Connect with us

Actualitate

Dimensiunile DEZASTRULUI: Populația României a scăzut cu 4 milioane de oameni în 30 de ani. A ajuns la nivelul din 1966

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

România a înregistrat o scădere a populaţiei de 4 milioane de persoane în ultimii 30 de ani, ajungând în 2021 la nivelul din 1966, relatează alba24.ro, iar declarația îi aparține preşedintelui Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.

Potrivit acestuia, ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus în ultimii ani, dar este încă la o valoare apreciabilă, la fel ca în alte țări din estul Europei, relatează și agerpres.ro

„Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966, populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări.

Şi aici practic ce ar trebui să observăm? În primul rând că avem două piramide. Avem piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte şi ce observăm. Observăm o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021.

Aici aş face o observaţie. Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva.

Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014 este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă.

Publicitate

Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă, că şi aici sunt două categorii: îi înregistrezi, dar pleacă – şi atunci sunt consideraţi persoane care migrează – sau sunt înregistraţi şi rămân şi atunci sunt persoane care rămân în populaţia rezidentă”, a declarat Tudorel Andrei la conferinţa „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”, potrivit Agerpres.

El a spus că în 1967 s-au născut peste 527.000 de copii, dublu faţă de ceea ce s-a născut în perioada următoare. Creşterea are legătură cu hotărârea legislativă care a interzis aproape complet avorturile în România.

Pe o perioadă scurtă, de un an sau doi, familiile nu au putut să se adapteze, dar pe o perioadă de câţiva ani numărul de nou născuţi a început să scadă. O altă înăsprire a legislaţiei a intervenit în 1973, precum şi alta pe parcursul anilor 1980.

Tudorel Andrei a menţionat că s-a ajuns în 1990 la 23 de milioane de locuitori, iar „visul” era să se ajungă la 30 de milioane de persoane în anul 2000.

Populație în scădere și în țările din estul Europei

Preşedintele INS a precizat, de asemenea, că populaţia rezidentă din 2021 a scăzut în raport cu 2011 cu 5,3%, iar în raport cu 2002 s-a micşorat cu 12,1%. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoare apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei.

Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%. În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere.

„Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte, e vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări. S-a încercat reducerea ei în anul 1966 şi în 1990 automat aceasta a fost reluată. Iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale, pe cele două categorii: factori economici şi posibilitate de mobilitate a persoanelor şi probleme legate de aspecte culturale.

Eu o spun cu toată convingerea, problema nu este în primul rând a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări. Problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

Problema e în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică iarăşi se înrăutăţeşte în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere aici pot apărea dezechilibrele atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a spus Tudorel Andrei.

Populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, din care 9,8 milioane de sex feminin, reprezentând 51,5%, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021, a anunţat, la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, Institutul Naţional de Statistică (INS).

În mediul urban locuiesc 9,941 milioane de persoane, reprezentând 52,2% din totalul populaţiei. INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Acțiune a polițiștilor pe raza localităților Copălău, Flămânzi si Vlădeni, zone identificate cu risc ridicat

Publicat

acum 10 minute

miercuri, 28.01.2026

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat o acțiune pentru depistarea conducătorilor auto care nu respectă regimul legal de viteză, precum și depistarea celor care efectuează depășiri neregulamentare.

 

Acțiunea s-a desfășurat pe raza localităților Copălău, Flămânzi si Vlădeni, zone identificate cu risc ridicat de producerea accidentelor rutiere.

 

În urma neregulilor constatate, polițiștii au aplicat 31 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 17.000 de lei.

 

Publicitate

Dintre sancțiuni, 19 au fost aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

 

Ca măsură complementară, polițiștii au reținut 2 permise de conducere pentru depășiri neregulamentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Transport de lemne oprit de polițiști în comuna Șendriceni

Publicat

acum 14 minute

miercuri, 28.01.2026

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 Pomârla au oprit pentru control, în comuna Șendriceni, un autoturism, condus de către un tânăr, de 36 de ani, din județul Suceava, care transporta material lemnos.

 

În urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a constatat faptul că acesta transporta cantitatea de aproximativ 1.5 metri cubi de material lemnos, fără a deține documentele legale de transport sau proveniență.

 

Tânărul a fost sancționat contravențional pentru abaterea la regimul silvic, iar cantitatea de material lemnos a fost supusă confiscării.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Minorii sub 16 ani ar putea fi restricționați online. Ministerul Justiției analizează modificarea Codului Penal

Publicat

acum 30 de minute

miercuri, 28.01.2026

de

Publicitate

Ministerul Justiției ia în calcul modificarea legislației privind răspundere penală a minorilor. Se va constitui un grup de lucru, a anunțat ministrul Justiției, Radu Marinescu, scrie alba24.ro.

Potrivit oficialului, expunerea minorilor la conținut nociv, adeseori violent, pe rețelele de socializare și accesul facil la substanțe interzise de lege se numără printre cauzele cauzele, directe sau indirecte, ale infracționalității juvenile.

“Crima comisă de minorii din Timiș ne-a șocat pe toți. Am dispus astăzi (luni – n.r.) constituirea unui grup de lucru în cadrul Ministerului de Justiție care să analizeze oportunitatea modificării condițiilor răspunderii penale a minorilor, inclusiv sub raportul vârstei minime prevăzute de lege.

Grupul de lucru va transmite invitații de conlucrare către mai multe instituții și organizații judiciare, medicale, asociații ale profesioniștilor și alte componente ale societății civile. Ne propunem să găsim prin dezbatere răspunsuri profesioniste și adecvate cât mai rapid posibil”, a scris Marinescu, pe pagina sa de Facebook.

