Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, instituție de cultură în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează în perioada 7-12 iulie 2025 ediția anuală a Atelierelor de lectură și scriere, proiect cultural adresat elevilor de gimnaziu și liceu. Îndrumătorii celor două serii de ateliere dedicate poeziei și prozei vor fi scriitoarea Camelia Toma (poezie) și scriitorul Dumitru Crudu (proză).

Camelia Toma va lucra pornind de la expoziția „Tomagraph” a artistei Ana Toma, care se află în Sala Horia Bernea și a fost vernisată în cadrul „Zilelor Eminescu”. Instalațiile din expoziția Anei Toma sunt gândite, pornind de la un vers al unui poet, iar elevii vor parcurge calea inversă de identificare a versului pornind de la realizarea lor artistică, reconstituind și comentând textul.

Dumitru Crudu va lucra pe texte ale poeților contemporani și pe texte de Eminescu, îndrumând participanții în scrierea propriilor texte.

Atelierele sunt, astfel, un prilej de familiarizare cu scrieri clasice și contemporane aduse în atenția elevilor participanți prin lecturi, dezbateri și scrieri originale. Copiii și tinerii între 11 și 18 ani, interesați de Ateliere de lectură și scriere, se pot înscrie la adresa m.ipotesti@gmail.com, până la data de 03 iulie 2025.memorial

❗️Atenție, Cod Portocaliu de vijelii, la Botoșani ❗️

Meteorologii au actualizat prognoza și anunță că județul Botoșani va fi sub o avertizare de tip cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată, astăzi, între orele 12:00 – 19:00. În intervalul menționat, vor fi vijelii puternice (viteze ale vântului 70 …90 km/h), grindină de medii și mari dimensiuni, frecvente descărcări electrice și averse torențiale.

În intervale scurte de timp (1 – 3 ore) sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 25…40 de l/mp și izolat peste 50 l/mp.

ISU Botoșani a înștiințat unitățile administrativ-teritoriale din județ cu privire la fenomenele meteorologice prognozate și a transmis măsurile ce trebuie luate pentru a preveni evenimentele care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor sau produce pagube materiale.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani .

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

– nu atingeți firele căzute la pământ;

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

https://fiipregatit.ro/ghiduri/inundatii-despre-8-9#despre-33

https://fiipregatit.ro/ghiduri/furtuna-despre-8-6#siguranta-in-caz-de-furtuna-23

Bolile transmise de vectori sunt afecțiuni cauzate de agenți patogeni (virusuri, bacterii, paraziți) care sunt transmiși de la un organism gazdă la altul prin intermediul unor organisme, numite vectori.

Vectorii sunt organisme vii, de obicei artropode (cum ar fi țânțarii, muștele, gândacii, căpușele) dar și unele animale (cum ar fi rozătoarele), care pot transmite agenți patogeni infecțioși între oameni sau de la animale la oameni.

Mulți dintre acești vectori se hrănesc cu sângele mamiferelor (inclusiv omul), păsărilor şi reptilelor, ingerând microorganisme patogene de la o gazdă infectată (umană sau animală) pe care le transmit apoi la o nouă gazdă, după ce agentul patogen s-a replicat. Odată ce un vector devine infecțios, acesta este capabil să transmită agentul patogen pentru tot restul vieții sale, în timpul fiecărei mușcături ulterioare, precizează Institutul Național de Sănătate Publică.

Bolile transmise de vectori sunt o problemă de sănătate publică globală, reprezentând mai mult de 17% din toate bolile infecțioase, provocând peste 700.000 de decese anual. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), până la 80% din populația lumii este expusă riscului pentru una sau mai multe boli transmise prin vectori, cea mai importantă povară a acestor boli aflându-se în prezent în zonele tropicale și subtropicale, afectând în mod disproporționat cele mai sărace populații.

Din 2014, focare majore de febră Denga, malarie, febră Chikungunya, febră galbenă și Zika au afectat populații numeroase, curmând vieți și suprasolicitând sistemele de sănătate din multe țări. Alte boli precum leishmanioza și filariaza limfatică provoacă suferință cronică, dizabilitate și stigmatizare ocazională.

