Definitivat 2024: A fost anunțat calendarul examenului de anul viitor, aprobat de Ministerul Educației. Profesorii se pot înscrie până în 13 octombrie, iar proba scrisă va fi în 24 iulie 2024, informează alba24.ro.
Prin concursul de definitivat, cadrele didactice cu cel puțin un an de vechime în învățământ dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.
Examenul este obligatoriu pentru obținerea gradelor didactice.
În prima etapă a concursului, sunt evaluate activitatea profesională la nivelul unităţii de învăţământ și portofoliul profesional personal. Se susțin cel puţin două inspecţii la clasă.
În etapa a doua, la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar, este proba scrisă, pe discipline/specialități.
Candidații care nu promovează definitivatul pot fi angajați de școli ca profesor debutant, pe perioadă determinată.
Publicitate
Precizările ministerului
„În contextul intrării în vigoare a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, precizăm că, până în anul școlar 2027-2028 inclusiv, examenul de definitivat se organizează în condițiile stabilite în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare”, a anunțat Ministerul Educației.
Definitivat 2024 – calendar examen:
până în 13 octombrie 2023: înscrierea candidaților la unitățile de învățământ
16-27 octombrie 2023: transmiterea dosarelor de înscriere la inspectoratul școlae; înștiințarea candidaților cu privire la admiterea sau respingerea dosarului de înscriere
până în 31 mai 2024: efectuarea inspecțiilor de specialitate:
prima inspecție de specialitate până la 9 februarie
a doua inspecție de specialitate până la 31 mai
3-14 iunie 2024: completarea dosarelor de către candidați
24 iulie 2024: susținerea probei scrise
30 iulie 2024: afișarea rezultatelor inițiale
30-31 iulie 2024: înregistrarea contestațiilor
6 august 2024: afișarea rezultatelor finale.
Definitivat 2024 – etape:
etapa I, eliminatorie – în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar, inspectoratele şcolare evaluează activitatea profesională a candidatului din cadrul unităţii de învăţământ, portofoliul profesional personal şi susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă
etapa a II-a – la finalul stagiului practic cu durata de un an şcolar, candidatul susține examen scris
Definitivat 2024 – portofoliul profesional
Include:
curriculum vitae
scrisoare de intenţie în care se prezintă motivaţia participării la examenul de definitivat, obiectivele şi aşteptările proprii în formarea personală ca profesor, autoaprecierea activităţii /experienţei câştigate pe parcursul desfășurării activității didactice, autoaprecierea portofoliului şi propuneri de ameliorare, inclusiv aprecieri privind strategii/ metode/ instrumente de predare–învăţare–evaluare în sistem blended learning/ online
raport de progres școlar, însoțit de următoarele documente-suport: planificările calendaristice anuale, pe unități de învățare; minimum 10 proiecte didactice, pentru tipuri de lecții diferite; instrumente de evaluare (un test predictiv, cu baremul aferent, rezultatele testării, măsuri); catalogul profesorului; resursele didactice adaptate nivelului clasei/grupei
autoevaluarea portofoliului
Sunt evaluate:
proiectarea activităţilor (creativitate în conceperea lecţiilor/activităţilor, corelaţia dintre componentele actului didactic, strategii didactice şi evaluare);
desfăşurarea activităţilor (comportamentul cadrului didactic, utilizarea strategiilor didactice, integrarea mijloacelor de învăţământ în lecţie, creativitate în conducerea lecţiilor şi în orientarea acţiunilor şi gândirii elevilor, gestionarea timpului didactic, atingerea performanţei)inclusiv a activităţilor de învăţare în care sunt utilizate dispozitive digitale, resurse sau strategii de informare digitală;
evaluarea randamentului şcolar – metode şi tehnici de evaluare, inclusiv tehnologii digitale, a rezultatelor învăţării;
nivelul pregătirii elevilor, apreciat pe baza observaţiei directe, a probelor de control aplicate şi a evaluării longitudinale, folosind inclusiv tehnologii digitale
cunoaşterea elevilor (strategii de diferenţiere şi individualizare)
competenţe psihorelaţionale (în raporturile cu elevii, cu părinţii, cu cadrele didactice şi cu comunitatea locală)
autoevaluarea (capacitatea de a raporta propriul comportament didactic la exigenţele unui stil didactic elevat)
activitatea educativă în şcoală şi în afara ei
activitatea de perfecţionare (metodică şi ştiinţifică, inclusiv pentru utilizarea aplicațiilor informatice)
aprecierea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ cu privire la activitatea didactică şi la conduita în cadrul şcolii şi al comunităţii şcolare
Defintivat 2024 – condiții de prezentare a candidaților la proba scrisă
Pentru a participa la proba scrisă, candidații trebuie să aibă media finală la inspecțiile la clasă și portofoliu de cel puțin 8, dar nu mai puțin de 7 la fiecare dintre acestea.
De asemenea, trebuie să aibă calificativ ”bine” sau ”foarte bine” la activitatea derulată în anul școlar curent.
Nota la proba scrisă are o pondere de 70% în calculul mediei finale, care, pentru promovarea examenului, trebuie să fie de cel puțin 8 (opt).
Pentru proba scrisă, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie elaborează 3 variante de subiecte şi baremele de evaluare aferente.
Definitivat 2024 – proba scrisă pe discipline
Proba scrisă a examenului se susţine la:
disciplina de specialitate şi metodica predării acesteia – pentru profesori din învăţământul de masă şi din învăţământul special, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii superioare
limba şi literatura română şi matematică, metodica predării limbii şi literaturii române/comunicării în limba română şi metodica predării matematicii/matematicii şi explorării mediului în învăţământul primar – pentru învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare română
limba şi literatura maternă, limba şi literatura română şi universală pentru copii, matematică, metodica predării limbii şi literaturii/comunicării în limba maternă, metodica predării limbii şi literaturii/comunicării în limba română şi metodica predării matematicii/matematicii şi explorării mediului în învăţământul primar – pentru învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale, având studiile finalizate în limba respectivă
limba română şi literatura pentru copii şi metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii – pentru educatoare, institutori şi profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu predare în limba română
limba şi literatura maternă, limba şi literatura română şi universală pentru copii, metodica predării activităţilor în limba maternă şi metodica predării activităţilor în limba română în învăţământul preşcolar – pentru educatoare, institutori şi profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale, având studiile finalizate în limba respectivă
limba şi literatura română şi matematică, metodica predării limbii şi literaturii române/comunicării în limba română şi metodica predării matematicii/matematicii şi explorării mediului în învăţământul primar sau terapie educaţională complexă şi integrată (psihopedagogie specială pentru educatoare, învăţători, învăţători-educatori) – pentru învăţători-educatori, învăţători, învăţători-itineranţi, institutori, profesori pentru învăţământul primar din învăţământul special cu predare în limba română
limba şi literatura maternă, limba şi literatura română şi universală pentru copii, matematică, metodica predării limbii şi literaturii/comunicării în limba maternă, metodica predării limbii şi literaturii/comunicării în limba română şi metodica predării matematicii/matematicii şi explorării mediului în învăţământul primar sau terapie educaţională complexă şi integrată (psihopedagogie specială pentru educatoare, învăţători, învăţători-educatori) – pentru învăţători, învăţători- itineranţi, institutori, profesori pentru învăţământul primar din învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor, având studiile finalizate în limba respectivă
limba română şi literatura pentru copii şi metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii sau terapie educaţională complexă şi integrată (psihopedagogie specială pentru educatoare, învăţători, învăţători-educatori) – pentru educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar din învăţământul special cu predare în limba română
limba şi literatura maternă, limba şi literatura română şi universală pentru copii, metodica predării activităţilor în limba maternă şi metodica predării activităţilor în limba română în învăţământul preşcolar sau terapie educaţională complexă şi integrată (psihopedagogie specială pentru educatoare, învăţători, învăţători-educatori) – pentru educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar din învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor, având studiile finalizate în limba respectivă
disciplina de specialitate şi didactica acesteia – pentru maiştri-instructori, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii medii
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Datele oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice arată încă o realitate dură pentru Botoșani: județul rămâne printre cele mai afectate zone din țară în ceea ce privește numărul pensionarilor cu venituri insuficiente pentru traiul de zi cu zi.
