Connect with us

Eveniment

Decizie CJUE: Angajatorii trebuie să asigure ochelari de vedere salariaților care lucrează cu un monitor

Publicat

Publicitate

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că, în cazul angajaţilor care lucrează cu un monitor, angajatorul trebuie să le furnizeze ochelari de vedere sau să le deconteze costul acestora, dar nu sub forma unui spor general la salariu, informează News.ro.

Decizia a venit după ce un angajat al Serviciului pentru Imigrări Cluj s-a adresat instanţei întrucât Inspectoratul General pentru Imigrări nu i-a rambursat contravaloarea ochelarilor necesari după ce vederea i s-a deteriorat, în urma muncii în faţa unui monitor.

Potrivit VeDemJust.ro, în cauza C‑392/21, CJUE a decis, în 22 decembrie, că ochelarii de vedere destinaţi celor care lucrează cu un monitor trebuie furnizaţi lucrătorilor de către angajator sau acesta să ramburseze cheltuielile aferente, însă nu prin plata unui spor general la salariul lucrătorului.

În decizie se arată că angajatul îşi desfăşoară activitatea lucrând la monitor, afirmând că lucrul la monitor şi alţi factori de risc, precum lumina ”vizibilă discontinuă”, absenţa luminii naturale şi suprasolicitarea neuropsihică, au determinat o deteriorare puternică a vederii sale, astfel că ar fi trebuit, la recomandarea unui medic specialist, să schimbe ochelarii de vedere pentru a corecta scăderea acuităţii sale vizuale.

Susţinând că sistemul naţional de asigurări de sănătate român nu prevedea rambursarea sumei de 2.629 lei, reprezentând contravaloarea costului ochelarilor de vedere, angajatul a solicitat Inspectoratului General să îi ramburseze suma, dar cererea a fost respinsă.

Ulterior, acesta a sesizat Tribunalul Cluj cu o acţiune având ca obiect obligarea Inspectoratului General la plata sumei menţionate, dar instanţa a respins acţiunea pentru că nu erau îndeplinite condiţiile pentru obţinerea rambursării solicitate, în măsura în care articolul 14 din Hotărârea Guvernului nr. 1028/2006 nu ar conferi dreptul la rambursarea costului unui dispozitiv de corecţie special, ci numai la furnizarea unui astfel de dispozitiv dacă utilizarea sa ar fi considerată necesară.

Publicitate

Angajatorul a făcut recurs împotriva acestei hotărâri la Curtea de Apel Cluj, care este instanţa de trimitere, solicitând anularea sa şi reexaminarea pe fond a litigiului.

”Instanţa de trimitere consideră că, pentru a soluţiona litigiul aflat pe rolul său, este necesară interpretarea noţiunii de ‘aparate de corecţie speciale’, care figurează la articolul 9 alineatul (3) din Directiva 90/270, care nu este definită de aceasta. Aceasta apreciază că noţiunea în discuţie ar trebui interpretată în sensul că include ochelarii de vedere, în măsura în care aceştia sunt necesari angajatului care suferă de o deteriorare a vederii cauzate de condiţiile sale de muncă”, se mai arată în decizie.

Astfelm CJUE a decis că Articolul 9 alineatul (3) din Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind condiţiile minime de securitate şi sănătate pentru lucrul la monitor [a cincea directivă individuală în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 87/391/CEE] trebuie interpretat în sensul că ”aparatele de corecţie speciale”, prevăzute de această dispoziţie, includ ochelarii de vedere care vizează în mod specific corectarea şi prevenirea dificultăţilor vizuale care au legătură cu o activitate ce implică un echipament cu monitor. Pe de altă parte, aceste ”aparate de corecţie speciale” nu se limitează la aparate utilizate exclusiv în cadrul profesional.

De asemenea, Articolul 9 alineatele (3) şi (4) din Directiva 90/270 trebuie interpretat în sensul că obligaţia de a furniza lucrătorilor în cauză un aparat de corecţie special, prevăzută la această dispoziţie, care îi revine angajatorului, poate fi îndeplinită fie prin furnizarea directă a aparatului respectiv de către acesta din urmă, fie prin rambursarea cheltuielilor necesare efectuate de lucrător, însă nu prin plata unui spor general la salariu lucrătorului, a stabilit CJUE.