Malaria este o infecție parazitară transmisă de țânțarul anofel (Anopheles mosquitoes), cunoscut și ca „țânțarul malariei”. Se estimează că provoacă 249 de milioane de cazuri la nivel global și peste 60.8000 de decese în fiecare an, majoritatea deceselor apărând la copiii sub 5 ani.

Febra Denga este cea mai răspândită infecție virală transmisă de țânțarii Aedes. Peste 3,9 miliarde de persoane din peste 132 de țări sunt expuse riscului de a contacta Denga , cu aproximativ 96 de milioane de cazuri simptomatice și aproximativ 40000 de decese în fiecare an.

Alte boli virale transmise prin vectori includ infecția cu virusurile Chikungunya, Zika și West Nile, febra galbenă, encefalita japoneză (toate transmise de țânțari), encefalita transmisă de căpușe și febra hemoragică Crimeea-Congo.

Pe langă bolile virale, există și infecții bacteriene transmise de căpușe la om, precum boala Lyme, Rickettsiozele și Tularemia.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dezvoltat Răspunsul global pentru controlul vectorilor în perioada 2017–2030 (RGCV), oferind astfel o nouă strategie de consolidare a controlului vectorilor la nivel mondial, printr-o capacitate sporită, o supraveghere îmbunătățită, o mai bună coordonare și o acțiune integrată între sectoare și boli.

În România, modificările de ordin climatic (temperaturi ridicate, valurile de căldură ce urmează ploilor abundente), precum și intensificarea circulației de călători și mărfuri din zone endemice au reprezentat factori favorizanți pentru apariția unor cazuri de malarie, febră Denga și infecții cu virusul Zika.

În România sunt supravegheate epidemiologic urmatoarele boli:

 Malaria

 Meningita West-Nile

 Encefalita de căpuşă (TBE)

 Febra butonoasă

 Boala Lyme

Multe dintre aceste boli pot fi prevenite prin măsuri de autoprotecție și prin mobilizarea comunității.

Un element crucial în reducerea poverii bolilor transmise de vectori este schimbarea comportamentului uman, în sensul adoptării măsurilor preventive.

Îmbunătățirea gradului de conștientizare a populației este esențial, astfel încât, oamenii, să știe cum să se protejeze de țânțari, căpușe, insecte, muște și alți vectori.

Accesul la apă și canalizare este un factor foarte important în controlul și eliminarea bolilor. Măsurile de îmbunătățire a stocării apei și îmbunătățirea sistemelor de canalizare contribuie alături de adoptarea comportamentelor preventive la controlul acestor boli la nivel de comunitate.

Măsuri recomandate populației pentru a preveni bolile transmise prin țânțari:

 purtați îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieșiți seara din locuințe sau când mergeți în zone cu vegetație sau pe malul apelor;

 utilizați substanțe repelente împotriva țânțarilor, comercializate în farmacii (DEET, icaridin, IR 3535, para-metan-diol), care se aplică pe părţile descoperite ale corpului (în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă);

 împiedicați pătrunderea țânțarilor în casă prin folosirea de plase de protecție la ferestre/uși;

 utilizați substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței;

 utilizați sisteme de aer condiționat în locuință;

 utilizați plase împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber;

 acoperiți pătuțul sau căruciorul copilului cu plase împotriva țânțarilor.

Înmulțirea țânțarilor poate fi oprită prin:

 evacuarea apei din subsoluri;

 repararea instalațiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor;

 evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);

 îndepărtarea gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.

Măsuri recomandate populației pentru a preveni bolile transmise prin căpușe:

Măsuri de protecţie personală împotriva infestării cu căpuşe

 purtați haine deschise la culoare, cu mâneci lungi și pantaloni lungi;

 purtați pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau decupaje (nu este indicat să purtați papuci/sandale în zonele endemice);

 aplicați substanțe repelente (DEET-Dietiltoluamidă) pe pielea ce ar putea veni în contact cu căpuşele (mâini, braţ–antebraţ, etc) şi utilizați spray-uri cu repelenţi pe bază de permetrin pentru haine (în special pe pantofi, şosete, pantaloni, etc);

 tratați hainele purtate în aer liber, după activități desfășurate în zone cu potențial de infestare cu căpușe, prin spălare și uscare la aer cald sau fierbinte, timp de cel puțin o oră;

 inspectați corpul cu atenţie, deoarece căpuşele se pot fixa oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii. Înlăturați prompt căpuşele în cazul în care sunt găsite pe corp (cu ajutorul unei pensete cu vârful bont prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât capul căpuşei să nu rămână în piele);

 după înlăturarea căpuşelor dezinfectați pielea cu acool (70%) şi aplicați un unguent cu antibiotic cu spectru larg.

Împiedicarea înmulțirii căpușelor se poate realiza prin:

1. Managementul habitatelor favorabile căpuşelor – în zonele rezidenţiale în care s-a constatat o infestare semnificativă cu ixodide trebuie luate următoarele măsuri:

 reduceți vegetația înaltă (ierburi, tufișuri);

 înlăturați frunzele moarte şi crengile căzute, distrugeți-le prin ardere;

 înlăturați vegetația din vecinătatea sau de pe pereții caselor;

 acoperiți găurile/crăpăturile din pereții caselor.

1. Managementul animalelor gazdă

 descurajați prezența rozătoarelor (depozitați corect gunoiul menajer, depozitați corect proviziile – inclusiv grâne, fân, etc., folosiți capcane, momeli otrăvite, etc);

 descurajați prezența unor animale sălbatice (căprioare, arici, porci mistreţi, urşi, etc.) în apropierea casei;

 aplicați tratamente cu acaricide adecvate asupra animalelor de companie (câini, pisici, etc) şi asupra celor domestice (oi, capre, vaci, cai şi păsări de curte).

1. Managementul aplicării de acaricide sau prin controlul chimic (cu acaricide) a populațiilor de căpușe

 aplicarea prin pulverizare de formule recomandate de acaricide pe zone restrânse şi în microfocare (nu se fac aplicări masive prin pulverizare / stropire din avion sau maşină);

 alegerea în funcţie de situaţie, de la caz la caz, a acaricidului şi a concentrațiilor celor mai potrivite.

Atenție – aplicarea acaricidelor trebuie efectuată de către personal calificat şi atestat în acest sens.

Sursa: Institutul Național de Sănătate Publică

Direcția Generală Anticorupție (DGA) va fi reorganizată în teritoriu prin gruparea mai multor servicii județene și centre operaționale zonale, pentru eficientizarea activității în contextul deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din 16 iunie prin care s-a stabilit că polițiștii DGA au voie să lucreze doar la cazuri cu inculpați care fac parte din structurile Ministerului Afacerilor Interne.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) face precizări că sunt stabilite direcțiile de reorganizare și modernizare a DGA, într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES, în contextul recentelor comentarii din spațiul public referitoare la competențele DGA, după ce ÎCCJ a stabilit definitiv principiul conform căruia ofițerii DGA pot desfășura activități de urmărire penală exclusiv în dosare care implică personalul MAI – respectiv polițiști, jandarmi și pompieri.

Potrivit sursei citate, obiectivul strategic urmărit este întărirea luptei anticorupție, în cadrul competențelor legale, prin gruparea resurselor și cheltuirea eficientă a bugetului.

”Direcțiile de reorganizare și modernizare a DGA sunt teritorializarea substructurilor prin gruparea mai multor servicii județene și centre operaționale zonale; optimizarea bugetară, prin gruparea activităților și structurilor administrative și reducerea funcțiilor non-operaționale și menținerea actualului cadru de competență – nu se are în vedere extinderea atribuțiilor DGA în afara ariei definite de lege”, se arată în comunicatul MAI.

DGA va continua să colaboreze cu toate instituțiile competente pentru prevenirea și combaterea corupției, în interesul cetățenilor și al bunei funcționări a sistemului public, în cadrul competențelor și procedurilor legale.

”DGA nu este o instituție din cadrul sistemului judiciar, ci o importantă unitate în cadrul MAI cu rol de combatere a corupției și de consolidare a integrității în rândul cadrelor ministerului, valoare fundamentală pentru îndeplinirea misiunii MAI în toate armele și structurile. Ceea ce ne propunem prin această modernizare, inițiată acum câteva luni de zile, prealabil recentei decizii ÎCCJ incidente materiei, este concentrarea mai eficientă pe problematica pentru care a fost conceput și creat DGA, respectiv integritatea în spațiul instituțional al MAI”, se mai menționează în comunicatul transmis de MAI. AGERPRES