Tribunalul Bucureşti a admis, joi, cererea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor două doctoriţe de la Spitalul Pantelimon acuzate că ar fi provocat decesul unui pacient internat la terapie intensivă, prin scăderea intenţionată a dozei de noradrenalină, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale.
Decizia instanţei nu este definitivă.
Doctoriţa M.M.A. este cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor calificat (cu premeditare şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei) şi omor calificat (cu premeditare), iar doctoriţa P.M. este cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat (cu premeditare).
Concret, procurorii susţin că, în lunile martie şi aprilie, doctoriţele i-au scăzut unui pacient internat la terapie intensivă doza de noradrenalină, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale, acesta intrând în stop cardio-respirator.
“Procurorii au reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt: având ca scop provocarea decesului unor pacienţi care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menţinerea în viaţă, acestea au conceput şi pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanţă esenţială în terapie intensivă, cu rol în menţinerea tensiunii arteriale), cu consecinţa scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator. În sensul celor arătate mai sus, la data de 26.03.2024, ora 16,45, cu premeditare şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (pacient în vârstă de 54 de ani, în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), inculpata M.M.A. a încercat să suprime viaţa pacientului prin reducerea bruscă a dozei de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 15 ml/h, la valoarea de 1 ml/h (valoare minimală care a fost menţinută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenţiei unei asistente medicale care a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie”, spun anchetatorii.
De asemenea, pe 4 aprilie 2024, la ora 13,17, cele două doctoriţe, “profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (acelaşi pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acţionând cu intenţia de a suprima viaţa pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1 ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului declarat la ora 15,00”.
Publicitate
Anchetatorii au stabilit că, înainte ca medicii să îi scadă, pentru a doua oară, doza de noradrenalină, starea pacientului se îmbunătăţise.
“Pacientul în vârstă de 54 de ani a fost internat în spital în data de 17 martie, iar pe fondul agravării stării de sănătate a fost transferat la ATI în data de 25 martie. În data de 26 martie are loc prima reducere bruscă a dozei de noradrenalină. În zilele următoare, starea pacientului s-a îmbunătăţit, el fiind chiar vizitat de familie. În data de 4 aprilie are loc a doua reducere a dozei de noradrenalină şi survine decesul”, a transmis un reprezentant al Parchetului.
În acelaşi dosar, a fost pusă sub acuzare o asistentă de la Secţia ATI, pentru că i-ar fi minţit pe procurori în legătură cu decesele suspecte de la Spitalul Pantelimon. AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Fundația Arta a lansat recent site-ul exporomania.ro, o arhivă digitală cu 10.000 de imagini de toate felurile – fotografii, reclame, cărți poștale, ilustrate și documente care ne spun o poveste în imagini a secolului al XX-lea, relatează alba24.ro.
Noi ne-am aventurat să căutăm materiale despre dragostea doamnelor din vremea comunismului și anume despre mașinile de cusut și am dat peste unele dintre cele mai surprinzătoare și variate povești. Așa că ne-am gândit să le transformăm într-o serie de articole tip „știați că…?”.
Știați că în comunism se făcea reclamă la mașinile de cusut fabricate la Cugir?
O descoperire surprinzătoare: pe exporomania.ro, am găsit o serie foarte interesantă de reclame pentru mașinile de cusut produse la Uzinele Mecanice Cugir. Sunt mașini de cusut cu nume de fete: Ileana, Sanda, Rodica, Veronica, Camelia, adică nume comune și larg răspândite, oricine cunoaște sau are în familie pe cineva care se numește așa.
Pentru tinerii din ziua de azi, obișnuiți cu mall-uri pline de magazine și opțiuni infinite de haine, poate fi greu de imaginat cum era viața în perioada comunistă. Nu existau zeci de modele din fiecare produs din care să alegi în funcție de ce îți place și de câți bani ai. Îmbrăcatul „elegant” era o adevărată provocare, amenajatul casei la fel, așa că într-o astfel de lume o mașină de cusut era nu doar un ajutor, ci și o unealtă care îți oferea libertatea de a-ți crea propriile haine sau obiecte de uz casnic.
Dar cum arătau reclamele la aceste produse, atât de căutate într-o epocă în care era aproape imposibil să găsești haine la modă în magazine? Și ce ne spun ele despre modul în care erau promovate și despre importanța lor pentru gospodinele de atunci?
Publicitate
Reclamele ne arată o varietate de modele și de prețuri, iar personajele feminine care apar în reclame sunt și ele destul de variate: de la o fetiță la o femeie cu un văl tradițional pe cap, de la o femeie tânără la o gospodină. Informația este practică și ilustrația oferă un indiciu clar de folosință: o perdea sau o haină sau niște materiale textile.
Mașina de cusut Veronica
Mașina de cusut Veronica este descrisă ca „mașina ideală de cusut”, iar anunțul detaliază cele trei variante disponibile în magazinele statului: tip normal, tip cu picior de metal și tip mobilă.
Prețurile variau între 2.020 și 2.270 de lei, iar mașina promitea să facă totul – de la cusătură dreaptă și tivire până la broderie și încrețire.
Publicitate
Mașina de cusut Sanda Veronica
O altă reclamă prezintă modelul Sanda Veronica, care adăuga la funcționalitățile sale și cusături decorative, inclusiv cusături în zigzag și cu ac dublu.
Iar pentru cei care doreau un plus de confort, exista și varianta electrică, la prețul de 3.270 de lei.
