Connect with us

Eveniment

Denia Prohodului Domnului. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii care simbolizează ducerea către mormânt a Mântuitorului

Publicat

Publicitate

În Sfânta Vineri din Săptămâna Mare are loc în Biserica Ortodoxă denia ce cuprinde rânduiala Prohodului Domnului, cântări de o frumusețe și profunzime deosebite, care evocă deopotrivă durerea nespusă la vederea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, cât și nădejdea în biruința Învierii ce se întrezărește.

Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii care simbolizează ducerea către mormânt a Mântuitorului. În cadrul procesiunii sunt făcute patru opriri și la fiecare oprire este rostită o rugăciune. După procesiune, toți credincioșii prezenți trec pe sub Sfântul Epitaf, la intrarea în lăcașul de cult.

Sfântul Epitaf înseamnă acoperământ de mormânt, aceasta fiind semnificația în limba greacă a Epitafului. Deci, trecerea pe sub Sfântul Epitaf se face pentru a arăta că cei prezenți participă la suferințele și la moartea lui Hristos, trecând prin mormântul Mântuitorului pentru a învia împreună cu El.

Vinerea Mare este zi de mare doliu pentru că în această zi a fost răstignit și a murit Mântuitorul lumii. Zi aliturgică (nu se slujește Sfânta Liturghie), pentru că Liturghia reprezintă jertfa nesângeroasă a lui Hristos, în chipul pâinii și al vinului, iar cele două jertfe nu se pot aduce în aceeași zi.

Prohodul Domnului este o alcătuire de slujbă în trei stări, cu o melodie frumoasă, cântată și de credincioși, pe care se cântă textele rânduite de Sfânta Biserică, texte numite Prohodul Domnului, ce se încadrează la slujba Utreniei din Sâmbăta Mare, din Sâmbăta Sfintelor Pătimiri și care se oficiază, de fapt, vineri seara.

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit pe cruce după firea omenească, iar Prohodul Domnului este un fel de slujbă de înmormântare, în care se pomenește importanța morții Mântuitorului, care s-a făcut pentru oameni și pentru mântuirea lor.

Publicitate

Este exprimată un fel de uimire în fața morții Mântuitorului: “Dar cum mori Viața și cum șezi în groapa și cu învierea ta îi mântuiești pe toți” sau “În mormânt Viața, pus ai fost Hristoase și s-au spăimântat oștirile îngerești”. Pe de altă parte, se pomenește de Iosif și Nicodim, care l-au înmormântat pe Iisus Hristos, pe El care a fost condamnat, pe El care a fost disprețuit, ei L-au cinstit în vremea aceea și I-au făcut o înmormântare cu cinste.

Alcătuirea Prohodului este atribuită imnografului bizantin Iosif Studitul. În țara noastră, această slujbă a fost tipărită pentru prima oară la Buzău, în anul 1836.

…………………………….

Trecerea pe sub masă, în Vinerea Mare

În fiecare an, in Vinerea Mare, coboram in mormânt, împreuna cu Hristos, pentru ca, mai apoi, sa si înviem împreuna cu El. Aceasta coborâre si ridicare din groapa morții se face in chip simbolic, prin trecerea pe sub masa aflata in mijlocul Bisericii, pe care sta întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf. Sfântul Epitaf este un obiect de cult confecționat din pânza de in, mătase sau catifea, pe care se afla imprimata sau pictata icoana punerii in mormânt a Domnului Iisus Hristos. Epitaf este un nume compus din doua cuvinte grecești, „epi tafos” („επί τάφος”), care înseamnă „pe mormânt”.

 

El reprezintă un fel de pecete așezata pe Sfântul Mormânt al Domnului. Trecerea pe sub el închipuie chiar intrarea in Sfântul Mormânt cel datator de Viața. In Sfânta si Marea Vineri se face pomenirea „Sfintelor si Mântuitoarelor si înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, adică: scuipările, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița, crucea si moartea. În Vinerea Mare, in toate bisericile se săvârșește „Vecernia Sâmbetei celei Mari”. In cadrul acestei slujbe speciale se scoate in mijlocul bisericii Sfântul Epitaf. El este așezat pe o masa mai înalta, care închipuie Mormântul Domnului.

 

La rândul lui, Sfântul Epitaf aduce aminte de fapta de milostenie a Drepților Iosif din Arimateea si Nicodim, care, coborând de pe Cruce trupul Domnului Iisus, l-au pregătit pentru îngropare, mai înainte de a-L așeza in mormânt. Credincioșii săruta Sfânta Evanghelie si Sfânta Cruce, care sunt așezate pe Sfântul Epitaf, după care trec pe sub masa. De cealaltă parte a mesei se afla Sfânta Cruce, așezata sub policandru cu o zi in urma, in cadrul Deniei celor 12 Evanghelii. Unii credincioși trec pe sub masa o singura data, închipuind Jertfa Unică a Fiului lui Dumnezeu, iar alții trec pe sub masa de trei ori, in amintirea celor trei zile in care trupul lui Hristos a stat in mormânt. Nu există vreun temei care sa întărească mai mult o părere sau alta. Fie o singura data, fie de trei ori, important este ca atunci când se face acest gest al smereniei si al credinței, credincioșii sa știe ca, prin acest lucru, ei închipuie in trupul si viața lor moartea si punerea in mormânt a lui Hristos.

Prezenta mormântului Domnului si a Crucii Sale in mijlocul bisericii ne învață ca, pana sa ajungă la Înviere, credincioșii trebuie sa participe in chip simbolic si la Patimile, moartea si îngroparea Mântuitorului.

Coboram împreuna cu El in moarte, pentru ca in noaptea Învierii sa si înviem împreuna cu El, după cum zice o cantare a slujbei: „Astăzi mă îngrop împreuna cu Tine, Hristoase…”.

Așa cum Hristos a trecut prin mormânt, pentru a Se pogora in iad, cu scopul de a-i învia pe toți Drepții care așteptau împlinirea făgăduinței lui Dumnezeu, tot așa, credincioșii trebuie sa moara si sa treacă prin mormânt, pentru a putea învia împreuna cu Hristos si a dobândi viața cea veșnica in Împărăția Sa.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Datinile de iarnă scot Vorona în stradă: Festival cu măști și alaiuri, chiar în ultima zi din anul 2025

Publicat

Publicitate

Comuna Vorona va găzdui, miercuri, 31 decembrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sfârșitului de an: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, manifestare dedicată tradițiilor populare de Anul Nou.

După cum a anunțat primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, evenimentul va avea loc în Piața Comunală Vorona, începând cu ora 10:00, și este organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu SC Prodalcom SA Vorona, Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Centrul Cultural Mihai Eminescu Vorona și Centrul de Informare Turistică Vorona.

Programul festivalului include parada grupurilor de măști, care vor însoți alaiul Plugușorului, precum și momente artistice susținute de grupuri de datini și obiceiuri de Anul Nou din Vorona, Tudora și Corni. Participanții vor putea urmări costume tradiționale autentice, măști spectaculoase și obiceiuri străvechi, păstrate din generație în generație.

Organizatorii îi invită pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate, să ia parte la eveniment și să întâmpine noul an într-o atmosferă autentic românească, plină de culoare, tradiție și spirit comunitar.

Citeste mai mult

Eveniment

Revelion 2026 la TV: Ce programe și ce vedete aduc PRO TV, Antena 1 și TVR în noaptea dintre ani

Publicat

Publicitate

Pentru noaptea de Revelion 2026, marile posturi de televiziune din România au pregătit ediții speciale, cu muzică, divertisment și invitați de top. PRO TV, Antena 1 și TVR propun ore întregi de spectacol pentru cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani acasă, alături de familie și prieteni, relatează alba24.ro.

PRO TV și PROTEVELION 2026

Emisiunea de Revelion la PRO TV va fi prezentată de Pavel Bartoș și Raluca. Este vorba despre un show care se întinde pe mai multe ore și îi va aduce pe micile ecrane pe cei mai cunoscuți artiști ai momentului.

Potrivit producătorilor, Show-ul care a fost filmat în noiembrie este ”o nebunie frumoasă cu artişti puşi în situaţii imposibile”. Mai exact publicul trebuie să se aștepte la artiști la care nu s-ar fi gândit niciodată că pot cânta împreună.

La Revelionul 2026 de la PRO TV vor fi prezenți printre alții: Alina Sorescu, Andreea Esca, Andra, Vali Vijelie alături de Miruna Tăvas, Anna Lesko, Maria Buză, Denis Ștefănescu, Gabriel Dumitru, Cristina Spătar, Vlăduța Lupău, Paul Ananie, Orchestra Națională Lăutarii cu Nicolae Botgros, Corneliu Botgros și Cristi Botgros, Andreea Bălan, Andrei Bănuță, Anisia Gafton, Horia Brenciu, Diana Matei, Cosmin Seleși, Florin Dumitrescu, Denis Hanganu, Ion Paladi și Orchestra Fraților Advahov.

