În plină criză economică, context în care Guvernul a aprobat, recent, noile măsuri fiscale care, pentru mediul de afaceri reprezintă un adevărat tsunami, Ministerul Mediului se reorganizează și, pe lângă cei 62 de angajați, va fi mărit efectivul instituției până la 96 de persoane. Potrivit executivului, reorganizarea are la bază „necesitatea consolidării cadrului legal şi întărirea capacităţii de implementare, monitorizare și control în domeniul mediului, apelor și pădurilor”. Dacă instituțiile care se vor desființa, prin marea reorganizare, erau conduse de un număr de 4 secretari de stat și 7 subsecretari de stat, prin înființarea celor 16 instituții se creează un număr de 16 secretari de stat (sau subsecretari de stat).În proiectul de OUG este prevăzut ca județul Constanța să treacă în subordinea Bucureștiului. Adică, înțelegem că persoanele fizice și juridice care au nevoie de un aviz de mediu vor fi nevoiți să se deplaseze în Capitală pentru a-l obține! Așadar, urmăriți mai jos detalii din culisele Ordonanței privind înființarea Autorităților Regionale de Mediu, Gărzii Naționale de Mediu, Ape și Păduri și modificarea unor acte normative.
facsimil ordonanța
Desființarea Agenției Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) și instituțiilor din subordine, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Gărzii Naționale de Mediu (GNM) și Garda Forestieră Națională (GFN), responsabilă de asigurarea controlului și implementării uniforme și unitare a regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier… Asta prevede un proiect de ordonanță de urgență al Guvernului Ciolacu privind înființarea Autorităților Regionale de Mediu, Gărzii Naționale de Mediu, Ape și Păduri și modificarea unor acte normative, ținând cont de prevederile art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung și având în vedere necesitatea consolidării cadrului legal şi întărirea capacităţii de implementare, monitorizare și control în domeniul mediului, apelor și pădurilor. Documentul a început să circule în rândul activiștilor de mediu și în rândul instituțiilor vizate de desființare și urmează să intre în dezbatere publică.
Publicitate
Potrivit documentului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în calitate de autoritate de reglementare în domeniul mediului, apelor și pădurilor, se reorganizează prin preluarea unor atribuții de la Agenția Națională de Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și Administrația Națională Apele Române. Organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului în termen de maximum 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor preia patrimoniul de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, pe baza situațiilor financiare întocmite potrivit art. 28 alin. (11) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a protocolului de predare-primire încheiat în 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de organizare și funcționare.
Protocolul de predare-primire prevăzut la alin. (1) cuprinde și posturile, personalul, prevederile bugetare și execuția bugetară până la data preluării. Deschiderea creditelor bugetare se efectuează din bugetele instituţiilor existente înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, până la încheierea protocoalelor de predare primire.
Se înființează Autoritățile Regionale de Mediu
Ordonanţa de urgenţă reglementează înfiinţarea și atribuţiile principale ale Autorităților Regionale de Mediu prin fuzionarea Agențiilor de Protecția Mediului și prin preluarea unor atribuții de la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și Administrația Națională Apele Române. Autoritățile Regionale de Mediu, Apelor și Pădurilor, denumite în continuare ARM-uri, se înfiinţează ca instituţii publice cu personalitate juridică, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în subordinea autorității publice centrale care răspunde mediu, ape și păduri. Organizarea și funcționarea ARM-urilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului în termen de maximum 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. ANPM și instituțiile din subordine precum și ANANP se desfiinţează la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului.
Activitatea ARM-urilor este coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, ape și păduri. Conducerea ARM-urilor este asigurată de câte un președinte cu rang de secretar de stat care este ajutat în activitatea lui de un secretar general, numiți prin decizie a prim- ministrului în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la propunerea conducătorului autorității publice centrale care răspunde de mediu, ape și păduri.