Sursa: stiripesurse.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Programul evenimentului „Zilele Lecturii – Ziua Lecturii”. Expoziții temporare deschise la Ipotești

Publicat

Publicitate
Memorialul Ipotești ‒ Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, propune, pentru ediția din 2025 a Zilei Naționale a Lecturii, o gamă extinsă de activități ‒ Zilele Lecturiipentru cât mai mulți participanți, instituții partenere și public vizitator. Începând cu 12 februarie 2025, în incinta Bibliotecii Naționale de Poezie Mihai Eminescu va putea fi văzută expoziția temporară Cartea și ipostazele ei (sec.XIX – sec. XX), care va cuprinde volume raredin Donația Mihai și Gheorghe Ursachi ‒ ediții în mai multe limbi ale textelor sacre, ediții germane de epocă ale scrierilor lui Goethe, Schiller, Schelling ‒ și edițiile Maiorescu ale operei eminesciene. Vernisajul va avea loc la ora 10:00. 11.00 – „Bucuria lecturii”/ „Muzică, mișcare, culoare și comunicare” Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” Parteneri: Școala Gimnazială nr. 10, Școala Gimnazială nr. 12 Botoșani Îndrumători: prof. Nicoleta Șuhan, prof. Loredana-Florentina Burlacu și prof. DianaGabriela Prescorniță 13 februarie 13:00 – Semnal editorial „Colecția Ipotești – 2025” Lansarea volumului Congresul propriilor conștiințe rotitoare, autor – Stelorian Moroșanu Partener: Biblioteca Municipală „Păstorel Teodoreanu” Dorohoi Moderator: Mihaela Anițului 14 februarie 10:00 – ZIUA NAȚIONALĂ A LECTURII: TRAIECTORIE 2025 Parteneri: Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM), Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” (BNC), Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” Moderator: Elena Pintilei, director general al BNRM Mesaje ale reprezentanților: – Parlamentului Republicii Moldova: Liliana Nicolăiescu-Onofrei, Angela Munteanu- Pojoga, Marcela Nistor – Ministerului Culturii – Sergiu Prodan, ministru Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova – Elena Pintilei, director general BNRM Start activități Eminescu… prin ochii experților literari – Lucia Țurcanu, cercetător științific la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” „Trei proiecte și toată țara”: discuții despre proiectele prioritare pe segmental promovării lecturii sub egida MC: Lansarea PNLC, Cartea deschisă, Citim împreună: – Elena Pintilei, BNRM; Maria Șleahtițchi, MNLR „Mihail Kogălniceanu”; Eugenia Bejan, BNC „Ion Creangă” Dezvoltarea competențelor de lectură, în contextual obiectivelor PNLC 2025, Hotărârii Parlamentului de a declara anul 2025 – „Anul Mihai Eminescu”   – Ludmila Corghenci, șefa Centrului de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie și Știința Informării, BNRM Programul Național Lectura Central: obiective și priorități 2025. – Vera Osoianu, director adjunct BNRM 10:00 – Atelier „Semne de carte” Sala Castel Partener: Scoala Gimnazială „Elena Rareş” Botoșani Organizator: Magda Atănăsoie 15 februarie 9:00 – Atelier „Cartea născută din imagini – „Când desenele prind glas” 10:00 – Atelier „Puzzle literar: Expoziția textelor renăscute” Sala „Horia Bernea” Parteneriat: Centrul Județean de Excelenta Botosani Moderator: Oana Petronela Buzatu Iliescu 12:00 – Atelier de lectură regizată: Momente și schițe de I.L.Caragiale Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” Partener: Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Ipotești Moderator: Elena Smaranda Berescu, Adina Elena Cojocariu Expoziții temporare deschise la Ipotești Sala „Horia Bernea”: Alex Bodea și Ciprian Mureșan. Ilustrat, tipărit, copiat, învățat – o expoziție propusă de galeriile Plan B (Cluj – Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop la Memorialul Ipotești Holul Corpului administrativ: Poster X Poem Holul Bibliotecii Naționale de Poezie, etaj: Cartea și ipostazele ei (sec.XIX – sec. XX)

Citeste mai mult

Cultura

,,Povestea mărțișorului”, ediția a II-a. Evenimentul va avea loc la Biblioteca Județeană Botoșani

Publicat

Publicitate

Marți, 18 februarie 2025, începând cu ora 10:00, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, în parteneriat cu Școala Gimnazială Nr.1 Blândești, Botoșani, organizează în Sala Mediatică a Bibliotecii Județene ,,Mihai Eminescu”, Botoșani, atelierul de lucru ,,Povestea mărțișorului”, ediția a II-a.

În calitate de coordonatoare va fi prezentă și doamna Irimia Bianca, artizan din Botoșani.

Citeste mai mult

Cultura

Botoșaniul a pierdut un TEZAUR UMAN VIU. Dumitru GÂNGA a fost recunoscut în anul 2024 de Ministerul Culturii

Publicat

Publicitate

A căzut o stea. O stea care a strălucit într-un mod aparte. Un model de dedicare și de slujire a valorilor tradiționale. Astăzi ne luăm rămas bun de cel care ne-a făcut mândri de locurile unde trăim și de obiceiurile satului nostru străbun.

DUMITRU GÂNGA a fost recunoscut în anul 2024 de Ministerul Culturii ca fiind Tezaur Uman Viu.

Peste 40 de ani a fost cel care a pus nunțile în rânduială. Toți cei care-l cunoșteau erau încredințați că avându-l pe el ca vornic, toate etapele nunții aveau să fie cel mai frumos reprezentate. Cu bățul înfășurat cu un prosop tradițional, cu vocea-i pătrunzătoare, se urca pe un scaun ca să fie văzut și ascultat și începea de fiecare dată cu „oleacă de-atențiune pentru tot poporul”, iar lumea se conforma, astfel încât totul decurgea asemenea obiceiului bine păstrat din vechime. Iertăciunea și colăcăria erau momentele cheie fără de care nu se putea trece. Pe lângă vornicie, el avea un fel diferit de a întreține atmosfera la nunți, astfel încât momentele de pauză erau foarte frumos acoperite de el cu fel și fel de texte compuse în funcție de persoana care-l tocmea. Aducea multă voie bună și rămânea mult timp în amintirea celor care-l cunoșteau.

Numele lui a fost cunoscut în toată Moldova, era recunoscut ca fiind cel mai priceput vornic al Țării de Sus. Va rămâne în amintirea noastră ca cel ce a dus o tradiție de veacuri peste ani, ca cel ce ne-a lăsat sute de texte, care de care mai șugubețe, și negreșit ca Tezaur Uman Viu.

Dumnezeu să-l ierte!

Consultant Artistic Compartiment Muzică,
Mariana Ichim Hodan

Citeste mai mult

Eveniment

Au scăzut înmatriculările de mașini noi. Care sunt cele mai căutate autoturisme, pe categorii

Publicat

Publicitate

Au scăzut înmatriculările de mașini noi. În ianuarie, scăderea a fost cu 5,9% față de prima lună a anului trecut, arată datele publicate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA), scrie alba24.ro.

Datele asociației arată că, autoturismele, care reprezintă aproximativ 88% din totalul pieței, au înregistrat, în luna ianuarie 2025, un volum de 11.823 unități, cu 5.9% mai puțin față de luna similară din 2024.

În ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV este pe prima poziție, cu o cotă de 46,6% în scădere cu 7.2%, urmat de Clasa C cu o cotă de 27.3%, în scădere cu 2.2% și Clasa B cu o cotă de 15%, în creștere cu 8.2% față de cota deținută în luna ianuarie a anului trecut.

Au scăzut înmatriculările de mașini noi. Situația pe categorii

În funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în luna ianuarie a acestui an, motorizările pe benzină plus mild hybrid benzină înregistrează o creștere de 0.1% față de perioada similară din 2024, ajungând, astfel, la o pondere de 59.5%. În ceea ce privește autoturismele echipate cu motoare diesel, plus mild hybrid diesel, acestea înregistrează o scădere de 39% și dețin o cotă de 9.8% din total.

Pe de altă parte, autoturismele „electrificate“, respectiv cele electrice (100% și hibride plug-in), precum și cele full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă) dețin în prima lună a anului 2025, o cotă de piață de 30.5%, care depășește cu 20.7 p.p. cota deținută de motoarele diesel.

Autoturismele full electrice dețin o cotă de 9.8% din piață, în luna ianuarie a anului 2025, față de ianuarie 2024, când reprezentau 12.9%, în timp ce autoturismele plug-in hybrid dețin o cotă de piață de 5%, față de ianuarie 2024, când reprezentau 4.6%.

Vehiculele comerciale ușoare și minibus înregistrează, în ianuarie 2025, o scădere de 33.6% față de luna ianuarie 2024, potrivit Mediafax. Vehiculele comerciale ușoare fără minibus înregistrează o scădere de 33.8%.

Pe de altă parte, vehiculele comerciale ușoare electrice au atins, în prima luna a anului 2025, un volum de 231 unități față de 73 unități comparat cu luna ianuarie a anului trecut.

Vehiculele comerciale grele și bus înregistrează, în ianuarie 2025, o scădere de 32.7% față de luna ianuarie 2024, din care vehiculele comerciale grele peste 16 tone plus autotractoarele înregistrează o scădere de 26.7%.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending