Discuția secretă / DS este un festival de literatură nouă ajuns în 2024 la a 13-a ediție. Se desfășoară la Arad din 2014. Din 2022, Discuția secretă devine singurul festival de literatură itinerant din România, cu ediții integrale sau evenimente punctuale organizate și în alte orașe decît Aradul: Cluj-Napoca, București și Timișoara.
În Arad, locul tradițional de desfășurare este Cafeneaua literară Joy’s. În Cluj, unde au avut loc până acum trei ediții DS, serile de lectură au loc la Planetarium Café.
Inițiatorul și curatorul principal al Discuției secrete este scriitorul Cătălin Lazurca. Din echipa festivalului au făcut sau încă mai fac parte scriitorii Bogdan Coșa, Lavinia Braniște, Andrei Dósa, Márton Evelin, Emilia Faur și Ivett Szabó (curatori și moderatori) și artiștii vizuali Sorin Neamțu și Ciprian Hord.
Organizatorul instituțional este un ONG independent, Grupul pentru Management și Mediere Culturală / GMMC.
Discuția secretă este numele unei conversații neîntrerupte purtate pe Messenger, încă din 2012, de un grup de scriitori, poate cei mai reprezentativi pentru generația 2000: Dan Sociu, Rareș Moldovan, Adrian Schiop, Ruxandra Novac, Lavinia Braniște, Ionuț Chiva, Mihai Duțescu, Bogdan Coșa, Gabi Eftimie, Vlad Moldovan, Andrei Dósa, Dmitri Miticov, Cristina Ispas, Silviu Gherman ș.a. Festivalul a încercat să păstreze spiritul liber și exigența axiologică manifestate în interiorul acestui grup.
„Proiectul Discuția secretă a derivat din vechiul Club Literar, un fel de cenaclu pe internet foarte activ și pe val prin anii 2000. Aventura conștiinței colective a DS a început în 2012 (moment în care Club Literar simțea că moare, dar ar fi preferat să se transforme) printr-un act de hijacking virtual (…), un desant grunge care urmărea în același timp, oarecum contradictoriu, să aducă un pic de anarhie și să atace impostura, injectând și dezordine, și spirit critic. (…) Dar, în fond, această volatilitate ridicată, această efemeritate asumată sunt exact genul de acțiuni adaptate lumii post-hârtie a Facebookului și a celorlalte platforme interactive. (…) Discuția secretă a supraviețuit într-o formă duală, de tip Dr Jekyll și Mr Hyde. Fața ei secretă este chiar secretă și conține discuțiile membrilor și membrelor DS. Fața ei publică stă în Festivalul Discuția secretă” (Mihai Iovănel, Scena9).
Publicitate
Conceptul și formatul festivalului. Focusul evenimentului este pe autor și textul său. Astfel, festivalul constă în principal în sesiuni de lectură nocturnă, vreme de 2-4 zile, circa trei-patru ore pe seară, după căderea întunericului. Textul citit este proiectat pe un ecran pentru o mai bună receptare din partea publicului, indiferent de limba textului original.
Sesiunile de lectură sînt precedate de scurte dialoguri între autorul invitat și unul dintre curatorii festivalului. Serile DS se încheie de obicei cu un moment muzical.
Încă de la început, Discuția secretă a fost un festival al literaturilor din România, adică literaturile scrise de autori născuți în România care scriu în română, de autori născuţi aici dar care scriu în alte limbi (maghiară, germană, sârbă), dar și de poeţi sau prozatori din alte țări care scriu în română.
Festivalul a editat pînă acum trei antologii de literatură contemporană: Dacă nu o viață liniștită, atunci măcar o viață lentă (2017, Editura Universității de Vest), Stelele de abia pîlpîind, ca și cum cerul ar da erori (2022, self-published) și Lumea asta-i 66% Atunci și 33% Acum / Ez a világ 66% Akkor és 33% Most (bilingvă, română-maghiară, 2023, OMG Publishing). Pregătește pentru acest an o nouă antologie de poezie, O amintire a restului sau a apei. (Toate titlurile reprezintă versuri preluate din David Berman, poet și muzician american, unul dintre invitații legendari ai festivalului).
Ediția a 14-a, Botoșani, Zilele Eminescu 2025. Pentru prima dată, Discuția secretă ajunge în Moldova, evenimentul fiind inclus în programul prestigioaselor Zile Eminescu organizate de Memorialul Ipotești. Serile de lectură vor avea loc, în mod obișnuit pentru DS, într-un local, Wenge, începând cu ora 20.00, în 16 și 17 ianuarie.
Autorii invitați la această ediție specială, în ordine alfabetică: Vlad Alui Gheorghe, Șerban Axinte, Ștefan Baghiu, Iustin Butnariuc, Rita Chirian, Vlad Constantinescu, Andrew Davidson-Novosivschei, Kata Győrfi, Claudiu Komartin, V. Leac, Márton Evelin, Cosmina Moroșan, Oana Paler, Sorina Rîndașu, Dan Sociu, Szántai János
Moderatoare sunt Emilia Faur și Márton Evelin, curator – Cătălin Lazurca.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Sfântul Tihon se trăgea din Amatunda, oraş din insula Cipru, şi s-a născut din părinţi binecredincioşi şi iubitori de Hristos, fiind făgăduit de ei lui Dumnezeu, din tinereţe. Și, învăţând el carte şi deprinzându-se cu citirea Sfintelor Scripturi, s-a numărat în clerul Bisericii şi a fost rânduit, mai întâi, să citească poporului dumnezeieştile cuvinte, în biserică.
Apoi, pentru curăţia vieţii lui, a fost sfinţit diacon, de episcopul Memnom, iar, când acesta s-a mutat către Domnul, a fost ridicat prin alegere, la scaunul de episcop. Şi a fost sfinţit arhiereu de marele Epifanie, arhiepiscopul Ciprului (315-403). Şi era în acea vreme, în Cipru, o mulţime de popor necredincios, care ţinea încă păgâneasca închinare la idoli.
Deci, multă osteneală şi-a dat arhiereul lui Hristos, întorcând pe oamenii, care piereau în păgânătate, aducându-i în sânul Bisericii celei soborniceşti şi făcând, din capre, oi ale lui Hristos. Şi, vieţuind mulţi ani, a cârmuit bine Biserica, cea încredinţată lui, şi multe minuni a făcut, în viaţă şi după moartea sa, că iubea pe săraci şi se străduia pentru folosul oamenilor, ca un bineplăcut al lui Dumnezeu, ce era.
Deci, zidind biserici şi sfinţindu-le şi cu multe daruri împodobindu-le, s-a mutat către Domnul, la 16 iunie.
Zilele Eminescu, ediția iunie 2025, și-au atins punctul culminant la Botoșani, printr-un moment de mare încărcătură simbolică: decernarea mult așteptatului Premiu Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum. Distincția, acordată anual pentru debut editorial remarcabil în poezie, a revenit în acest an poetei Simona Sigartău.
Ceremonia de decernare a avut loc la Memorialul Ipotesti Centrul National de Studii „Mihai Eminescu”, într-un cadru festiv, în prezența juriului de specialitate, a reprezentanților instituțiilor de cultură locale și naționale, dar și a iubitorilor de literatură adunați la Botoșani pentru a-l celebra pe Mihai Eminescu în orașul său natal.
Simona Sigartău s-a remarcat printr-un volum de debut apreciat pentru originalitate, forță lirică și autenticitate, impunându-se în fața celorlalți finaliști printr-o voce poetică distinctă, profund ancorată în sensibilitatea contemporană.
Premiul „Opus Primum” este considerat una dintre cele mai importante recunoașteri literare pentru tinerii poeți din România și face parte din seria manifestărilor culturale organizate în fiecare an, în luna iunie, la Botoșani, în memoria poetului național.
Organizatorii Zilelor Eminescu au anunțat că și ediția din acest an a fost un succes, cu numeroase evenimente culturale, lansări de carte și recitaluri poetice care au consolidat statutul orașului Botoșani ca epicentru al poeziei românești.
Un bărbat de 49 de ani, cetățean ucrainean, și soția sa, o femeie de 39 de ani cu dublă cetățenie româno-ucraineană, au fost descoperiți în Punctul de Trecere a Frontierei Siret cu o sumă impresionantă de bani nedeclarată, ascunsă pe corp. Cei doi încercau să intre în România pe jos, ieri seară, 14 iunie 2025, în jurul orei 19:50.
Ieri, pe sensul de intrare în țară, s-au prezentat la controlul de frontieră, deplasându-se pe jos, două persoane – un bărbat în vârstă de 49 de ani, cetățean ucrainean și soția acestuia, o femeie de 39 de ani, cu dublă cetățenie, româno-ucraineană.
În baza unei suspiciuni justificate, echipa comună de control a Poliției de Frontieră a efectuat un control amănunțit asupra celor două persoane, fiind descoperite cu această ocazie sume importante de bani ascunse pe corpul celor două persoane.
Astfel, asupra bărbatului au fost găsiți 810.000 de dolari americani, în timp ce asupra femeii au fost identificați 590.000 de dolari americani. Niciuna dintre sume nu fusese declarată conform prevederilor legale în vigoare privind introducerea în țară a numerarului în valută sau în monedă națională.
Conform procedurilor legale, întreaga sumă a fost reținută în vederea continuării cercetărilor, iar cele două persoane au fost sancționate contravențional de către Biroul Vamal Siret cu câte 15.000 de lei fiecare.
„Reamintim că introducerea în țară a sumelor mai mari de 10.000 de euro (sau echivalentul în altă valută) fără declarare este interzisă și atrage sancțiuni, inclusiv confiscarea sumelor nedeclarate”, au transmis polițiștii.
Publicitate
Poliția de Frontieră Română reiterează importanța respectării reglementărilor vamale și încurajează cetățenii să se informeze corect înainte de a călători în/din România.