Președintele Consiliului Județean Botoșani, membru al Comitetului de Monitorizare a Programului Regional Nord-Est 2021-2027, a participat joi, 2 februarie, la Piatra Neamț, la o dezbatere cu reprezentanți ai Comisiei Europene, conduși de Aida Liha-Matejicek, responsabil DG Regio pentru România și Croația, ai ministerelor implicate în gestionarea fondurilor europene, ai mediului academic din Moldova și ai asociațiilor profesionale și neguvernamentale, privind programul de finanțare europeană derulat de ADR Nord-Est.

Cu această ocazie s-a aprobat Regulamentul de funcționare al Comitetului de Monitorizare, iar directorul ADR Nord-Est, Vasile Asandei, a prezentat proprietățile noului Program Regional și sumele aferente, în timp ce Monica Harja-Zlăvog, directorul Direcției Program Regional Nord-Est, a prezentat un calendar estimativ al apelurilor de proiecte ce vor fi deschise. Comitetul de Monitorizare a analizat, de asemenea, metodologia și criteriile de selecție a proiectelor ce vor fi finanțate pe Programul Regional 2021-2027, noul instrument de dezvoltare teritorială (Dezvoltare Urbană Integrată – DUI), precum și strategia de asistență tehnică și foaia de parcurs pentru creșterea capacității administrative.

„Județul Botoșani, ca de altfel toată Moldova, are nevoie de fonduri importante pentru a recupera decalajele structurale, iar banii europeni gestionați de către ADR pot fi parte a soluției. Interesul comun este ca Programul Regional 2021-2027 să asigure nevoile reale de finanțare și ca tot mai multe proiecte de dezvoltare să fie finanțate în acest exercițiu financiar. Ne-am fi dorit ca alocarea fondurilor în cadrul Programului Regional 2021-2027 să fi fost mai generoasă la capitolul infrastructură rutieră, unde Moldova este deficitară. Este limpede că doar printr-o infrastructură rutieră de calitate, care să asigure conectivitatea cu coridoarele importante de transport, se poate dezvolta și regiunea noastră”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est îndeplinește funcția de Autoritate de Management pentru Programul Regional Nord-Est 2021-2027, care a fost aprobat de Comisia Europeană în data de 21 octombrie 2022. Programul are un buget de 1,75 miliarde de euro, împărțit pe opt priorități. Entitățile eligibile pentru a depune proiecte sunt: IMM-urile, organizațiile de cercetare și inovare, clusterele, universitățile și unitățile administrativ-teritoriale.

Celebrul medic pediatru, Mihai Craiu, a explicat care este “elementul miraculos” ce poate face diferența pentru o imunitate crescută la Celebrul medic pediatru, Mihai Craiu, a explicat care este “elementul miraculos” ce poate face diferența pentru o imunitate crescută la copii.copii.Celebrul medic pediatru, Mihai Craiu, a explicat care este “elementul miraculos” ce poate face diferența pentru o imunitate crescută la copii.Celebrul medic pediatru, Mihai Craiu, a explicat care este “elementul miraculos” ce poate face diferența pentru o imunitate crescută la copii.

Medicul pediatru, Mihai Craiu, susține însă că aceste încercări de a crește sistemul imunitar al copiilor are efect mai mult asupra părinților.

”Se întâmplă (n.r. creșterea imunității) că se liniștesc părinții, pentru că simt că și-au făcut datoria.

În niciun fel de studiu clinic, în niciun climat, pe nicio durată de timp, nu s-a observat scăderea numărului de zile de spitalizare sau de boală acută la un copil care primește versus care nu primește. Elementul-miraculos care face diferența este mișcarea în aer liber pentru copilul de grădiniță, care chiar trebuie să se miște, și dacă trebuie să dăm ceva, există dovezi numai pentru vitaminele C și D, și date cu sfatul medicului, nu haotic sau că ni se pare că ar avea copilul un fel de deficit”, a spus pediatrul, potrivit  DC Medical.

O lacună legislativă de care se lovesc rudele pacienților decedați în spitale ar putea fi remediată, după o solicitare venită din partea Avocatului Poporului.

Mai exact este vorba despre accesul familiei la documentele medicale ale pacientului decedat, în situația în care pacientul nu apucă să desemneze pe cineva din familie ca persoană care poate avea accesul la documente.

De cele mai multe ori singura variantă a rudelor pentru a avea acces la datele pacientului decedat este să dea în judecată unitatea medicală.

Proces la Tribunalul Alba pentru acces la documente
Un astfel de caz se judecă pe rolul instanțelor din Alba, unde bărbatul unei femei care a decedat după ce a luat virusul COVID-19, a dat în judecată Spitalul Municipal Blaj pentru a avea acces la toate documentele referitoare la pacient.

În linii mari, bărbatul a cerut spitalului toate documentele, însă aceștia au refuzat pe motiv că soția sa, nu l-a indicat printr-o cerere ca fiind persoana care să primească informații sau documente din partea unității medicale. Însă, în timpul procesului reprezentații spitalului au precizat că femeia nu a primit un asemenea document pe care să îl completeze.

Momentan, dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Alba, după ce la Judecătoria Blaj bărbatul a câștigat, dar unitatea medicală a făcut apel.

După solicitatea făcută de Avocatul Poporului, Ministerul Sănătății a inițiat deja demersuri pentru a corecta situația.

De unde a pornit inițiativa Avocatului Poporului
Avocatul Poporului a făcut acest demers după un caz similar ca cel de la Alba. Cazul care a dus la sesizare este al unei femei din Covasna,  căreia i s-a refuzat comunicarea datelor, respectiv eliberarea documentelor medicale, în lipsa consimţământului exprimat explicit de fiul său, victimă a unui accident de circulaţie în cursul anului trecut.

„Fiul petentei a fost implicat într-un accident, pe raza comunei Micfalău, judeţul Covasna, accident în urma căruia a ajuns în stare gravă la spital, ulterior, în aceeaşi zi, decedând.

Este vorba de un pacient care a fost în imposibilitate absolută de a exprima vreo opţiune cu privire la desemnarea unei persoane care să aibă acces deplin la datele sale legate de diagnostic, tratament etc. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului prevede la art. 21-22 că toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale, chiar şi după decesul acestuia cu excepţia cazului în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.

(…) Prevederile Legii nr. 46/2003 nu reglementează situaţia în care, la internare sau pe parcursul furnizării serviciilor de sănătate, în timpul cărora a decedat, pacientul a fost în imposibilitatea absolută a exprimării acordului cu privire la comunicarea datelor medicale personale”, a precizat Avocatul Poporului.

În consecinţă, instituţia a solicitat ministrului Sănătăţii „să dispună luarea măsurilor legale care se impun pentru modificarea cadrului legal existent, prin inserarea unei excepţii de la dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 46/2003, excepţie care să reglementeze situaţia în care un pacient ajunge în unitatea sanitară într-o stare de imposibilitate absolută de a-şi exprima consimţământul/acordul cu privire la desemnarea unei persoane care să aibă acces deplin, atât în timpul vieţii sale, cât şi după deces, la informaţiile cu caracter confidenţial din foaia de observaţie”.

Ministerul Sănătății a început demersurile pentru modificarea procedurii
Ministerul a trimis o adresă către Avocatului Poporului în care a precizat că a fost aprobată nota privind iniţierea proiectului de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului de completare a Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului şi că Direcţia Generală Asistenţă Medicală din cadrul Ministerului Sănătăţii a iniţiat şi a introdus pe circuitul intern de avizare proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului de completare a Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.