltare a căpșunilor sălbatice.
Caracteristici astronomice
Luna Căpșună are câteva particularități astronomice notabile:
Poziție joasă pe cer: În emisfera nordică, luna plină din iunie apare relativ jos pe bolta cerească, la fel ca soarele de iarnă. Aceasta se datorează înclinării axei Pământului.
Culoarea caldă: Din cauza poziției joase, lumina lunii traversează mai mult din atmosfera Pământului, ceea ce îi conferă o nuanță mai caldă, uneori chiar ușor rozalie – ceea ce se potrivește perfect cu numele ei. Durata lungă de vizibilitate: Satelitul Pământului este vizibil o perioadă mai lungă decât alte luni pline, oferind mai mult timp pentru contemplare, scrie alba24.ro.
Astăzi, Luna Căpșună continuă să fascineze oamenii din întreaga lume. Fotografii și astronomii amatori o așteaptă cu nerăbdare pentru culoarea sa distinctivă și pentru spectacolul vizual pe care îl oferă.În iunie 2025, Luna Căpșună va fi vizibilă și va continua să ne amintească de legătura profundă dintre ciclurile naturale și tradițiile umane.
Conturile online inactive reprezintă un risc de securitate, atât la nivel personal, cât și profesional. Ele pot deveni ținte ușoare pentru infractorii cibernetici, avertizează experții, care recomandă o „curățenie de primăvară” digitală, informeaă alba24.ro.
„Aveți conturi online pe care nu le-ați mai folosit de ani de zile? Dacă da, poate e momentul pentru puțină „curățenie de primăvară” digitală. Cu cât petrecem mai mult timp online, cu atât acumulăm mai multe conturi. Mai țineți minte toate serviciile la care v-ați înregistrat de-a lungul anilor?
Poate fi un abonament gratuit pe care nu l-ați anulat niciodată. Sau o aplicație folosită în vacanță, dar uitată imediat după. Această „împrăștiere” de conturi e reală. Totuși, conturile inactive reprezintă și un risc de securitate, atât în plan personal, cât și profesional. Ele pot deveni o țintă ușoară pentru infractorii cibernetici.
Așadar, merită să vă faceți timp, din când în când, pentru o verificare și eliminare a conturilor nefolosite”, menționează expertul Eset, Phil Muncaster, într-un articol de specialitate, publicat recent pe blogul din România al companiei producătoare de soluții antivirus și citat ulterior de Agerpres.
Potrivit acestuia, conturile inactive de mult timp sunt mai susceptibile la compromitere, deoarece este mai probabil să implice parole vechi sau reutilizate, care ar putea fi deja compromise dintr-o breșă de securitate anterioară. Conform unei estimări, o persoană are, în medie, 168 de parole pentru conturi personale.
Conturile online nefolosite, țintă ușoară pentru hackeri. Analiză Google
O analiză realizată de Google arată că multitudinea de conturi abandonate sunt de minimum zece ori mai puțin protejate prin autentificare în doi pași decât cele active.
Publicitate
Expertul în securitate cibernetică subliniază că seria de conturi nefolosite pot deveni adevărați „magneți” pentru hackeri, care se concentrează tot mai mult pe preluarea conturilor (Account Takeover – ATO), folosind o varietate de tehnici.
Una dintre acestea este malware de tip „infostealer”, conceput pentru a fura datele de autentificare, iar un raport relevă faptul că, anul trecut, au fost furate 3,2 miliarde de date de conectare, majoritatea (75%) prin intermediul acestui tip de atac.
De asemenea, pot apărea breșe de securitate la scară largă, în care hackerii accesează baze întregi de date cu parole și nume de utilizator, furate de la companii terțe la care utilizatorii s-au înregistrat.
„Credential stuffing” este o altă tehnică prin care atacatorii introduc automat datele de autentificare furate de pe diverse site-uri, sperând să acceseze conturi în care s-a folosit aceeași parolă compromisă.
În opinia lui Muncaster, și atacurile de tip „brute-force”, în care parolele sunt ghicite prin încercări repetate, folosind diverse combinații posibile, reprezintă un pericol de compromitere a conturilor online inactive.
Conturile de firmă inactive pot oferi hackerilor acces la datele companiei
„Conturile de business inactive reprezintă, de asemenea, o țintă atractivă pentru atacatorii cibernetici, deoarece le pot oferi un acces facil la date și sisteme sensibile ale companiei. Aceste date pot fi furate și vândute sau pot fi folosite pentru șantaj cibernetic (ransomware)”, avertizează expertul.
Chiar dacă unii furnizori de servicii (Google, Microsoft și X) încep să închidă automat conturile inactive după o anumită perioadă de timp, pentru a elibera resurse, a reduce costurile și a crește securitatea clienților, totuși se recomandă o atitudine proactivă din partea utilizatorilor.
Astfel, printre recomandări se află:
auditul periodic al conturilor și ștergerea celor inactive;
verificarea managerului de parole sau a listei de parole salvate în browser și ștergerea celor asociate conturilor inactive sau actualizarea dacă a fost marcată ca fiind nesigură sau compromisă într-o breșă de date;
citirea cu atenție a politicii de ștergere a conturilor oferită de către furnizor;
gândiți-vă de două ori înainte să creați un cont nou.
În același timp, pentru conturile păstrate trebuie să se utilizeze parole puternice și unice. De asemenea, este recomandată salvarea într-un manager de parole, activarea autentificării în doi pași (2FA), nelogarea la rețele Wi-Fi publice (decât dacă folosiți un VPN) și atenție sporită la mesajele de phishing care încearcă extragă datele de autentificare sau să descarce malware, scrie Agerpres.
Compania Eset a fost fondată în anul 1992, în Bratislava, Slovacia, și rămâne în topul companiilor care oferă servicii de detecție și analiză a conținutului malware, fiind prezentă în peste 180 de țări.
Anual, sute de copii din România ajung la spital după ce au înghițit tot felul de obiecte. În special bile, părți mici ale jucăriilor, monezi sau accesorii cosmetice. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că sunt cazuri în care consecințele sunt devastatoare, scrie ADEVĂRUL.
Tot mai mulți părinți din România neglijează etichetele privind vârsta recomandată a jucăriilor sau nu sunt atenți cu ce se joacă copiii lor. Cel puțin asta pare să indice o fenomen prezent câteva decenii în România și care capătă o amploare tot mai mare. Este vorba despre numărul mare de copii care ajung la spital după ce au înghițit diferite obiecte. Aparent, o chestiune rezolvabilă prin eliminarea firească din tractul digestiv, prin intestine, ingestia de corpuri străine poate mutila un copil pentru întreaga viață.
Numai în județul Botoșani, sunt sute de copii care ajung anual la Urgențe după ce au înghițit bile, părți din jucării, zaruri, accesorii pentru păr, bijuterii, baterii sau șuruburi. Numai în anul 2020, la Secția de Pediatrie a Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani, au fost în jur de 245 de cazuri. În multe situații este nevoie de intervenție chirurgicală. Sunt și cazuri în care micuții își pierd o parte din intestine, mai ales dacă este vorba de corpuri condondente. Cele mai multe cazuri apar atunci când copiii se joacă cu obiecte sau jucării nepotrivite vârstei lor.
Copii ajunși la operație din cauza curiozității sau a rețelelor sociale
Numărul tot mai mare de copii care ajung la spital după ce au înghițit obiecte îi determină pe medici să desfășoare o campanie, în județul Botoșani, pentru a informa populația și pentru a avertiza părinții despre riscuri. „Sunt destule cazuri. La un moment dat am vrut să facem o campanie în județ, să informăm populația despre aceste riscuri”, precizează Simona Bordiciuc, medic șef al Secției de Chirurgie de la Spitalul de Copii din Botoșani. Copiii înghit o varietate largă de obiecte. Unele, foarte mici și fără margini condondente, pot fi eliminate prin tractul intestinal. Altele, precum agrafe de păr, piese metalice sau cu margini ascuțite pot avea efect devastator.
„Dacă ajung în stomac, este un caz fericit, pot fi extrase. Pot să rămână în zona superioară a tractului digestiv. Din nou este caz fericit, fiindcă ne ajută colegii de pe secția ORL. Dar avem și situații în care acele obiecte pot fi aspirate în plămân sau care ajung să se blocheze la un anumit nivel care ne depășește ca spital și atunci trimitem către un centru de specialitate”, spune Simona Bordiciuc. În cele mai multe cazuri este vorba despre copii mici, cu vârsta de până la 3-4 ani. Dar sunt și cazuri de copii mai mari sau chiar adolescenți. În cazul adolescenților este vorba mai ales de provocări de pe rețelele sociale.
Publicitate
„Nu există o vârstă anume. În general sunt cei mici care sunt foarte curioși, sunt atrași de lucrurile colorate, micuțe și le ingerează. Dar acum, cu noile provocări pe care toată lumea le știe, promovate pe rețelele sociale, avem surprize și la pacienții cu vârstă mai mare. Sunt și cazuri tragice care de la corpuri străine au ajuns și la evenimente nefericite”, adaugă medicul botoșănean. Anul trecut, o fetiță de 4 ani din localitatea Corni, județul Botoșani, a înghițit o monedă de 50 de bani. În 2023, o altă fetiță, tot de 4 ani, a înghițit o monedă de 10 bani, fiind nevoie de un transfer de urgență la Iași.
Jucăria care poate duce la pierderea intestinului
Medicul chirurg de la spitalul din Botoșani spune că printre cele mai periculoase jucării pentru un copil mic sunt bilele magnetice. Acestea pot fi înghițite rapid și fac ravagii în organism. „Sfătuim populația să nu mai cumpere, pentru copii mici, acele joculețe cu bile magnetice care pot fi ingerate. Am avut un caz cu 11 bile înghițite, o colegă a avut un caz cu un număr mai mare de bile înghițite. Toate au ajuns la intervenție chirurgicală. De obicei, intervenție chirurgicală deschisă prin minimă laparatomie, explorare, extras corp străin”, precizează medicul Simona Bordiciuc. Sunt și cazuri foarte grave în care bilele ajung în intestin. Atunci copilul poarte pierde o parte din intestinul gros.
„ Unele dintre ele ajung din păcate la rezecție intestinală cu anostomoză. Adică pierde o bucățică de intestin. Prin sus, prin jos, unite între ele se produce necroză perforată, insa devine devitelizată, adică nu va trăi niciodată în organism, Și atunci trebuie înlăturată și făcut sutură. Sunt cazuri în care, de la obiecte străine magnetice, s-a ajuns chiar și la colostomii sau ilestomii, adică ansele intestinale erau clar avariate grav”, completează medicul botoșănean.
Unic în țară, Festivalul de Debut a fost lansat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” în 2023, cu ocazia ediției a 25-a a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum, la propunerea criticului Al Cistelecan. Începând cu prima ediție, la festival, au fost invitați poeții înscriși în concursul pentru acest premiu.
Festivalul de debut, prin care demarează Zilele Eminescu și care, implicit, precedă gala de decernare a Premiului, are drept menire promovarea tuturor poeților debutanți.
La ediția 2025 a festivalului (11-15 iunie), vor participa 20 de poeți debutanți din cei 28 înscriși pentru concurs: Adrian A. Agheorghesei, Daniela Bejinariu, Iustin Butnariuc, Andrew Davidson-Novosivschei, Flavia Dima, Marinela T. Dinulescu, Mihai Manole, Izabel Marin, Emma Mihăescu, Alexandru Martinaș, Filip Naru, Andrei Peptine, Miruna Rus, Simona Sigartău, Alex Gabriel Stan, Nicoleta Șimon, Dorin Ștefănescu, Vlad Condrin Toma, Alina-Țârcoman-Ochea. Pentru al doilea an consecutiv, poeților li se vor alătura câțiva participanți ai Casei de poezie Light of ink (Suceava), coordonați de profesorul Gh. Cârstean Suceava.
În cadrul festivalului, zilnic, începând între orele 10:00-12:00 și 15:00-17:00, vor avea loc, la Memorialul Ipotești, ateliere de lectură performativă, coordonate, în acest an, de Ionuț Caras, sunetul și luminile fiind asigurate de Vasile DJ (Vasile Gherghel). Seria de ateliere va fi precedată de masa rotundă Cum e să debutezi în 2024 (11 iunie, ora 15:00, amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești), moderată de Lucia Țurcanu.
Participanții la festival vor susține zilnic, în perioada 12-14 iunie, într-un spectacol de lumini și sunet, recitaluri din propriile creații și din opera lui Eminescu pe esplanada Cinematografului „Unirea” din Botoșani, începând cu orele 20.30.
Proiectul „Zilele Eminescu, ediția iunie” este finanțat de Ministerul Culturii prin axa de proiecte prioritare.
Publicitate
Ediția din iunie 2025 a Zilelor Eminescu este organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Cinematograful „Unirea” și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Botoșani, al Casei Corpului Didactic, al liceelor și școlilor din oraș și al mediului privat.
Programul desfășurat al Zilelor Eminescu poate fi consultat pe pagina Memorialului Ipotești: http://www.eminescuipotesti.ro/