În cadrul Săptămânii Educației Globale, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au avut parte de o activitate aparte, desfășurată sub îndrumarea preotului Cătălin Postolache, de la Parohia Șulița II, în care care valorile, dialogul și speranța s-au transformat în lecții vii, cu impact direct asupra modului în care tinerii privesc lumea și rolul lor în ea.

Atmosfera caldă a întâlnirii a creat cadrul ideal pentru ca elevii să descopere ce înseamnă responsabilitatea globală și cum pot contribui, prin gesturi m ici, la construirea unei lumi mai drepte, mai pașnice și mai durabile. Părintele Cătălin Postolache i-a provocat să reflecteze asupra importanței fiecărei acțiuni, explicând că dreptatea este asemenea unei semințe ce trebuie cultivată zilnic, pacea o respirație comună care ne unește, iar durabilitatea o promisiune tăcută pe care o lăsăm moștenire generațiilor viitoare.

Prin discuții deschise, exemple inspirate și activități interactive, elevii au fost încurajați să privească dincolo de granițele personale și să își înțeleagă poziția în comunitatea globală. Activitatea nu a fost doar o lecție, ci o experiență transformațională în care vocea copiilor a fost ascultată, iar ideile lor au prins contur.

Potrivit profesoarei Cătălina Gania, tinerii au dezbătut ideea că viitorul este un proiect colectiv și că fiecare dintre ei are puterea de a contribui la schimbare.

Liceul „Demostene Botez” Trușești și Parohia Șulița II își reafirmă astfel angajamentul comun de a sprijini educația pentru cetățenie globală, într-o încercare perpetuă de a zidi punți solide între generații.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DICȚIONAR SPECIAL

„GĂINAŢUL” LUI PAUL VERLAINE: Comparaţia vrea să pună în evidenţă incongruenţele multiple între „omul creator” şi „creatorul trăitor”, adică între creaţia individului şi viaţa sa. Explică universitarul Codrin Liviu Cuţitaru în articolul său, „Detalii complicate”, din „Dilema veche” nr. 955 din 2022: „…subtilul simbolist francez denunţă incompatibilitatea extremă între ceea ce experimenta psihic, pe plan creator-oniric şi ceea ce reuşea să exprime concret, prin scris, în realitatea imediată. Mărturisea, cât se poate de franc poetul, că el plutea, imaginar, pe un cer plin de stele, de unde doar „GĂINAŢUL” cădea , parcimonios în răstimpuri pe „bietele” sale „caiete” de compoziţie literară”.

OBSERVAŢIA EUGEN SIMION: Am întâlnit-o în „Ziua” nr. 4149 din februarie 2008: „Tinerii sunt cei care vin în literatură cu programe incendiare şi, tot de regulă, le abandonează după oarecare vreme şi trec la altceva. Unii abandonează chiar poezia şi rămân în literatură, dacă rămân, doar prin literatura lor de programe nerealizate. George Călinescu nu greşea prea mult când ironiza tinerii avangardişti români zicând că ei s-au realizat în măsura în care au trădat programele avangardei, iar cei care nu le-au trădat au atins performanţa pe care au atins-o, de pildă faimosul Taşcu Gheorghiu, traducătorul eminent al „Ghepardului” şi al poemului „Un anotimp în infern„. El nu tipărise, ca autor nemijlocit, decât 17 pagini şi era mândru de această performanţă pentru că, explica el, este singurul dintre români care respectă în chip absolut programul suprarealist”.

DOUĂ NOI LIMBAJE DE CAUCIUC: Au fost identificate de Octavian Hoandră şi prezentate în „Ziua” nr. 4167 din 2008:

a) limbajul POLITICO – AVOCĂŢESC – RUGINIT;

b) limbajul SIMANDICOS INTELECTUALIST, de dicţionar.

METAFORA ATLETISMULUI ÎN LITERATURĂ: Aparţine scriitorului italian Antonio Tabucchi. Am întâlnit-o în „România liberă” din 26 aprilie 2008: „Dacă folosim metafora atletismului, mass-media este ca o cursă de 100 de metri, pe care literatura o pierde. Literatura poate însă câştiga maratonul, cartea rămâne şi are o influenţă mai mare în timp. Dar nu ne putem aştepta ca o carte, chiar şi cu foarte mare succes, să opereze o schimbare imediată în societate.”

EXPRESIONISMUL ARHETIPAL: Concept inventat de pictorul Constantin Severin pe care l-am întâlnit explicat în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 7 din 2022: „De obicei istoricii şi criticii de artă spun că există doar două paradigme în artă: arta FIGURATIVĂ şi arta ABSTRACTĂ. Eu zic că există o paradigmă mult mai veche, încă de la peşterile rupestre, care este arta ARHETIPALĂ. (…) Mă simt apropiat de Brâncuşi şi eu zic că el e fondatorul „expresionismului arhetipal” şi creaţia sa este alcătuită practic din arhetipuri. Chiar în jurnalele sale scrie şi vorbeşte despre arhetipurile lui Jung. Deci, el era conştient, era atras de arhetipurile lui Jung şi eu zic că, în acelaşi timp, formele sale şi cizelările exact asta spun. Parcă e un strigăt a lui Munch „Pasărea în spaţiu”, deci e vorba de forme expresioniste. Adevăratul întemeietor al expresionismului arhetipal e Brâncuşi”;

SINDROMUL ANTEU: L-am găsit explicat de artistul plastic Mircia Dumitrescu într-un interviu acordat lui Ionuţ Vulpescu şi publicat în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 7 din 2022 şi se traduce prin „pierderea pământului de sub picioare”: „Nu trebuie să mimezi ceea ce tu nu simţi în realitatea ta. Acest transfer exterior te înfundă. Îţi pierzi pământul de sub picioare. Exact aşa cum face Anteu. pe care Hercule îl ridică în aer şi îl sugrumă în aer, căci dacă stătea cu picioarele pe pământ, mama lui îi dădea forţe să poată să lupte cu el. Aşa se întâmplă şi la noi. Trebuie să stăm legaţi de această atmosferă. Eu cred aşa: cu cât te ancorezi mai mult în atmosfera naţională, cu cât devii mai înţelegător al locului unde te afli, cu atât poţi să atingi valori universale. Sigur că e o bătălie mult mai grea, mai ales că noi avem un mare defect: nu ştim să ne apreciem valorile”.

UNIVERSUL UTOPIC JEAN DEBUFFET: Într-o lucrare publicată în 1968 şi intitulată „Omul obişnuit şi creaţia”, autorul, Jen Debuffet, elaborează un univers utopic în care arta brută ar oferi tuturor celor care găsesc energia de a-şi manifesta capacităţile creatoare, un loc alături de artiştii titraţi. Cităm din J. D.: „Nu vor mai exista PRIVITORI în cetate. Nimic în afară de actori. Fără cultură, deci fără privire”. (Obs.: Cuvântul PRIVITOR l-a împrumutat de la Duchamp pentru a desemna vizitatorul, spectatorul prin acţiunea lui. Duchamp foloseşte cuvântul pentru a accentua existenţa unei relaţii perceptive, specifică picturii RETINIENE, spre exemplu);

DOUĂ CELEBRE TEORII GEOPOLITICE ALE ANILOR `90: Sunt reluate de Andrei Cornea în „Dilema veche” nr. 963 din 22 – 28 septembrie 2022. Ele anticipau starea lumii în următoarele decenii ale secolului XXI: 1. cea a lui Francis Fukuyama – „credea că succesul democraţiilor liberale, după încheierea în favoarea lor a Războiului Rece, anunţă o lume liberală paşnică şi cam plictisitoare, descrisă în termeni hegelieni de „sfârşit al istoriei”; 2. cea a lui Samuel Huntington – „vedea dimpotrivă viitorul în termeni de conflicte, dar nu între ideologii sau interese de stat tradiţionale, ci în termeni de „civilizaţii”, adică de mari unităţi socio-politice definite mai ales în funcţie de religiile dominante, precum civilizaţia catolică – protestantă, slav – ortodoxă, civilizaţia islamică etc. Analiza lui Andrei Cornea: „Acum, la 25-30 de ani de la acele „predicţii”, nu putem decât constata că ambele s-au înşelat profund sau, dacă vreţi, au descris nişte lumi care nu seamănă cu lumea noastră”,

ŞCOALA DE PRODUS ŢOPENIE: Descrierea aparţine lui Dan Stanca într-un articol din „România literară” nr. 33 din 2022: „De mai bine de jumătate de veac, dacă nu chiar de trei sferturi de secol, în România a funcţionat şi funcţionează o şcoală exemplară de produs ţopenie. Comunismul, la urma urmei, aşa ceva a creat: promoţii peste promoţii de ţoape care au pus stăpânire pe societate şi au distrus-o. În felul acesta nu am mai avut elite în niciun domeniu. Ţoapa nu reprezintă neapărat neamul prost, ţoapa este şi tipul leneş, incompetent, specimenul care face totul de mântuială, dar care, prin tupeu şi obrăznicie, adică printr-o propagandă împinsă spre ultimele consecinţe, închide gura acelora care îndrăznesc s-o critice”.

Luni, în jurul orei 13:25, ofițerii de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Botoșani au fost sesizați de către un echipaj de poliție din cadrul IPJ Botoșani – Poliția  Municipiului  Botoșani – Biroul Rutier cu privire la faptul că, în aceeași zi, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza localității Victoria, comuna Stăuceni, județul Botoșani, au constatat că șoferul unei autoutilitare a efectuat o manevră de depășire pe linie continuă.

Având în vedere cele constatate de polițiști, conducătorului auto, un cetățean în vârstă de 55 de ani din localitatea Trușești, județul Botoșani, i s-a adus la cunoștință contravenția săvârșită și că urmează să fie sancționat contravențional, cu amendă și reținerea permisului de conducere. În acest context, pentru a nu lua măsurile legale care se impuneau, conducătorul auto i-a promis unuia dintre polițiști suma de 200 de euro.

Agentul de poliție a refuzat propunerea, procedând la sancționarea contravențională a conducătorului auto și la reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 60 de zile. Cu ocazia prezentării procesului-verbal de constatare a contravenției în vederea semnării, șoferul a promis din nou o sumă de bani agentului de poliție, respectiv 2.000 de lei, pentru a nu dispune măsurile legale față de acesta.

Polițiștii  au refuzat categoric propunerile conducătorului auto și au sesizat Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Botoșani. Interacțiunea a fost filmată cu dispozitivul body-cam din dotarea agentului de poliție constatator.

Cercetările continuă pentru clarificarea tuturor împrejurărilor și stabilirea măsurilor legale ce se impun, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Piața de producători locali „De aici, de aproape. Din Moldova” ajunge în Botoșani, în cadrul proiectului lansat de Grupul Agrointeligența, în parteneriat cu Carrefour România și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anul acesta. Timp de 3 zile, între 19-21 noiembrie, hipermarketului Carrefour Botoșani (Bd. Eminescu, nr 6) găzduiește 17 producători români din regiune.

Cea de-a patra ediție a Pieței de producători locali ajunge acum la Botoșani, după succesul înregistrat anterior în Târgu Mureș, Craiova și Constanța. Acesta face parte dintr-o serie de evenimente care aduc producătorii locali mai aproape de clienți, oferindu-le produse proaspete chiar în incinta hipermarketului.

La deschiderea târgului au fost alături de vizitatori și reprezentanți ai autorităților locale: Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, Alexandru Bociu, președintele Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), precum și Gilles Ballot, CEO-ul Carrefour România.

„De 24 de ani, Carrefour este prezent în România, construind mai mult decât o rețea de magazine: un ecosistem care sprijină producătorii locali și le oferă clienților acces la produse proaspete din diverse regiuni. Prin această inițiativă, continuăm să susținem micii producători din județul Moldova, oferindu-le o platformă reală de dezvoltare și aducând produsele mai aproape de consumatori. Impactul activității noastre se vede și în cifre: în 2024, contribuția Carrefour România la bugetul de stat a fost de aproape 1 miliard de lei, o confirmare a angajamentului nostru continuu față de comunitățile locale și economia țării”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour.

În perioada 19-21 noiembrie, producătorii din rețeaua Agrointeligența și partenerii Carrefour oferă publicului o gamă variată de produse: lactate, ouă bio și cașcaval de Săveni, alături de preparate din carne și pește, proaspăt, afumat sau conservat. De asemenea, publicul are ocazia să descopere alimente locale precum pâine, mere, verdețuri, ciuperci, precum și produse din lavandă.

Preparate deosebite din Moldova, care așteaptă să fie descoperite

Agricultorii din Moldova își prezintă bunătățile cu aceeași grijă care îi definesc, iar cei prezenți sunt invitați să exploreze o gamă diversă de produse locale. Five Continents, Dorolact și Lacto Solomonescu oferă o varietate de produse lactate, care satisface toate gusturile.

Pasionații de pește vor regăsi la Moldfish și Piscicola Botoșani pește proaspăt, afumat sau conservat, iar ouăle bio de la Ferma 7 Dubina aduc un plus de proteine în alimentație.

„Ne bucurăm în mod deosebit de colaborarea pe care o avem cu Carrefour, chiar de la deschiderea primului magazin în România. Produsele noastre lactate din gama Five Continents sunt prezente pe rafturile magazinelor Carrefour, oferind clienților o varietate mare de sortimente de înaltă calitate, precum cașcaval, telemea și o varietate de produse proaspete, atent selecționate pentru a satisface gusturile diverse ale clienților noștri. Toate acestea vin în completarea ofertei de pe rafturile Carrefour și contribuie la aprecierea de care acest brand se bucură în rândul cumpărătorilor”, a declarat Hani Khalil, Director general FIVE CONTINENTS TRADING COMPANY 1993 SRL.

Iubitorii de panificație pot gusta pâinea rumenă și produsele de brutărie de la Agropan și MOPAN, în timp ce merele aromate de la furnizorul Ailincai Gavril și verdețurile de sezon de la Vlădeanu Alexandru aduc un strop de prospețime. Ciupercile alese de la Natur Champ și produsele din lavandă de la Acatrinei Marius Petru completează oferta.

Cei care apreciază preparatele din carne vor găsi sortimente variate la SAMCOM, INVICTA Grup Est și Balky Com, iar cașcavalul de Săveni de la Viofanny Lact Prodcom se remarcă prin gustul său distinct. MARSAT completează oferta cu mălai fin, obținut din porumb cultivat local, perfect pentru preparatele gătite acasă.

***

Despre Carrefour

Carrefour România le oferă clienților săi un univers de posibilități de a face cumpărături. Primul retailer omnichannel din România, Carrefour le oferă clienților experiențe de cumpărături cu ajutorul aplicației mobile și a caselor de marcat Self Service, în magazine, prin serviciile de online shopping cu livrare acasă, prin BRINGO, Glovo, Wolt, Bolt Food și Trendyol sau pe baza comenzii pe www.carrefour.ro.

Odată cu achiziția operațiunilor Romania Hypermarche SA, Carrefour ajunge la peste 450 de magazine, în 113 orașe din țară și ajunge în top trei jucători de pe piața de retail din România, fiind un angajator de top certificat (2023, 2024, 2025).

Compania susține comunitățile în care activează prin programe și inițiative naționale pe termen lung, cu impact pozitiv în societate: Deschidem Vinul Românesc, Creștem România BIO, Grădina Noastră și Poftim Brânză Românească. Platforma Act For Good transformă cumpărăturile într-o experiență personalizată cu impact social. Fiecare sesiune de shopping le poate aduce utilizatorilor puncte de loialitate, prin care pot face fapte bune, dar pot și beneficia de reduceri și oferte personalizate.

Unul dintre cei mai mari angajatori din România, companiile aparținând Grupului Carrefour în România fac parte din categoria celor ce contribuie semnificativ prin impozitele și taxele datorate către stat. Astfel, în 2024, Carrefour a plătit la bugetul de stat prin toate companiile prin care este prezent pe piața locală (Carrefour Romania S.A., România Hypermarche S.A., Supeco Investment SRL și Columbus Active SRL) impozite și taxe de aproape un 1 Miliard de lei, în creștere cu peste 20% față de 2023.

Carrefour România operează în România prin trei entități juridice principale: Carrefour România S.A., Supeco Investment SRL și, din noiembrie 2023, Romania Hypermarche S.A.