România a înregistrat o scădere a populaţiei de 4 milioane de persoane în ultimii 30 de ani, ajungând în 2021 la nivelul din 1966, relatează alba24.ro, iar declarația îi aparține preşedintelui Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.

Potrivit acestuia, ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus în ultimii ani, dar este încă la o valoare apreciabilă, la fel ca în alte țări din estul Europei, relatează și agerpres.ro

„Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966, populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări.

Şi aici practic ce ar trebui să observăm? În primul rând că avem două piramide. Avem piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte şi ce observăm. Observăm o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021.

Aici aş face o observaţie. Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva.

Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă.

Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă, că şi aici sunt două categorii: îi înregistrezi, dar pleacă – şi atunci sunt consideraţi persoane care migrează – sau sunt înregistraţi şi rămân şi atunci sunt persoane care rămân în populaţia rezidentă”, a declarat Tudorel Andrei la conferinţa „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”, potrivit Agerpres.

El a spus că în 1967 s-au născut peste 527.000 de copii, dublu faţă de ceea ce s-a născut în perioada următoare. Creşterea are legătură cu hotărârea legislativă care a interzis aproape complet avorturile în România.

Pe o perioadă scurtă, de un an sau doi, familiile nu au putut să se adapteze, dar pe o perioadă de câţiva ani numărul de nou născuţi a început să scadă. O altă înăsprire a legislaţiei a intervenit în 1973, precum şi alta pe parcursul anilor 1980.

Tudorel Andrei a menţionat că s-a ajuns în 1990 la 23 de milioane de locuitori, iar „visul” era să se ajungă la 30 de milioane de persoane în anul 2000.

Populație în scădere și în țările din estul Europei

Preşedintele INS a precizat, de asemenea, că populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoare apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei.

Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.

„Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte, e vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări. S-a încercat reducerea ei în anul 1966 şi în 1990 automat aceasta a fost reluată. Iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale, pe cele două categorii: factori economici şi posibilitate de mobilitate a persoanelor şi probleme legate de aspecte culturale.

Eu o spun cu toată convingerea, problema nu este în primul rând a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări. Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

Problema e în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică iarăşi se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a spus Tudorel Andrei.

Populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, din care 9,8 milioane de sex feminin, reprezentând 51,5%, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021, a anunţat, la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, Institutul Naţional de Statistică (INS).

În mediul urban locuiesc 9,941 milioane de persoane, reprezentând 52,2% din totalul populaţiei. INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).