ARM-urile vor avea următoarele atribuții principale:
a) asigură suportul tehnic privind consolidarea sistemului statistic de mediu, propune şi participă la elaborarea sistemului indicatorilor statistici ai dezvoltării durabile, sub coordonarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului,
b) asigură suport tehnic pentru elaborarea documentelor din domeniul protecţiei mediului care derivă din obligaţiile României ca stat membru al Uniunii Europene sau ca parte la convenţii internaţionale;
c) asigură suport tehnic privind stabilirea condiţiilor, metodelor şi mijloacelor utilizate pentru monitorizarea calităţii factorilor de mediu;
d) urmăreşte stadiul şi asigură implementarea legislaţiei naţionale şi europene în domeniul protecţiei mediului şi chimicalelor şi întocmeşte periodic şi la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului rapoarte privind stadiul realizării acesteia;
e) urmăreşte îndeplinirea cerinţelor legislaţiei de mediu din actele de reglementare, constată neconformităţile şi ia măsurile care se impun în conformitate cu competenţele stabilite de legislaţia în vigoare;
f) elaborează rapoartele în formatele stabilite de Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu, Agenţia Europeană pentru Chimicale, EUROSTAT şi de către secretariatele convenţiilor şi protocoalelor în domeniul protecţiei mediului la care România este parte, cu excepţia rapoartelor prevăzute de legislaţia din domeniul zgomotului ambiant, şi le supune spre avizare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în vederea raportării acestora;
g) emite avizul de mediu pentru produse de protecţia plantelor, respectiv pentru autorizarea îngrăşămintelor, conform prevederilor legale în vigoare
Se înființează Gărzile Regionale de Mediu, Ape și Păduri
Ordonanţa de urgenţă reglementează înfiinţarea și atribuţiile principale ale Gărzilor Regionale de Mediu prin fuzionarea GNM, GFN și instituțiilor din subordinea acestuia și preluarea unor atribuții din cadrul ARBDD (Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării) și ANAR (Administrația Națională „Apele Române”). Gărzile Regionale de Mediu, denumite GRM-uri, se înfiinţează ca instituţii publice cu personalitate juridică, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în subordinea autorității publice centrale care răspunde mediu, ape și păduri.
Activitatea GRM-urilor este coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, ape și păduri. Conducerea GRM-urilor este asigurată de câte un comisar regional cu rang de secretar de stat care este ajutat în activitatea lui de un secretar general, numiți prin decizie a prim-ministrului în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la propunerea conducătorului autorității publice centrale care răspunde de mediu, ape și păduri.
GRM-urile reprezintă corpul specializat de inspecţie şi control, iar comisarii sunt funcţionari publici numiţi în funcţii publice specifice, în condiţiile legii, care pot lua măsuri de sancţionare, de suspendare/încetare a activităţii ca urmare a poluării şi deteriorării mediului sau pentru nerespectarea condiţiilor impuse prin actele de reglementare emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi a măsurilor stabilite în notele de constatare şi în rapoartele de inspecţie şi control, etc.
Principalele atribuţii ale GRM-urilor
a) propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului elaborarea, promovarea şi reactualizarea periodică a reglementărilor, ghidurilor şi normelor tehnice privind activitatea de control şi inspecţie;
b) elaborează planul anual de activităţi, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi modalităţilor concrete de acţiune;
c) controlează aplicarea regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;
d) controlează aplicarea regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional;
e) controlează trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;
f) realizează sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic.
g) controlează activităţile cu impact asupra mediului şi aplică, după caz, sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care le desfăşoară;
h) controlează respectarea măsurilor de protecţie a mediului prevăzute în actele de reglementare emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, verifică îndeplinirea măsurilor stabilite prin programele pentru conformare şi planurile de acţiuni pentru activităţi economice şi asigură controlul de specialitate, etc.