În luna octombrie 2025, peste 2.650 de botoșăneni proveniți din fostul sistem al agricultorilor au depins de indemnizația socială pentru a-și completa pensia, Botoșaniul situându-se pe locul al doilea la nivel național, imediat după Iași, relatează agerpres.ro.
La nivelul întregii țări, numărul beneficiarilor de indemnizație socială a ajuns la 883.017 persoane, o scădere ușoară față de luna anterioară, dar cifrele rămân îngrijorătoare pentru zonele rurale. În timp ce în marile orașe nivelul veniturilor este ceva mai ridicat, în județe precum Botoșani, Suceava sau Olt, mii de vârstnici continuă să depindă lunar de sprijinul financiar acordat de stat, în lipsa unor pensii suficiente.
Indemnizația medie pentru pensionarii din sistemul public a fost în octombrie de 536 de lei, însă în cazul pensionarilor agricultori – categoria unde Botoșaniul stă cel mai prost – media a fost chiar mai redusă, de aproximativ 365 de lei. Pentru mulți dintre acești oameni, suma reprezintă diferența între a-și putea cumpăra medicamentele sau a renunța la ele.
În zona Moldovei, cifrele conturează aceeași imagine: venituri mici, dependență mare de sprijinul de stat și o populație îmbătrânită, cu resurse limitate. Botoșaniul se află constant între județele cu cei mai mulți beneficiari, un indicator direct al dificultăților economice din mediul rural și al lipsei alternativei la veniturile din agricultură.
Conform legislației în vigoare, indemnizația socială se acordă pensionarilor ale căror venituri cumulate se situează sub 1.281 de lei. Iar la Botoșani, acest prag este depășit doar de o minoritate a beneficiarilor, ceea ce explică poziția fruntașă a județului în statisticile CNPP.
Alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu au intrat în a doua parte a zilei cu o prezență semnificativ mai ridicată decât în cursul dimineții. Potrivit datelor actualizate ale Autorității Electorale Permanente, până la ora 12:16, în cele șapte secții din comună și-au exercitat dreptul de vot 1.322 de persoane, ceea ce reprezintă 17,87% din totalul alegătorilor înscriși.
Dintre aceștia, 1.319 alegători au votat pe listele permanente, iar alți trei pe liste suplimentare. Nu a fost înregistrată nicio solicitare pentru urna mobilă până la acest moment. Tendința este vizibil ascendentă comparativ cu primele ore ale dimineții, când prezența se menținea sub 4%.
În comuna Mihai Eminescu sunt înscriși 7.383 de alegători pe listele permanente și 13 pe listele complementare. Autoritățile se așteaptă ca prezența să continue să crească în orele următoare, având în vedere apetitul mai ridicat pentru vot la prânz și în a doua parte a zilei.
Procesul electoral se desfășoară în condiții normale, fără incidente raportate de autorități. Secțiile de votare au fost deschise la ora 7:00, iar cetățenii pot vota până la ora 22:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cei aflați la rând.
Botoșani24.ro va actualiza prezența din comuna Mihai Eminescu pe parcursul zilei, pe măsură ce AEP publică noi date.
O captură impresionantă de materiale pirotehnice a fost realizată de polițiștii botoșăneni, care au descins la locuința unui tânăr de 19 ani bănuit de activități ilegale cu artificii și petarde din categorii cu risc ridicat. Percheziția a fost efectuată de Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase în cadrul unei acțiuni derulate la nivel național.
În urma controlului domiciliar, polițiștii au descoperit peste o tonă și jumătate de articole pirotehnice, cantitatea totală ridicată ajungând la aproximativ 1.600 de kilograme. Materialele aparțin unor categorii interzise deținătorilor neautorizați, precum P1, F2, F3 și F4, folosite de regulă la spectacole profesionale sau manevrate doar de persoane certificate.
Anchetatorii precizează că tânărul nu avea dreptul legal să dețină, să depoziteze, să transporte sau să comercializeze astfel de materiale, conform prevederilor Legii 126/1995. Întreaga cantitate a fost confiscată, iar polițiștii continuă cercetările pentru documentarea completă a activităților desfășurate de suspect.
Acțiunea s-a desfășurat în cadrul programului „Pirotehnic 2025-2026”, o campanie amplă prin care autoritățile încearcă să prevină producerea de incidente grave, răniri, incendii sau distrugeri de bunuri cauzate de folosirea ilegală a artificiilor. Polițiștii atrag atenția că materialele pirotehnice din categoriile profesionale pot provoca accidente grave atunci când sunt manipulate de persoane neautorizate.
Operațiunea de la Botoșani reprezintă una dintre cele mai mari capturi din ultimii ani, cantitatea uriașă de materiale confiscate indicând riscurile semnificative la care erau expuși atât locuitorii din zonă, cât și tânărul aflat în vizorul polițiștilor.
Anul 2025 a fost unul dintre cei mai buni pentru comuna Rădăuți-Prut, localitatea aflată la frontiera de nord-est a țării și ultima poartă a Uniunii Europene. Administrația locală, condusă de primarul Viorel Nichiteanu și viceprimarul Silviu Pînzariu, a gestionat un volum impresionant de investiții, cele mai multe din ultimii ani, multe dintre ele ajungând deja în faza de finalizare.
Viceprimarul Silviu Pînzariu spune că pentru Primăria Rădăuți-Prut 2025 a fost „un an bun, cu investiții importante aproape de finalizare și planuri ambițioase pentru viitor”. Printre proiectele majore se numără reabilitarea termică și energetică a Școlii Gimnaziale nr. 1 din Rădăuți-Prut, cu o valoare totală de 3,6 milioane de lei, finanțată prin AFM, investiție care aduce condiții moderne pentru toți elevii din comună. Lucrările sunt aproape finalizate, iar autoritățile speră ca până la finalul anului școala să fie complet modernizată.
Un alt proiect important îl reprezintă construirea locuințelor pentru tineri, realizate prin PNRR. Ansamblul, aflat și el în fază avansată, include șase garsoniere concepute pentru a oferi tinerilor specialiști posibilitatea de a locui în comună în condiții moderne. Viceprimarul apreciază că această investiție poate deveni un argument solid pentru atragerea personalului calificat în mediul rural.
Tot în 2025, administrația a avansat semnificativ în modernizarea infrastructurii rutiere, un proiect amplu finanțat prin programul Anghel Saligny. Drumurile din comună au intrat într-un proces intens de asfaltare și betonare, au fost amenajate șanțuri și au fost executate lucrări extinse de sistematizare, chiar dacă vremea ploioasă din ultimele săptămâni a îngreunat intervențiile. „Suntem foarte aproape de finalizare, iar totul arată bine, după ani de așteptări”, spune Silviu Pînzariu.
Alte investiții derulate anul acesta vizează achiziția unei autospeciale de stingere a incendiilor, amenajarea parcului de agrement cu loc de joacă, foișor și scenă în localitatea Rediu, instalarea unor stații electrice de încărcare pentru autovehicule și continuarea etapizată a modernizării iluminatului public. Au fost alocate fonduri și pentru transformatorul necesar locuințelor ZEB, precum și pentru obținerea autorizațiilor ISU pentru școli și grădinițe. Toate aceste proiecte au avut finanțări consistente, fie prin AFM, PNRR, Anghel Saligny, AFIR, fie din bugetul local, și contribuie la schimbarea vizibilă a comunei.
Publicitate
În ceea ce privește anul 2026, administrația locală își propune să continue ritmul susținut al investițiilor. Printre priorități se află extinderea infrastructurii pentru vehicule electrice, amenajarea de trotuare în satul Rediu și identificarea unor noi surse de finanțare pentru proiecte suplimentare. „Speranțele sunt mari, dar depindem de bugetul pe care îl vom avea anul viitor”, declară viceprimarul Pînzariu.
Comuna Rădăuți-Prut traversează astfel una dintre cele mai dinamice perioade de dezvoltare din ultimele decenii, cu proiecte care îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții locuitorilor și transformă zona de frontieră într-o comunitate modernă și atractivă.