Cleopa Ilie (din botez Constantin) s-a născut la 10 aprilie 1912, în Suliţa, judeţul Botoşani, într-o familie de ţărani, fiind al cincilea copil din cei zece copii ai familiei Alexandru şi Ana Ilie.
După tradiţie, strămoşii tatălui său erau oieri, originari din Săliştea Sibiului, care, datorită persecuţiilor religioase din secolul al XVIII-lea, au fost nevoiţi să părăsească Ardealul şi să se strămute în Moldova, stabilindu-se în judeţul Botoşani.
În familia părintelui Cleopa, dintre cei zece fraţi ai săi cinci au intrat în mănăstire, la fel şi mama sa.
În 1946, părintele Cleopa a adus-o pe mama sa din satul natal la Schitul Sihăstria, unde era stareţ, pentru a fi închinoviată în obştea mănăstirii Agapia Veche. Mama părintelui a fost tunsă în monahism în anul 1947, sub numele de Agafia. De aici a plecat la Domnul după mai bine de douăzeci de ani, în toamna anului 1968.
Părintele Cleopa a făcut Şcoala primară de şapte clase în satul natal. A intrat frate în Schitul Sihăstria din 1929 şi a fost călugărit la 2 august 1937, primind numele de Cleopa.
La dorinţa protosinghelului Ioanichie Moroi, monahul Cleopa a fost numit egumen interimar al Schitului Sihăstria, în 1942, deşi a fost nevoie să fie adus de la stână pentru că avea ascultare să se îngrijească, alături de alţi doi fraţi, de turma de oi a mănăstirii. În această ascultare a slujit aproape 13 ani, timp în care şi-a făcut singur un program de studiu intens, împrumutând cărţi din biblioteca Mănăstirii Neamţ, unde ascultare de bibliotecar o avea pe atunci monahul Ioan Iacob, cel care va deveni Sfântul Ioan Iacob Hozevitul.
Publicitate
Despre perioada cât s-a îngrijit de oile mănăstirii, părintele Cleopa spunea: „În anii în care am fost cioban la oile schitului, am avut mari bucurii duhovniceşti. Stâna, oile, trăirea în linişte şi singurătate pe munte în mijlocul naturii mi-au fost şcoală de călugărie şi teologie”. (sursa: „Viaţa şi nevoinţele Arhimandritului Cleopa Ilie”)
A fost hirotonit ierodiacon (1944) şi ieromonah (1945) şi numit oficial egumen al Sihăstriei în ianuarie 1945.
În anul 1947, Schitul Sihăstria, numărând peste 60 de vieţuitori, a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a devenit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim.
În 1949, arhimandritul Cleopa a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina (1949-1953) şi a plecat acolo împreună cu 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, în urma deciziei patriarhului Justinian (1948-1977).
De trei ori a fost nevoit să se retragă în Munţii Rarăului din cauza opresiunilor comuniste (1948; 1953-1954 şi 1959-1964).
În toamna anului 1964 revine în Mănăstirea Sihăstria, ca duhovnic al întregii obşti, şi povăţuieşte fără întrerupere atât călugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani, până la 2 decembrie 1998, când şi-a dat duhul în mâinile lui Hristos.
Părintele Cleopa şi-a împărţit timpul între rugăciune şi misiune, între linişte şi ascultare, între singurătate şi călăuzirea călugărilor şi mirenilor pe calea mântuirii, între nevoinţă pustnicească şi misiune duhovnicească prin predică, scriere de cărţi sfinte, spovedanie, sfătuire şi milostenie, notează arhimandritul Ioanichie Bălan în „Cuvânt înainte” din Volumul I al colecţiei „Ne vorbeşte Părintele Cleopa”.
„Părintele Cleopa este şi rămâne un tezaur al spiritualităţii şi Ortodoxiei româneşti. Cu aceeaşi sensibilitate sufletească şi profunzime teologică, pe fond biblic şi patristic, vorbeşte şi filosofilor şi marilor teologi, purtându-i în cele mai profunde taine ale energiilor necreate, precum şi credincioşilor de rând, veniţi ca adevăraţi pelerini din toate colţurile ţării, pe care-i hrăneşte cu cuvântul lui Dumnezeu şi-i adapă din izvorul învăţăturii despre viaţa şi fericirea veşnică”, spunea arhimandritul Ioanichie Bălan.
Duhovnicul atât de căutat Cleopa Ilie a fost însă nu numai un trăitor în Hristos, ci şi un mare apărător al adevărului evanghelic şi ortodox.
Între lucrările publicate în timpul vieţii se află „Despre credinţa ortodoxă”, Bucureşti, 1981 (reeditată sub titlul „Călăuza în credinţa ortodoxă”, 1991); „Predici la praznice împărăteşti şi sfinţi de peste an”, Ed. Episcopiei Romanului, 1986; „Predici la Duminicile de peste an”, Ed. Episcopiei Romanului. 1990; „Valoarea sufletului”, Galaţi, 1991; „Urcuş spre înviere” (predici duhovniceşti), Mănăstirea Neamţ. 1992; „Despre vise şi vedenii”, Bucureşti, 1993.
Pe lângă aceste cărţi scrise şi publicate de părintele Cleopa, s-au înregistrat ocazional de credincioşi pe casete o bună parte din sfaturile şi învăţăturile sale duhovniceşti. O parte dintre ele a fost recuperată, fiind publicate parţial în mici volume, pe teme, într-o serie specială intitulată „Ne vorbeşte Părintele Cleopa”.
Din faptele şi cuvintele sale de învăţătură:
„De multe ori spunea sfinţia sa ucenicilor: ‘Conştiinţa este glasul lui Dumnezeu în inima noastră. Prin toate ne mustră conştiinţa când greşim. Ea este glasul lui Dumnezeu care ne cheamă la El: Omule, ai greşit. Eu te iert, dar să nu mai faci. Vino la Mine, căci la Mine este izvorul iertării, al iubirii şi al milostivirii! Pune început bun de azi înainte, să nu mai păcatuieşti’.
Dintre toate faptele sale bune, pe lângă rugăciune, post şi linişte, Părintele Cleopa iubea cel mai mult milostenia şi cuvântul duhovnicesc. Nimeni din mănăstire nu era mai blând, mai milostiv şi mai rugător ca Părintele Cleopa şi nimeni nu mângâia pe călugări, pe credincioşi şi pe săraci, ca sfinţia sa, căci avea darul cuvântului şi sfaturile lui se lipeau de inima lor, fiind umbrit de harul Duhului Sfânt.
Spunea adeseori Părintele Cleopa: ‘Dacă vrem să mergem drept înaintea lui Dumnezeu, ne trebuie două ziduri până la moarte: unul de-a dreapta şi altul de-a stânga. Care sunt acelea? Zidul din dreapta este frica de Dumnezeu, iar zidul din stânga este frica de moarte’.
De asemenea, părintele sfătuia pe fraţi amintindu-le cuvintele marelui duhovnic Vichentie Malău: ‘Răbdare, răbdare, răbdare… şi când ţi se va părea că s-a sfârşit, o iei de la capăt: răbdare, răbdare, răbdare… Dar nu până la prăşit, ci până la sfârşit’.
Mai zicea Părintele Cleopa că trebuie să avem convingerea ca în fiecare clipă greşim şi nu este nici un moment în care nu mâniem pe Dumnezeu; de aceea nu este clipă când nu avem nevoie de ajutorul Lui.
Altădată spunea fraţilor: ‘Izvorul a toată răutatea şi a tot păcatul şi rădăcina tuturor răutăţilor este iubirea de sine, care este iubire neraţională faţă de trup şi este cea mai grea şi mai subţire dintre toate patimile care robesc firea omenească. De aceea Mântuitorul, când a spus să urmăm Lui, a pus această condiţie: Cine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine… Lepădarea de sine este cea mai mare virtute care-1 duce pe om la sfinţenie şi la Rai’ „. („Patericul Românesc”, Arhimandrit Ioanichie Bălan, 2005) (surse: Dicţionarul Teologilor Români, 1996; „Viaţa şi nevoinţele Arhimandritului Cleopa Ilie”, Arhim. Ioanichie Bălan, Ed. Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, 1999; „Patericul Românesc”, Arhimandrit Ioanichie Bălan, Ed. Mănăstirii Sihăstria, 2005) AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui accident rutier care a avut loc pe E 85, în dreptul pădurii Lebăda, în urmă cu puțin timp. În eveniment au fost implicate două autoturisme.
La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere, una de descarcerare, ambulanța de terapie intensivă mobilă SMURD, o ambulanță SAJ și Poliția. Aceștia au constat faptul că una dintre mașini era în șanț și că nu erau persoane persoane încarcerate. Doi bărbați, de 50, respectiv 61 de ani, din același autoturism, au fost răniți, fiind preluați de echipajele medicale și transportați la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.
Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriilor.
Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.
Burse școlare 2025: Bursele de excelență calculate după prevederile din ordonanța” trenuleț” vor fi aplicate abia din anul școlar următor. Cel puțin așa prevede legea învățământului, scrie alba24.ro.
Acestea sunt calculate în funcție de salariul minim. Acesta a fost majorat de la 1 ianuarie 2025 la 4.050 lei (de la 3.700 lei).
Plafonarea acestor burse stabilită prin ordonanța ”trenuleț” ar urma să fie aplicată doar din 1 septembrie, potrivit edupedu.ro.
Legea educației 198/2023, la articolul 10, stabilește că orice modificare sau completare la legea educației se aplică din anul școlar care urmează celui în care sunt făcute schimbările. Este vorba în acest caz de anul școlar 2025-2026, care ar urma să înceapă la 1 septembrie 2025.
Burse școlare 2025: Ce prevede ordonanța ”trenuleț”
Pentru anul școlar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:
bursă de merit – 450 lei/lună
bursă de reziliență – 300 lei/lună
bursă socială – 300 lei/lună
bursă tehnologică – 300 lei/lună.
Burse școlare 2025. Cuantumul burselor de excelență olimpică pentru anul școlar 2025-2026
Cuantumul lunar al burselor de excelență olimpică I/ internațională și II/națională este diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute, după cum urmează:
Publicitate
pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii noiembrie 2024
bursa de excelență olimpică II/națională este în cuantum de 700 lei/lună.
În 2025, bursele de excelență ar urma să fie calculate în funcție de salariul minim de 4050 lei.
Burse școlare 2025. Cum se acordă bursele de excelență
Bursa de excelență olimpică I se acordă:
elevilor care obțin distincții, respectiv premiile I, II, III sau mențiune ori medalii asimilate acestor distincții, la olimpiadele școlare internaționale
elevilor care obțin locurile I, II și III sau mențiune la campionatele sportive școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației, la Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice, Jocurile Olimpice de Tineret.
lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției.
Bursa de excelență olimpică II se acordă:
elevilor de gimnaziu și liceu care obțin distincții, respectiv premiile I, II și III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației.
lunar elevilor de gimnaziu și liceu, pe întreaga durată a anului școlar următor obținerii distincției.
Prin excepție, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an școlar; acest premiu îl primesc inclusiv elevii care beneficiau deja de bursă de excelență olimpică I sau II, de bursă de merit ori de bursă de reziliență, acordată în baza rezultatelor școlare din anul anterior.
Bursele de excelență olimpică se acordă elevilor pe baza unei cereri depuse de părinte/reprezentantul legal/elevul major în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar sau în termen de 15 zile calendaristice de la data obținerii premiului pentru elevii din anii terminali.
Muzeul Judeţean Botoșani găzduiește, în perioada 10-20 ianuarie 2025, în spațiul Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, expoziția ,,Anuala artiștilor botoșăneni”. Evenimentul este organizat de Societatea Culturală „Expo-Art” Botoșani și curatoriat de muzeograful Ana Coșereanu și artistul Liviu Șoptelea.
Expoziția reunește pe simeze peste 60 de lucrări realizate în diverse tehnici – pictură (ulei pe pânză, acrilic pe pânză) și grafică, sculptură, artă decorativă, fotografie – create de artiști botoșăneni, atât dintre cei bine-cunoscuți publicului iubitor de artă, cât și artiști care vin pentru prima dată în calitate de expozanți: Dănuț Aconstantinesei, Anca & Alina Albătoaie, Marcel Alexa, Larisa Apostoliu, Aurel Azamfirei, Claudia-Ionela Babii, Silviu Babii, Cristian Bîrzoieș, George Burlacu, Lush Burlacu, Rodica Cojocariu, Mihaela Croitoru, Florentina Dănilă, Mirela Anca Gavriloaie, Florin Grosu, Lila Lungulescu, Iuliana Mațoschi, Dan Mocrei, Carmen Nicolau, Gianina Iuliana Pralea, Florin Prodan, Anca Sofian, Carmen-Ștefania Suceveanu, Liviu Șoptelea, George Șpaiuc, Mihaela Timofte, Constantin Dorel Ungureanu, Hugo Constantin Ungureanu și Ioan Zobu.
Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 12 ianuarie 2025, ora 11.30. Expoziția poate fi vizitată zilnic, în perioada 10-20 ianuarie 2025, între orele 9.00-16.30. Intrarea este gratuită.
Ziua Culturii Naționale, marcată anual în România și în Republica Moldova pe 15 ianuarie, dată în care se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), este sărbătorită la Muzeul Național al Literaturii Române Iași printr-o serie de evenimente și expoziții speciale.
Evenimente culturale și artistice:
→ La Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, elevi ai Liceului Teoretic „Miron Costin” Iași vor descoperi expoziția permanentă a „casei cu ferestrele toate luminate”, aflând povestea ceasului de aur al poetului Mihai Eminescu, în cadrul unei activități de educație muzeală și literară. Coordonatoare: Iunia-Maria Ștefan.
→ La Muzeul „Mihai Codreanu” – Vila Sonet, va avea loc prima ședință din acest an a Atelierului de lectură Junimea XXI, lectură publică care-l va avea invitat pe poetul Radu Andriescu, fiind transmisă live pe canalul de Youtube al MNLR Iași și pe pagina de Facebook Junimea XXI. Coordonator: Cătălin-Mihai Ștefan.
→ La Muzeul „Nicolae Gane” – Galeria Artei Ieșene, publicul o va întâlni pe Laura Candet, care va picta în timp real, inspirația fiind poezia Dependență de Robert Vladu, în cadrul proiectului Art in Progress. Coordonatoare: Cezara Moraru.
→ La Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, în sala Studio J se va desfășura spectacolul-experiment Laborator coregrafic Cehov – monologul Ninei, susținut de studenți din anul III, specializarea Coregrafie, Facultatea de Teatru – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași. Coordonator: Călin Ciobotari.
Publicitate
Expoziții:
→ Muzeul „Mihai Eminescu”: instalația artistică conceptualizată pe versuri eminesciene Noi, ce din mila Sfântului/ Umbră facem Pământului, organizată în colaborare cu Muzeul Național de Artă Contemporană București și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași. Curator: Beatrice Panțiru.
→ Muzeul „Mihai Eminescu”: expoziția foto-documentară Eminescu – dramaturg, teoretician, traducător și critic teatral, organizată în oglindă cu Muzeul Brăilei „Carol I”, cu sprijinul Arhivelor Statului Iași. Curator: Laura Terente.
→ Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad: este itinerată expoziția foto-documentară Amintiri din Junimea, expoziție organizată de Muzeul Național al Literaturii Române Iași în colaborare cu Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași. Curator: Lăcrămioara Agrigoroaiei.