Mai mulți secretari de stat
Ca urmare, se desființează Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) și instituțiile din subordine, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Garda Națională de Mediu (GNM) și Garda Forestieră Națională (GFN) cu instituțiile din subordine, deci un nr. total de 54 instituții și se înființează 8 Autorități Regionale de Mediu (ARM Suceava, Bacău, Ploiești, București, Râmnicu Vâlcea, Brașov, Oradea și Cluj) și 8 Gărzi Regionale de Mediu (GRM Suceava, Bacău, Ploiești, București, Râmnicu Vâlcea, Brașov, Oradea și Cluj). Instituțiile care se desființează erau conduse de un număr de 4 secretari de stat și 7 subsecretari de stat. Însă, prin înființarea celor 16 instituții, se creează un număr de 16 secretari de stat (sau subsecretari de stat).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În fiecare joi și vineri după-amiază, la Căsuțele „Sf. Irina” de la Biserica Pacea din Botoșani e forfotă mare. Sacii plini de haine, încălțăminte, jucării sau pături sunt descărcați cu grijă, sortați, aranjați și apoi împărțiți cu inima deschisă celor care au nevoie.Zeci de familii din tot județul vin aici să își aleagă ceva de îmbrăcat, o pereche de pantofi pentru copil sau o jucărie care să-i facă ziua mai senină.
Pentru voluntarii care organizează aceste acțiuni, totul se reduce la un principiu simplu: dar din dar se face rai. O mână de ajutor oferită la timp poate schimba nu doar o zi, ci o viață întreagă.
„Nu cerem nimic în schimb. Ne bucurăm doar să vedem oamenii plecând cu ce au nevoie și cu un zâmbet în plus”, spun cei care sortau azi peste 120 de saci cu haine și încălțăminte. Donațiile nu se opresc niciodată, iar efortul e uriaș. Fiecare articol trebuie verificat, aranjat, etichetat, iar totul se face cu migală și răbdare.
Voluntarii sunt inima acestui loc, iar între ei este mereu sufletul acestei acțiuni, preoteasa Anamaria Macuc. Mulți vin după serviciu, alții își iau din timpul liber. Unii sunt pensionari, bolnavi, dar nu lipsesc – pentru că știu cât contează să fii acolo pentru cel de lângă tine. „Lucrăm și pe caniculă, și în frig. Ne obosim, dar nu ne lăsăm. Așa trebuie să fie”, povestește Anamaria Macuc, ștergându-și fruntea.
Ajutorul oferit nu se limitează doar la haine și încălțăminte. Familiile primesc alimente neperisabile, lapte praf pentru bebeluși, scutece, pătuțuri, cărucioare, saltele antiescare pentru bolnavi. Tot ce poate aduce puțină alinare în viața celor care nu au nimic.
„Ne străduim să dăm totul cât mai repede, să ajungă unde trebuie. Și vrem ca cei care primesc să fie oameni care chiar au nevoie și știu să prețuiască ce primesc”, spun organizatorii.
Publicitate
Dar vara aceasta e mai aglomerată ca niciodată. Biserica Pacea e încă în șantier, iar în perioada 1–15 august acolo va funcționa gratuit o Școală de vară pentru peste 100 de copii. Spațiul e limitat și trebuie eliberat și organizat cât mai bine.
Din acest motiv, între 15 iulie și 15 august, Căsuțele „Sf. Irina” vor accepta doar donații punctuale – pentru cazuri sociale grave sau nevoi urgente, cum sunt alimentele, scutecele, laptele praf sau echipamentele medicale.
„Nu vrem să refuzăm pe nimeni, dar nu mai avem loc să le primim pe toate. Avem nevoie de înțelegere și sprijin. Nu e ușor să organizăm în același timp ajutor pentru copii din orfelinate, mame singure, bătrâni din azile, oameni bolnavi, tineri care se căsătoresc și n-au cu ce se îmbrăca”, mărturisesc voluntarii.
Deși e greu, nu renunță. Pentru că aici s-a înțeles un lucru simplu și profund: dar din dar se face rai. Și raiul se construiește cu mâinile și inimile oamenilor care nu rămân indiferenți.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat joi, la Antena 3 CNN, de ce românii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri pentru energie din UE, relatează mediafax.ro.
„Șantajul Rusiei” care i-a afectat pe europeni, în special pe cei din Europa de Est, a fost primul element evidențiat de ministrul român.
A doua problemă este „liberalizarea haotică făcută de un guvern iresponsabil” care pe alocuri a dus la o triplare a prețului energiei, a mai spus Ivan.
De asemenea, România și-a asumat să renunțe prin PNRR la 3.700 megawați oră pe gaz si pe cărbune, iar „acum căutăm soluții pentru a prelungi producția de energia de cărbune ”, a mai spus Bogdan Ivan.
El a cerut o analiză la ANRE. „Scopul este să scădem prețurile”, a adăugat ministrul Energiei.
Ministrul Ivan a mai arătat că aproape patru milioane de gospodării vor avea facturi la electricitate aproape duble în august. Ne-am gândit la o formulă de compensare pentru 2 milioane de gospodării, a precizat Ivan.
O metodă implementată de specialiștii în educație din județul Botoșani a dus la o creștere semnificativă a rezultatelor elevilor la Evaluarea Națională. Rata de promovare a urcat cu 10%, iar școlile din mediul rural, unde mulți elevi obțineau note sub 5, au înregistrat progrese remarcabile, relatează adevărul.ro.
A primit deja un nume, „Metoda Botoșani”, și a fost aplicată tuturor elevilor de clasa a VIII-a din județ. Aceasta a dat rezultate spectaculoase inclusiv la școlile din mediul rural unde de obicei mulți elevi nu reușeau să obțină nici măcar nota 5. Deși la Botoșani nu a fost înregistrată nicio medie de 10, anul acesta, rezultatele elevilor de nivel mediu și slab au crescut, ceea ce este un plus extraordinar pentru învățământul de masă. Botoșaniul a reușit să urce un loc în clasamentul pe Moldova și să se apropie de județele cu rezultate foarte bune.
„Trebuiau luate neapărat măsuri”
Județul Botoșani a avut o rată modestă de promovare a Evaluării Naționale. Adică avea un procent destul de mic de elevi care reușeau să obțină nota cinci sau peste nota cinci la probele de examen. Mai ales în mediul rural erau școli cu mulți elevi cu note de 2 și 3. În anul 2024, de exemplu, s-a aflat pe penultimul loc în Moldova cu 65.3% elevi cu medii peste 5 la Evaluare Națională.
Rezultatele slabe i-au determinat pe cei de la Inspectoratul Școlar Județean să caute metode de a remedia situația. După analize și consultări prelungite s-a găsit o soluție care a fost aplicată pe tot parcursul anului școlar 2024-2025, ce îmbină metode tradiționale de tipul „repetiția este mama învățăturii”, cu cele moderne de tipul analizelor și strategilor educaționale, inclusiv cu procese de follow-up. „Trebuiau luate neapărat măsuri. A fost o muncă de un an de zile, începută cu o analiză a ultimilor doi ani la Evaluare Națională și elaborare unei strategii. A fost un efort colectiv, inspectorat, profesori, elevi, părinți”, spune Bogdan Suruciuc, inspector școlar general la Botoșani. Așa s-a născut un soi de „metodă Botoșani”, un demers unic în perioada acesta, în România. Aparent, metoda este simplă.
A fost vorba despre un test inițial standardizat, cu subiect unic, la nivelul județului Botoșani, dat de toți elevii de-a VIII a la începutul anului școlar. Mai apoi au fost adăugate alte două simulări ale Evaluării Naționale, la nivel județean, pe lângă cea națională. Adică în total a fost vorba despre trei simulări, două județene și una națională, dar și un test standard, tot la nivel județean. „Ne-am gândit să implementăm următoarele măsuri în sistemul de învățământ botoșănean la nivelul clasei a VIII a. Este vorba despre testarea standardizată la clasa a VIII a cu subiect unic o dată la începutul anului școlar. Au urmat apoi două examene de simulare, la nivel județean, pe lângă simularea de la nivel național. A presupus un efort consistent”, adaugă Bogdan Suruciuc.
„S-a putut indentifica nivelul real al elevilor”
Această metodă a presupus nenumărate analize, planuri și măsuri. S-a început metodic cu testul inițial standardizat pentru a se afla nivelul real al elevilor. Subiectele au fost unice la nivelul întregului județ, iar testele nu au fost corectate de profesorii de la clasă, ci de cadre didactice din tot județul. Tocmai pentru a avea parte de o analiză obiectivă a rezultatelor și a nivelului de pregătire.
Publicitate
„S-a făcut o evaluare obiectivă a nivelului de pregătire al elevilor. Lucrările nu au fost corectate de profesorul de la clasă, ci de alți profesori. Și atunci se poate identifica nivelul real al copiilor. În baza rezultatelor care s-au obținut au putut fi identificate o serie de puncte slabe și puncte tari care să poată fi analizate și de aici să se poată desprindă o serie de planuri și măsuri care să ducă la îmbunătățirea nivelului de pregătire al elevilor”, precizează Mihaela Filip, director al Școlii Gimnaziale Numărul 13, Botoșani. După testul inițial, profesorii au putut vedea unde trebuie să insiste cu pregătirea elevilor. Simulările județene au venit ca un feedback, care i-au ajutat pe profesori să vadă dacă au reușit să-și atingă obiectivele, unde persistă lacunele și cum să procedeze.
„Atunci am putut să ne dăm seama mult mai repede de punctele slabe ale lor, de aspectele pe care le stăpânesc bine. De la o simulare la cealaltă, am putut alege metodele potrivite pentru a înregistra un progres real”, precizează profesorul de Limba română, Simona Gavril. Fiecare rezultat la testări și simulări a însemnat pentru profesori feedback-uri, prognoze, măsuri. „Am avut o prognoză, un feedback al rezultatelor și am știut ce să facem în continuare în funcție de fiecare rezultat al simulărilor. Dar a necesitat și un efort din partea noastră”, spune și Mihaela Airinei, profesor de Limba și literatura română.
Elevii obișnuiți cu evaluarile
Această metodă a fost de un real folos mai ales pentru elevi, spun profesorii. Aceștia s-au familiarizat cu subiectele, au învățat să se încadreze în timp și cum să abordeze examenul. Unii profesori spun că a fost și o adevărată pregătire psihologică pentru elevi.
„Putem trage concluzia că ele au fost un lucru de ajutor în evoluția copiilor. I-au ajutat să se familiarizeze cu cerințele examenului atât al modului în care se desfășoară, al tipului de subiecte care se aplică. Copiii au învățat să-și gestioneze timpul, au învățat să-și gestioneze stresul, pentru că orice formă de evaluare implică stres. Iar copilul dacă este pus în repetate rânduri în această situație, învață cum anume poate să abordeze acest stres. Învață să privească altfel cerințele subiectului”, adaugă Mihaela Filip.
„Putem spune că avem rezultate mulțumitoare”
După Evaluarea Națională din această vară se poate spune că „metoda Botoșani” a dat rezultate uimitoare. Procentul elevilor care au obținut peste cinci la probele de examen a crescut cu peste 10%.. Adică, din cei 3361 de elevi care au participat la Evaluarea Națională în județul Botoșani, 2533 de candidați au obținut medii mai mari sau egale cu 5, rezultând un procent de 75.4% cu 10.1%, mai mare decât anul precedent. Totodată numărul școlilor cu 100% de elevi cu note peste 5 a crescut spectaculos. Anul trecut au fost doar trei școli cu zero elevi cu note sub cinci, în timp ce anul acesta numărul lor a crescut la 11. Multe dintre acestea din mediul rural, acolo unde se înregistrau an de an rezultate slabe.
„Clar este loc de mai bine, dar se vede că măsurile pe care le-am introdus în acest an în sistemul de învățământ botoșănean la nivelul clasei a VIII-a au dat roade. Am crescut față de anul trecut cu peste 10% și ne bucurăm în primul rând pentru elevi pentru că am putut să-i conștientizăm să învețe. Avem în acest an, iarăși printr-o comparație cu anul școlar trecut, unde am avut doar trei unități cu promovabilitate sută la sută, anul acesta avem 11 unități, inclusiv din mediul rural”, afirmă inspectorul școlar general de la Botoșani.
Deși nu a avut nicio medie de 10 la Evaluare Națională, au crescut multe notele obținute de elevii de nivel mediu. Zece elevi au obținut nota 10 la una dintre probe, adică doi la Limba și literatura română și opt la Matematică.