Mașina de cusut Camelia
Mașina de cusut Camelia este la nivelul următor de opțiuni și preț, „realizează 6 cusături utilitare și 13 cusături cu ajutorul accesoriilor”.
Prețurile se apropie de 4500 de lei, o sumă considerabilă la vremea respectivă.
Mașina de cusut Rodica
Cu mașina de cusut Rodica trecem la categoria mașinilor de cusut electrice, iar una dintre reclame pune accentul pe consumul redus de energie electrică, „merge Ia curent de 110 W și 220 W.
Are un consum foarte redus de energie electrică = 2 bani pe oră.”
Reclama la mașina de cusut
Mașina de cusut Nicoleta are o reclamă ce se detașează din șir pentru că aduce o notă umană, personală:
„Prietena mea NICOLETA
PENTRU NOI, FEMEILE!
Cusutul la mașina electrică de cusut NICOLETA devine o reală plăcere, o pasiune chiar. NICOLETA, odată intrată în căminul nostru, se transformă într-o adevărată mini-fabrică de confecții, utilizarea ei stimulîndu-ne în mod vădit priceperea. îndemînarea. inventivitatea.”
De fapt ce poveste ne spun aceste reclame, la o jumătate de secol distanță? Într-o perioadă în care nu puteai să te îmbraci cum îți dorești din magazine, mașina de cusut era cheia către un stil personal. Realitatea epocii era că femeile confecționau perdele sau haine pentru familie, iar diversitatea de modele de mașini de cusute produse reflecta realitatea unei societăți în care oamenii trebuiau să se descurce cu puține resurse, dar cu multă creativitate. De fapt, privind în urmă, vedem cum mașina de cusut oferă acces spre modă și eleganță, spre frumos, în definitiv, într-o lume fără opțiuni.
Ce este interesant de remarcat în aceste reclame este că numele uzinei este scris cu litere aproape la fel de mari ca numele produsului.
Reclama la Ileana 67 spune: ”cusutul devine o plăcere și o pasiune” și face precizarea că este un ”produs creat de Uzina Mecanică Cugir”.
Una dintre reclamele la Ileana 67 are chiar sloganul ”O mare uzină într-o mică uzină”. Uzina Mecanică Cugir aveau o reputație solidă și era o garanție a calității produsului.
Uzina mecanică de la Cugir
Uzina mecanică de la Cugir are o istorie lungă, începută în 1804, cu destule suișuri și coborâșuri. După al doilea război mondial, pentru că cererea de arme și muniții dispare, apare nevoia de a găsi un profil de producție nou pentru a da de muncă în continuare muncitorilor. Secția de mașini de cusut este înființată în anii 50 – așa încep să fie produse primele mașini de cusut casnice, iar apoi cele industriale care au și fost apoi folosite în diferite fabrici de confecții din țară.
În perioada de dezvoltare maximă, Uzina Mecanică Cugir avea peste 20.000 de muncitori. Oamenii veneau din toată țara pentru a învăța meserie la Cugir, iar uzina a devenit un motor al dezvoltării economice din regiune. Se spune chiar despre „Cugireana” că era cel mai lung tren de navetiști din Europa, transportând zilnic muncitori către și dinspre uzină.
Dacă ești curios să vezi ce alte imagini interesante găsești în arhiva exporomania.ro, te invităm să accesezi site-ul!
În același timp, zilele viitoare vom încerca să ne uităm și peste publicitatea care se făcea la produsele fabricate în industria de la Botoșani.
Reales din nou primar al orașului Flămânzi, Dan Oloeriu a seamnat încă din primele minute ale noului mandat un nou contract pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localitatea Flămânzi.
Dan Oloeriu a depus jurământul pentru un nou mandat de Primar la finele acestei săptămâni, iar primul contract care vizează creșterea standardelor de viață din localitate este în valoare de peste 2 milioane de euro.
“Un moment deosebit a fost marcat de prezența Secretarului de Stat din Ministerul Dezvoltării, domnul Eduard Mititelu, alături de care am semnat, chiar în prima zi a noului mandat, un nou contract important pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localitatea Flămânzi.
Proiectul „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în Flămânzi, județul Botoșani”, realizat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, va acoperi 24 de kilometri de străzi, cu o valoare de 2 milioane de euro, fiind un pas esențial în creșterea confortului și modernizarea infrastructurii pentru locuitorii zonei”, a transmis primarul orașului Flămâni, Dan Oloeriu, imediat după reinvestirea în funcție.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, anunţă că a aprobat noul ordin privind bursele studenţilor, prin care acestea au fost majorate.
‘‘Burse mai mari pentru studenţi! Am aprobat noul ordin de ministru privind bursele studenţilor. Cuantumul minim al bursei sociale se propune anual de către Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi trebuie să acopere cheltuielile minime de masă şi cazare’‘, a scris vineri ministrul pe Facebook.
Astfel, pentru acest an universitar, cuantumul minim a fost stabilit la 925 de lei.
”Pe baza autonomiei, universităţile pot majora această sumă”, a arătat ministrul.
De asemenea, au fost majorate şi alte tipuri de burse pentru studenţi:
bursa de doctorat – de la 3.200 la 3.700;
bursa de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare/masterat didactic – de la 3.158 lei la 3.700 lei;
bursele de excelenţă olimpică (rezultate obţinute în liceu) – 3.700 lei pentru premiul I; 2.775 lei – premiul II; 1.850 lei – pentru premiul III.