Restricții online pentru minori

În opinia ministrului, legea trebuie să aibă în vedere nu doar componenta de sancționare penală, ci și pe cea de prevenire și de educație.

“Problematica infracțiunilor săvârșite de minori este una de mare responsabilitate socială întrucât tinerii sunt viitorul societății noastre. Legea trebuie să urmeze evoluția colectivității și a individului, inclusiv minor, în contextul schimbărilor sociale, economice, tehnologice și de mentalitate. Ea trebuie însă să aibă în vedere nu doar componenta de sancționare penală, ci și pe cea de prevenire și de educație sau de identificare a unor măsuri corecționale extrapenale.

Publicitate

Expunerea minorilor la conținut nociv, adeseori violent, pe rețelele sociale, accesul facil la substanțe interzise de lege, insuficiența unor măsuri de asistență socială și abandonul școlarizării sunt câteva cauze, directe sau indirecte, ale infracționalității juvenile. Toate acestea trebuie abordate și combătute. Este nevoie de o strategie națională integrată privind combaterea infracționalității juvenile și mai ales a minorilor și este momentul să o construim”, a subliniat Radu Marinescu.

Minorii sub 16 ani ar putea fi restricționați la acces pe platformele sociale, după modelul francez.

Legea actuală

Răspunderea penală în legislația actual începe de la vârsta de 14 ani. Pentru adolescenții cu vârstă între 14 și 16 ani, este necesară stabilirea discernământului, notează stirileprotv.ro. Doar minorii care au împlinit vârsta de 16 ani pot fi acum trași la răspundere. Însă pot fi închiși doar cei care sunt recidiviști sau sunt condamnați pentru infracțiuni pedepsite cu cel puțin 7 ani de închisoare.

Printr-o petiție online, se solicită scăderea vârstei minime pentru răspunderea penală, la 10 ani, în cazurile de omor. Aceasta a adunat aproape 300 de semnături.

Crima din Timiș

Doi tineri au fost arestați preventiv vinerea trecută, după ce, alături de un minor în vârstă de 13 ani, care nu răspunde penal, ar fi ucis, incendiat și îngropat un băiat de 15 ani. Aceștia sunt acuzați de procurori de omor calificat, respectiv profanare de cadavre, potrivit Agerpres.

Crima, care a avut loc în contextul unui plan prestabilit, făcut în urmă cu o lună, a avut loc în seara zilei de 19 ianuarie în localitatea Cenei din județul Timiș. Băiatul a murit după ce a fost lovit în mod repetat cu o toporișcă și cu un cuțit. Ulterior, cei trei au profanat cadavrul victimei, dându-i foc, și l-au îngropat în spatele grădinii.

Citeste mai mult

Administratie

Buletinul electronic va deveni portofel digital până la finalul anului 2026. Va include cardul de sănătate, diplome și alte acte

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 28.01.2026

de

Publicitate

Buletinul electronic va deveni portofel digital până la finalul anului 2026 și va putea fi folosit în mai multe situații din viața de zi cu zi. Cartea de identitate electronică va integra funcții extinse și va putea fi folosită drept card de sănătate și portofoliu digital de diplome.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că noul document va fi integrat într-un portofel electronic, care va reuni principalele acte necesare în relația cu statul și care este în curs de realizare.

„Este prevăzută finalizarea portofelului electronic până la finalul anului. Atunci, acest wallet va reuni tot ce avem nevoie: diplome, cardul de sănătate, alte acte”, a spus Gheorghiu, într-un interviu acordat marți postului de radio Europa Liberă.

Buletinul electronic va deveni portofel digital

Până în prezent, aproximativ 1,2 milioane de români au obținut cartea de identitate electronică, care include și funcția de semnătură electronică, fără a fi necesară plata unei taxe de eliberare.

Vicepremierul Oana Gheorghiu, care are în atribuții și accelerarea digitalizării în instituțiile publice, a recunoscut că utilizarea cărții electronice este limitată în unele instituții din cauza lipsei echipamentelor necesare – precum cititoare de carduri – și a pregătirii insuficiente a personalului.

„Cartea de identitate va fi folosită în toate instituțiile publice pentru că statul nu se poate sabota pe el însuși și asta vom face”, a afirmat Gheorghiu, adăugând că problemele legate de echipamente și bugete locale vor fi rezolvate.

Publicitate

Cloud-ul guvernamental, infrastructura care susține digitalizarea

Funcționarea completă a serviciilor digitale depinde de finalizarea cloud-ului guvernamental, un proiect esențial pentru interconectarea instituțiilor statului. Potrivit vicepremierului, infrastructura va deveni operațională în cursul verii.

„Trebuia să se încheie. El este aproape finalizat. Am discutat și cu STS și cu ADR, în vara aceasta va fi funcțional”, a precizat Gheorghiu.

Cloud-ul guvernamental este gândit să susțină schimbul de date între instituții și să permită folosirea efectivă a noilor instrumente digitale, inclusiv a portofelului electronic asociat cărții de identitate.

Odată operațional, sistemul va facilita accesul rapid la informații și va simplifica interacțiunea cetățenilor cu administrația publică, va reduce birocrația și va limita situațiile în care cetățenii sunt nevoiți să prezinte documente fizice la ghișee.

Investiție de 130 de milioane de euro

Proiectul beneficiază de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fondurile disponibile permițând eliberarea a cel puțin trei milioane de cărți de identitate electronice.

Investiția totală este estimată la aproximativ 130 de milioane de euro.

Guvernul intenționează ca, odată cu operaționalizarea cloud-ului și a portofelului electronic, noul document de identitate să devină instrumentul principal de acces la servicii publice digitale.

  

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending