În plină criză economică, context în care Guvernul a aprobat, recent, noile măsuri fiscale care, pentru mediul de afaceri reprezintă un adevărat tsunami, Ministerul Mediului se reorganizează și, pe lângă cei 62 de angajați, va fi mărit efectivul instituției până la 96 de persoane. Potrivit executivului, reorganizarea are la bază „necesitatea consolidării cadrului legal şi întărirea capacităţii de implementare, monitorizare și control în domeniul mediului, apelor și pădurilor”. Dacă instituțiile care se vor desființa, prin marea reorganizare, erau conduse de un număr de 4 secretari de stat și 7 subsecretari de stat, prin înființarea celor 16 instituții se creează un număr de 16 secretari de stat (sau subsecretari de stat).În proiectul de OUG este prevăzut ca județul Constanța să treacă în subordinea Bucureștiului. Adică, înțelegem că persoanele fizice și juridice care au nevoie de un aviz de mediu vor fi nevoiți să se deplaseze în Capitală pentru a-l obține! Așadar, urmăriți mai jos detalii din culisele Ordonanței privind înființarea Autorităților Regionale de Mediu, Gărzii Naționale de Mediu, Ape și Păduri și modificarea unor acte normative.
facsimil ordonanța
Desființarea Agenției Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) și instituțiilor din subordine, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Gărzii Naționale de Mediu (GNM) și Garda Forestieră Națională (GFN), responsabilă de asigurarea controlului și implementării uniforme și unitare a regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier… Asta prevede un proiect de ordonanță de urgență al Guvernului Ciolacu privind înființarea Autorităților Regionale de Mediu, Gărzii Naționale de Mediu, Ape și Păduri și modificarea unor acte normative, ținând cont de prevederile art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung și având în vedere necesitatea consolidării cadrului legal şi întărirea capacităţii de implementare, monitorizare și control în domeniul mediului, apelor și pădurilor. Documentul a început să circule în rândul activiștilor de mediu și în rândul instituțiilor vizate de desființare și urmează să intre în dezbatere publică.
Publicitate
Potrivit documentului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în calitate de autoritate de reglementare în domeniul mediului, apelor și pădurilor, se reorganizează prin preluarea unor atribuții de la Agenția Națională de Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și Administrația Națională Apele Române. Organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului în termen de maximum 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor preia patrimoniul de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, pe baza situațiilor financiare întocmite potrivit art. 28 alin. (11) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a protocolului de predare-primire încheiat în 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de organizare și funcționare.
Protocolul de predare-primire prevăzut la alin. (1) cuprinde și posturile, personalul, prevederile bugetare și execuția bugetară până la data preluării. Deschiderea creditelor bugetare se efectuează din bugetele instituţiilor existente înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, până la încheierea protocoalelor de predare primire.
Se înființează Autoritățile Regionale de Mediu
Ordonanţa de urgenţă reglementează înfiinţarea și atribuţiile principale ale Autorităților Regionale de Mediu prin fuzionarea Agențiilor de Protecția Mediului și prin preluarea unor atribuții de la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și Administrația Națională Apele Române. Autoritățile Regionale de Mediu, Apelor și Pădurilor, denumite în continuare ARM-uri, se înfiinţează ca instituţii publice cu personalitate juridică, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în subordinea autorității publice centrale care răspunde mediu, ape și păduri. Organizarea și funcționarea ARM-urilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului în termen de maximum 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. ANPM și instituțiile din subordine precum și ANANP se desfiinţează la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului.
Activitatea ARM-urilor este coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, ape și păduri. Conducerea ARM-urilor este asigurată de câte un președinte cu rang de secretar de stat care este ajutat în activitatea lui de un secretar general, numiți prin decizie a prim- ministrului în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la propunerea conducătorului autorității publice centrale care răspunde de mediu, ape și păduri.
ARM-urile vor avea următoarele atribuții principale:
a) asigură suportul tehnic privind consolidarea sistemului statistic de mediu, propune şi participă la elaborarea sistemului indicatorilor statistici ai dezvoltării durabile, sub coordonarea autorităţii centrale pentru protecţia mediului,
b) asigură suport tehnic pentru elaborarea documentelor din domeniul protecţiei mediului care derivă din obligaţiile României ca stat membru al Uniunii Europene sau ca parte la convenţii internaţionale;
c) asigură suport tehnic privind stabilirea condiţiilor, metodelor şi mijloacelor utilizate pentru monitorizarea calităţii factorilor de mediu;
d) urmăreşte stadiul şi asigură implementarea legislaţiei naţionale şi europene în domeniul protecţiei mediului şi chimicalelor şi întocmeşte periodic şi la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului rapoarte privind stadiul realizării acesteia;
e) urmăreşte îndeplinirea cerinţelor legislaţiei de mediu din actele de reglementare, constată neconformităţile şi ia măsurile care se impun în conformitate cu competenţele stabilite de legislaţia în vigoare;
f) elaborează rapoartele în formatele stabilite de Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu, Agenţia Europeană pentru Chimicale, EUROSTAT şi de către secretariatele convenţiilor şi protocoalelor în domeniul protecţiei mediului la care România este parte, cu excepţia rapoartelor prevăzute de legislaţia din domeniul zgomotului ambiant, şi le supune spre avizare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în vederea raportării acestora;
g) emite avizul de mediu pentru produse de protecţia plantelor, respectiv pentru autorizarea îngrăşămintelor, conform prevederilor legale în vigoare
Se înființează Gărzile Regionale de Mediu, Ape și Păduri
Ordonanţa de urgenţă reglementează înfiinţarea și atribuţiile principale ale Gărzilor Regionale de Mediu prin fuzionarea GNM, GFN și instituțiilor din subordinea acestuia și preluarea unor atribuții din cadrul ARBDD (Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării) și ANAR (Administrația Națională „Apele Române”). Gărzile Regionale de Mediu, denumite GRM-uri, se înfiinţează ca instituţii publice cu personalitate juridică, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în subordinea autorității publice centrale care răspunde mediu, ape și păduri.
Activitatea GRM-urilor este coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, ape și păduri. Conducerea GRM-urilor este asigurată de câte un comisar regional cu rang de secretar de stat care este ajutat în activitatea lui de un secretar general, numiți prin decizie a prim-ministrului în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la propunerea conducătorului autorității publice centrale care răspunde de mediu, ape și păduri.
GRM-urile reprezintă corpul specializat de inspecţie şi control, iar comisarii sunt funcţionari publici numiţi în funcţii publice specifice, în condiţiile legii, care pot lua măsuri de sancţionare, de suspendare/încetare a activităţii ca urmare a poluării şi deteriorării mediului sau pentru nerespectarea condiţiilor impuse prin actele de reglementare emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi a măsurilor stabilite în notele de constatare şi în rapoartele de inspecţie şi control, etc.
Principalele atribuţii ale GRM-urilor
a) propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului elaborarea, promovarea şi reactualizarea periodică a reglementărilor, ghidurilor şi normelor tehnice privind activitatea de control şi inspecţie;
b) elaborează planul anual de activităţi, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi modalităţilor concrete de acţiune;
c) controlează aplicarea regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;
d) controlează aplicarea regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional;
e) controlează trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;
f) realizează sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic.
g) controlează activităţile cu impact asupra mediului şi aplică, după caz, sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care le desfăşoară;
h) controlează respectarea măsurilor de protecţie a mediului prevăzute în actele de reglementare emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, verifică îndeplinirea măsurilor stabilite prin programele pentru conformare şi planurile de acţiuni pentru activităţi economice şi asigură controlul de specialitate, etc.
Mai mulți secretari de stat
Ca urmare, se desființează Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) și instituțiile din subordine, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Garda Națională de Mediu (GNM) și Garda Forestieră Națională (GFN) cu instituțiile din subordine, deci un nr. total de 54 instituții și se înființează 8 Autorități Regionale de Mediu (ARM Suceava, Bacău, Ploiești, București, Râmnicu Vâlcea, Brașov, Oradea și Cluj) și 8 Gărzi Regionale de Mediu (GRM Suceava, Bacău, Ploiești, București, Râmnicu Vâlcea, Brașov, Oradea și Cluj). Instituțiile care se desființează erau conduse de un număr de 4 secretari de stat și 7 subsecretari de stat. Însă, prin înființarea celor 16 instituții, se creează un număr de 16 secretari de stat (sau subsecretari de stat).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat marți, 1 aprilie, că rata șomajului în România a ajuns în luna februarie 2025 la 5,6%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de luna ianuarie. Tendința ascendentă este vizibilă și în comparație cu aceeași lună a anului trecut, când rata era de 5,3%.
Conform datelor oficiale, numărul total al șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 456.800 de persoane, față de 450.900 înregistrate în ianuarie și 436.300 în februarie 2024.
Distribuția pe sexe arată că șomajul afectează mai mult bărbații decât femeile. În timp ce rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 5,7%, cea a femeilor s-a situat la 5,3%, diferența fiind de 0,4 puncte procentuale.
Cea mai gravă situație se înregistrează în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, unde rata șomajului rămâne alarmant de ridicată, la 26,3%. Este același nivel înregistrat și în ultimul trimestru al anului 2024, ceea ce indică o problemă structurală pe piața muncii.
În cazul adulților cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,3% în februarie 2025, cu 4,4% pentru bărbați și 4,1% pentru femei. Totodată, această categorie reprezintă 72,5% din totalul șomerilor la nivel național.
Potrivit INS, doar într-o singură săptămână, aproximativ 6.000 de români și-au pierdut locurile de muncă, ceea ce confirmă o dinamică negativă pe piața forței de muncă.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat astăzi trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a trei bărbați acuzați de comiterea unor fapte de o gravitate extremă, petrecute într-o sală de jocuri din centrul municipiului Botoșani.
Potrivit anchetatorilor, este vorba despre B.D., în vârstă de 23 de ani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, tulburarea ordinii și liniștii publice, precum și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. Alături de el, au fost trimiși în judecată și M.C.S., de 19 ani, respectiv P.D., de 42 de ani, ambii acuzați de tentativă la omor și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Faptele au avut loc în seara zilei de 9 martie 2025, în jurul orei 23:15, într-un cazinou situat în zona centrală a municipiului. Victima, I.D., se afla în incinta localului când a fost atacată de M.C.S. și P.D., care, ulterior, l-au alertat pe B.D. cu privire la prezența acesteia.
La scurt timp, B.D. a intrat în cazinou și l-a lovit pe I.D. cu o sabie în zona capului și a umerilor. Victima a suferit leziuni care au necesitat între 14 și 15 zile de îngrijiri medicale. Prin actele de violență comise, inculpații au provocat o stare de panică și au tulburat grav ordinea și liniștea publică.
Procurorii au transmis că această etapă a procesului penal marchează trimiterea dosarului în instanță și nu înfrânge în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție, care le este garantat tuturor inculpaților până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
În perioada 29-3 martie 2025, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale în stațiile de călători, în trenurile care circulă pe raza județului, precum și pe arterele rutiere din proximitatea acestora.
Astfel, au fost controlate 18 autovehicule și fost desfășurate activități specifice în patru trenuri de călători și cinci stații CFR, prilej cu care au fost legitimate 27 de persoane.
În urma neregulilor constatate au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 6.000 de lei și a fost constatată o infracțiune.
Duminică, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi Botoșani au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 23 de ani, din municipiul Dorohoi, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.
Din cercetări, a reieșit faptul că acesta, ar fi condus un autoturism, pe drumul public din municipiul Dorohoi, având exercitarea dreptului de a conduce suspendată de pe data de 22 martie a.c. Mai mult decât atât, fiind testat cu aparatul alcooltest, valoarea rezultată a fost de 0,26 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.