Revelion 2026 la Antena 1

Antena 1 promite o atmosferă incendiară la trecerea dintre ani. Din program nu vor lipsi momentele pline de umor, muzica, dar și surprizele pentru cei din fața televizorului.

Dintre vedetele ce vor distra publicul la Revelion 2026, la Antena 1, nu vor lipsi: Ruby, Serghei Mizil, Raluca Bădulescu, Romică Țociu sau Adriana Trandafir.

Publicitate

„Atmosfera de la Revelion este incendiară, mai ales pentru că muzica o întreține! Vă invit să ciocniți un pahar alături de noi, să mâncați bucate tradiționale și să vă ridicați pentru a dansa. Promitem și glume bune, cum v-am obișnuit!”, a declarat Serghei Mizil.

Revelion 2026 la TVR: Gala aniversară

La TVR, televiziunea de stat, 100 de vedete vor apărea la TV, în noaptea dintre anul 2025 și 2026.

Potrivit postului TV, Printre invitații serii se numără Dan Badea, Lora, Andreea Marin, Ramona Bădescu, Iuliana Tudor, Doru Todoruț, Paul Surugiu-Fuego, Pavel și Cleopatra Stratan.

Mai mult de atât vor fi Paula Mitrache, Nico, Alexandra Ungureanu, Voltaj, Body & Soul, ASIA, Adrian Enache, vedetele din juriul „Vedeta familiei”, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, Radu Ștefan Bănică, Sanda Ladoși, notează TVR.ro.

De asemea vor fi și reprezentanți ai României la Eurovision, Paula Seling, Ovidiu Anton, Nico, Luminița Anghel, Andrei Ursu, Mandinga sau Mihai Trăistariu.

Citeste mai mult

Administratie

Primul proiect major al noii administrații din comuna Mihai Eminescu: Contract de aproape 2 milioane de lei pentru iluminatul public

Publicat

Publicitate

Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.

Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.

Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.

Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.

Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.

De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.

Publicitate

Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.

Citeste mai mult

Economie

Câți kilometri de drum de mare viteză s-au construit în 2025. Autostrada Moldovei, proiectul-cheie

Publicat

Publicitate

Rețeaua de drumuri de mare viteză din România s-a extins semnificativ în anul 2025, cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres, iar pentru anul 2026 autoritățile anunță deschiderea altor 255 de kilometri, potrivit datelor oficiale, relatează agerpres.ro.

Un moment important a fost consemnat pe final de an, înainte de Ajunul Crăciunului, când au fost dați în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul Focșani – Adjud. Odată cu acest tronson, anul 2025 se încheie cu 195 km deschiși traficului pe A7, din totalul de 319 km, între Ploiești și Pașcani. În prezent, șoferii pot circula neîntrerupt pe autostradă pe aproximativ 250 km, de la București până la Adjud.

Pe lângă Autostrada Moldovei, în 2025 au mai fost deschise tronsoane importante din A0 – Centura Bucureștiului (Sector Sud), A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Buzău, Autostrada Buzău – Focșani, dar și din Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12) și Drumul Expres Turda – Dej (DEx4).

La începutul anului 2025, CNAIR avea în lucru 654 km de autostradă și drum expres. În prezent, lucrările continuă pe 508 kilometri, iar pentru alți 318 km au fost lansate licitații, câștigători fiind desemnați pentru 152 km.

Pentru anul 2026, autoritățile estimează punerea în trafic a 255 km de autostradă și drum expres, incluzând tronsoane din A0 – Sector Nord, Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania (A3), Autostrada Focșani – Bacău, Autostrada Bacău – Pașcani, precum și Drumul Expres Brăila – Galați.

În paralel, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat în 2025 contracte de proiectare și execuție pentru 189 km, cu o valoare de 22 miliarde de lei, fără TVA. Alte proiecte, însumând 78 km, au fost atribuite în cursul anului, investițiile totale ajungând la 33 de miliarde de lei.

Publicitate

CNIR a introdus criterii inovatoare în procedurile de licitație, precum punctaj pentru utilizarea tehnologiei BIM, angajarea forței de muncă locale, reintegrarea socială a persoanelor private de libertate și utilizarea utilajelor electrice sau hibride, în scopul reducerii impactului asupra mediului.

Autoritățile estimează că finalizarea unor tronsoane-cheie, în special pe Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), va schimba semnificativ fluxurile de trafic, în special în zona Moldovei și a municipiului Iași, începând cu anul 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending