Connect with us

Actualitate

Dobânda de referință, REDUSĂ de BNR pentru prima oară în ultimul an și jumătate. Facilitatea de creditare, CRESCUTĂ

Publicat

Publicitate

BNR a diminuat dobânda de referință pentru prima dată în ultimele 18 luni. Începând cu 8 iulie 2024, dobânda de politică monetară a fost scăzută de la 7% pe an la 6,75% pe an, a anunțat banca centrală, relatează alba24.ro.

Totodată, BNR a hotărât scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 8,00% pe an. A scăzut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6,00% pe an.

Au fost menținute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut. Atunci, BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an, potrivit Agerpres.

BNR: Rata inflației

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024. A coborât la 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61% în martie. Scăderea a fost înregistrată în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale,

sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor.

Publicitate

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile. A ajuns la 6,3% în luna mai, de la 7,1% în martie 2024.

Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare.

Influenţe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi din reintrarea pe un trend uşor descendent a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

În sens opus au acţionat moderat noile majorări de costuri unitare cu forţa de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puţin parţial, asupra preţurilor unor bunuri şi servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste şi în creştere puternică în aprilie.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut:

la 5,8% în luna mai 2024, de la 6,7% în martie 2024.

Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC s-au redus:

în luna mai la 7,6%, de la 8,5%, respectiv 8,3%, în martie 2024.

BNR: Avansul PIB s-a redus

Activitatea economică a crescut cu 0,4% în trimestrul I 2024, mai puţin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6% în trimestrul IV 2023. Astfel, excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor.

Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,1%, de la 3% în precedentele trei luni.

Descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix. Dinamica anuală acesteia a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023. Consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali.

Evoluţia exportului net şi-a mărit influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ.

Deficitul balanţei comerciale şi-a menţinut totuşi constantă dinamică anuală. Cel de cont curent şi-a redus-o considerabil faţă de trimestrul precedent, dată fiind şi accelerarea puternică a creşterii excedentului balanţei veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

BNR: Creșterea economiei

Cele mai recente date şi analize indică o creştere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II şi vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut, susţine BNR.

Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul şi cea a vânzărilor auto moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I 2024. Producţia industrială s-a revigorat puternic. Ritmul volumului lucrărilor de construcţii a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului.

Variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii şi-a mărit însă semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor, în condiţiile unei majorări relativ mai pronunţate a acesteia în aprilie.

Drept urmare, deficitul comercial şi-a accelerat puternic creşterea în termeni anuali. Deficitul de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorării balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare.

BNR: Piața muncii

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în aprilie, într-un ritm alert. Rata şomajului BIM s-a mărit doar uşor în aprilie-mai, până la 5,4%, rămânând sub nivelul mediu de 5,6% înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent.

Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a continuat să se mărească pe ansamblul primelor trei luni ale anului şi s-a menţinut constantă în aprilie. Cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a rămas la un nivel deosebit de înalt în trimestrul I 2024. În aprilie s-a redus abrupt, dar în principal pe seama unui efect de calendar.

Intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar şi în condiţiile unei scăderi considerabile în iunie. Deficitul de forţă de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creştere trimestrială, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

BNR: Cursul valutar

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit evoluţia liniară în luna mai şi au înregistrat ulterior mici scăderi. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II. Sar au urcat şi au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuaţiei aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum şi al evenimentelor politice din Europa.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în mai iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8% în aprilie, după scăderea la 4,7% în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7%, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8% în mai, de la 68,9% în martie 2024.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

VIDEO: Profesorii navetiști, călătorii infinitului. Imagini superbe surprind diminețile celor care duc școala mai departe

Publicat

Publicitate

În România sunt mii de profesori care, înainte ca orașele să se trezească, își pornesc drumul spre școlile în care predau. Pe întuneric, pe ceață, în frig sau în lumina unui răsărit care taie respirația, navetiștii — oamenii care duc educația înainte kilometru cu kilometru — devin adevărații călători ai infinitului. Ei sunt cei care, zi de zi, își pun speranțele în rucsac și pleacă spre clasele în care îi așteaptă zeci de copii.

Un profesor de istorie din județul Botoșani, Ovidiu Cherniciuc, a reușit să surprindă în imagini această lume tăcută a navetiștilor. Este doar unul dintre miile de profesori care fac zilnic zeci de kilometri până la școlile din România, iar filmările sale, realizate în zorii dimineții, arată mai mult decât un drum spre serviciu: sunt fâșii de cer incandescent, câmpuri acoperite de aburi reci, sate încă adormite și orizonturi care se deschid parcă special pentru cei care merg să predea. În fiecare cadru se simte un amestec de liniște și sacrificiu, o poezie nevăzută a oamenilor care pornesc la drum cu peste 30 de kilometri în față, înainte de orice oră de curs.

Pentru mulți dintre ei, naveta nu este o alegere, ci o necesitate. În unele zone rurale, școlile nu ar putea funcționa fără dascălii care vin de la distanță. Ei sunt cei care duc manualele, proiectele, grijile și entuziasmul cu ei în fiecare dimineață. Iar drumul — uneori dificil, alteori spectaculos — devine parte din rutina lor, un ritual care vorbește despre dedicare și rezistență.

Imaginile profesorului de istorie arată exact asta: nu oboseala, ci forța. Nu distanța, ci povestea. Nu drumul, ci oamenii. Profesorii navetiști devin astfel personaje ale propriei lor epopei, călători ai unei misiuni care nu se oprește niciodată — aceea de a educa.

Sunt cadre care ar putea sta oricând într-o expoziție. Cadre care îți amintesc că, în spatele fiecărei ore de istorie, matematică sau limba română, există un om care a traversat câmpuri, sate, nopți, ploi și răsărituri ca să fie acolo. Un om pentru care infinitul începe odată cu primul pas în afara casei, în fiecare dimineață.

Și poate că, privind aceste imagini, România ar trebui să își amintească mai des: școala nu începe la clopoțel. Începe cu drumul. Cu navetiștii. Cu oamenii care, indiferent de anotimp, aleg să rămână.

Publicitate

Iată imaginile:

Citeste mai mult

Eveniment

Un fost premier acuză Guvernul de coșmar al lui Bolojan de o „tranzacție bizară”: Datoria ieftină a fost înlocuită cu o datorie mai scumpă

Publicat

Publicitate

Florin Cîțu afirmă că Guvernul transmite zilnic mesaje de alarmă privind situația financiară a țării – de la avertismente privind „aproape incapacitate de plată” până la îndemnuri la „strâns cureaua”. În acest context, fostul premier susține că Ministerul Finanțelor ar fi realizat o operațiune complet contrară acestor avertismente, relatează mediafax.ro

Potrivit acestuia, în octombrie 2025 statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, utilizând o parte din sumă pentru a răscumpăra înainte de scadență obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro.

Obligațiuni vechi, dobânzi mult mai mici

Cîțu subliniază că obligațiunile răscumpărate aveau dobânzi considerabil mai reduse decât cele ale noului împrumut. El enumeră dobânzi de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026, ceea ce – susține fostul premier – face inexplicabilă decizia Guvernului.

Statul român a decis, în plină austeritate, să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă”, afirmă Cîțu, adăugând că măsura contrazice inclusiv declarațiile Executivului, care susține că dobânzile ar fi în scădere.

„Nu există justificare economică”

Fostul prim-ministru spune că Guvernul ar fi putut aștepta până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile vechi, moment în care, dacă dobânzile ar fi scăzut, statul s-ar fi putut împrumuta mai ieftin.

„Nu există nicio justificare economică pentru o asemenea decizie”, subliniază el, sugerând că operațiunea ar putea crește artificial deficitul bugetar și, în final, presiunea asupra contribuabililor.

Publicitate

Întrebarea lui Cîțu către Guvern

Fostul premier cere clarificări urgente: „Cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?”.

În opinia sa, Guvernul nu poate solicita populației să accepte „taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri”, în timp ce statul „arde bani publici într-o operațiune complet nejustificată economic”.

În final, Cîțu ridică și un semn de întrebare cu privire la eventuale beneficii neoficiale: „Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens”.

Citeste mai mult

Economie

2.680 de botoșăneni și-au găsit un loc de muncă prin AJOFM în primele zece luni ale anului

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani a anunțat astăzi că în perioada ianuarie–octombrie 2025, un număr de 2.680 de persoane au fost integrate pe piața muncii prin măsurile active implementate de instituție. Datele arată o creștere constantă a interesului pentru serviciile AJOFM, dar și o nevoie tot mai mare de forță de muncă în județ.

Cei mai mulți dintre cei angajați, respectiv 1.249 de persoane, au peste 45 de ani, categorie considerată adesea vulnerabilă pe piața muncii. Urmează segmentul de 35–45 de ani, cu 387 de persoane încadrate, apoi grupa 25–30 de ani, cu 254 de persoane, și cea de 30–35 de ani, cu 125 de persoane. Un număr important îl reprezintă tinerii sub 25 de ani, în total 665, dintre care 919 sunt tineri NEETs – înregistrând astfel una dintre cele mai mari ponderi din ultimii ani în rândul beneficiarilor AJOFM.

Repartizarea pe gen confirmă o ușoară predominanță a bărbaților în noile angajări: 1.510 persoane față de 1.170 de femei, ceea ce reprezintă 56,34% respectiv 43,66% din totalul celor încadrați. În privința rezidenței, 1.266 de persoane provin din mediul urban, iar 1.454 din mediul rural, semn că programele AJOFM au impact semnificativ în zonele unde oportunitățile de angajare sunt mai reduse.

Datele arată și nivelul de pregătire al celor integrați în muncă: 981 au studii liceale, 678 provin din învățământul profesional, 662 au studii gimnaziale, 221 au studii superioare, iar 64 au absolvit studii postliceale. Dintre toți cei angajați în perioada analizată, 686 fac parte din categoria persoanelor greu sau foarte greu ocupabile, aspect care subliniază importanța măsurilor de sprijin derulate de instituție.

În total, 8.347 de persoane au beneficiat în acest interval de servicii de înregistrare, consiliere și sprijin în vederea obținerii indemnizației de șomaj sau a cuprinderii în programele active de ocupare. Profilarea acestora, proces realizat de AJOFM Botoșani, stabilește categoria de ocupabilitate și direcționează persoanele către măsurile adecvate situației lor.

„Continuăm să sprijinim angajarea în județ și să oferim soluții pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, transmite directorul executiv Anca Apăvăloaie.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Marius Budăi: Premierul Bolojan nu va mai trece prin Parlament niciun pachet de măsuri fără programul PSD de stimulare economică

Publicat

Publicitate

Deputatul PSD de Botoșani, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, lansează un avertisment ferm către premierul Ilie Bolojan, în contextul noilor politici economice promovate de Guvern.

Social-democratul spune că PSD nu va mai susține niciun pachet de măsuri care nu include programul partidului pentru stimularea economiei, subliniind că există tot mai mulți parlamentari în partid care împărtășesc aceeași poziție.

„Eu personal nu voi mai susține nimic dacă nu se regăsesc măsurile PSD. Și sunt mulți colegi din PSD care gândesc la fel!”, a declarat Marius Budăi, acuzând Cabinetul Bolojan că a împins România spre stagnare economică prin măsuri de austeritate. Deputatul a invocat date ale Băncii Naționale a României, potrivit cărora economia nu a avansat, iar inflația este în creștere, semn că politicile actuale nu funcționează.

Budăi atrage atenția și asupra situației fiscale, amintind că Ministerul Finanțelor a raportat încasări mai mici din TVA, deși taxa a fost majorată la 21%. „Este limpede că austeritatea nu funcționează! Dimpotrivă, transformă o problemă bugetară punctuală într-o criză economică generalizată. Austeritatea înseamnă sărăcie și recesiune!”, a punctat deputatul botoșănean.

În contrapondere, PSD susține că are soluții „realiste și aplicabile” pentru a stimula creșterea economică și pentru a evita declinul. Una dintre măsurile promițate de social-democrați este creditul fiscal pentru investiții, un mecanism prin care noile afaceri ar fi scutite de la plata impozitului pe profit timp de până la șapte ani. Budăi argumentează că statul nu ar pierde bani, deoarece ar încasa venituri din alte taxe generate de activitatea economică: TVA, contribuții și dividende.

„Există impact bugetar, dar pozitiv, nu negativ, cum susțin unii ‘pricepuți’ în economie!”, afirmă fostul ministru, convins că direcția propusă de PSD poate relansa economia și poate proteja veniturile populației. Mesajul său este unul de presiune politică directă asupra premierului Bolojan, în condițiile în care alianța de guvernare traversează o perioadă tensionată privind orientarea economică a țării.

Publicitate

Declarațiile lui Marius Budăi deschid, astfel, un nou episod în disputa dintre PSD și premierul liberal, semnalând că următoarele decizii economice vor trece printr-un filtru mult mai strict în Parlament.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending