Connect with us
Publicitate

Eveniment

De la 1 iulie intră în vigoare legea care poate desființa instituții publice

Publicat

Publicitate

Începând cu data de 1 iulie 2024, instituţiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale/locale îşi pot desfăşura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiţii cumulative, relatează alba24.ro. Legea care poate desființa instituții publice intră în vigoare de la 1 iulie: O serie de măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung intră în vigoare la 1 iulie 2024. Sunt vizate instituțiile publice.

Sunt introduse mai multe condiții cumulative pentru instituțiile publice, inclusiv pentru cele locale.

Dacă nu le îndeplinesc, se pot desființa sau comasa cu alte instituții.

Mai multe consilii județene din țară au luat deja măsuri pentru a reorganiza unele instituții subordonate.

Alte instituții nici măcar nu știu de existența ei, în condițiile în care ”Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare” a suferit mai multe schimbări.

Publicitate

Inițial, legea trebuia aplicată în 2023, dar a fost prorogată de Guvern cu termenul de 1 iulie 2024.

Ce condiții trebuie să îndeplinească pentru a nu se desființa

(1) Începând cu data de 1 iulie 2024, instituţiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale/locale îşi pot desfăşura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:

a) au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii şi efectiv ocupate în structurile organizatorice;

Publicitate

b) activităţile desfăşurate de instituţiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activităţi desfăşurate de alte instituţii publice cu obiect de activitate acelaşi sau similar.

(2) Instituţiile publice care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) se pot desfiinţa/reorganiza/fuziona sau pot transfera activitatea şi personalul încadrat către alte structuri organizatorice, inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităţilor administraţiei publice locale/centrale/judeţene, prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare.

(3) Prin desfiinţare/reorganizare/fuzionare sau transfer al activităţii către alte structuri organizatorice, inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene/centrale, trebuie să rezulte cel puţin următoarele condiţii cumulative:

a) o reducere cu cel puţin 15% a numărului de personal proporţional atât pentru funcţiile de conducere, cât şi pentru funcţiile de execuţie;

b) o reducere cu cel puţin 15% a cheltuielilor de funcţionare, respectiv a cheltuielilor materiale şi servicii.

(4) Forma prin care se reorganizează instituţiile publice care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), respectiv: desfiinţare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate şi număr de personal, se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României sau, după caz, prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene.

(5) Personalul disponibilizat ca urmare a aplicării prevederilor alin. (2) beneficiază de toate drepturile legale salariale prevăzute de lege.

(6) Conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale/locale/judeţene care au în subordine/coordonare/autoritate instituţii publice/entităţi publice, inclusiv instituţiile publice asimilate, cărora le sunt incidente prevederile alin. (1) au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, lista instituţiilor publice care se vor desfiinţa/reorganiza/fuziona sau îşi vor transfera activitatea şi personalul încadrat către alte structuri organizatorice, inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităţilor administraţiei publice locale/centrale/judeţene.

Procesul de desfiinţare/reorganizare/fuzionare se va desfăşura în perioada 1 octombrie 2023 – 1 ianuarie 2024 (prorogat pe 1 iulie 2024 – n.red.).

(7) Conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale/locale/judeţene care au în subordine/coordonare/autoritate instituţii publice/entităţi publice, inclusiv instituţiile publice asimilate, cărora le sunt incidente prevederile alin. (1) au obligaţia de a finaliza procesul de desfiinţare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate prin aprobarea noilor organigrame, state de funcţii, regulamente de organizare şi funcţionare, precum şi orice alte documente care sunt necesare. În urma procesului de desfiinţare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate pot fi păstrate structuri organizatorice fără personalitate juridică, astfel încât anumite categorii de activităţi să nu fie afectate, cu condiţia îndeplinirii prevederilor alin. (3) lit. a) şi b).

(8) Guvernul României poate aproba prin memorandum excepţii de la procesul de desfiinţare/reorganizare/fuzionare sau transfer al activităţii către alte structuri organizatorice pentru instituţiile publice/entităţile publice, numai în situaţiile în care activitatea instituţiilor publice/entităţilor publice este considerată unică.

(9) În sensul alin. (8), activitatea unei instituţii publice/entităţi publice este considerată unică dacă îndeplineşte una din următoarele condiţii:

a) activitatea desfăşurată de instituţia publică/entitatea publică este unică prin specificul său;

b) sunt instituţii publice/entităţi publice care reprezintă elemente de identitate naţională a României;

c) impactul procesului de comasare/desfiinţare/reorganizare/fuzionare sau transfer al activităţii este major asupra mediului educaţional, cultural, economico-social ori asupra identităţii etnice a minorităţii/minorităţilor naţionale.

Legea care poate desființa instituții publice intră în vigoare de la 1 iulie: instituții exceptate

(10) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) instituţiile publice din domeniul culturii de interes judeţean şi local, precum şi instituţiile publice din domeniul culturii care au fost înfiinţate ca urmare a unor legi speciale, acorduri internaţionale sau ca urmare a primirii unor donaţii cu sarcini, instituţii care susţin/promovează identitatea minorităţilor naţionale, instituţiile prefectului, structurile cu organizare militară/de poliţie, cluburile sportive de interes naţional şi local, precum şi orice alte instituţii publice care se aprobă prin memorandum de către Guvernul României.

(11) Prin excepţie de la termenul prevăzut la alin. (1), pentru instituţiile publice/entităţile publice, inclusiv instituţiile publice din domeniul educaţiei, sănătăţii, asistenţei şi protecţiei sociale, culturii, precum şi din alte domenii aprobate prin memorandum de Guvernul României termenul de intrare în vigoare pentru procesul de comasare/desfiinţare/reorganizare/fuzionare sau transfer al activităţii este data de 1 ianuarie 2025.

(12) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), instituţiile publice care au peste 50 de posturi aprobate şi îşi desfăşoară activitatea în acelaşi domeniu de activitate se pot desfiinţa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea şi personalul încadrat către alte structuri organizatorice, inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităţilor administraţiei publice locale/centrale/judeţene, prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare, cu aprobarea Guvernului României sau, după caz, prin hotărâre a consiliilor locale/judeţene.

Legea care poate desființa instituții publice intră în vigoare de la 1 iulie: Alte excepții

M3

(13) Măsurile prevăzute la alin. (1) nu se aplică Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi nici Departamentului pentru luptă antifraudă.

M10

(14) Autorităţile deliberative la nivelul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale administraţiei publice locale pot hotărî ca măsurile prevăzute la alin. (1) să nu se aplice:

a) serviciilor comunitare de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) serviciilor publice judeţene şi locale „Salvamont”, organizate potrivit art. 33 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

c) serviciilor publice de salvare acvatică – salvamar şi posturilor de prim ajutor, organizate potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 274/2006;

d) serviciilor publice comunitare locale/judeţene de evidenţă a persoanelor organizate potrivit prevederilor art. 4, respectiv ale art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 372/2002.

CIN

Derogări de la prevederile art. XXIX au fost acordate prin:

– art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2024 privind desemnarea entităţii centrale de stocare din România şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul rezervelor de stat (M11).

Precizăm că dispoziţiile de derogare menţionate mai sus sunt reproduse în pct. 2 din nota de la sfârşitul textului actualizat.

Conform art. LXIX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 (M4), termenul prevăzut la alin. (7) al art. XXIX se prorogă până la data 30.06.2024.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Lângă noi: Bărbat încarcerat în urma unui accident în care au fost implicate două autoturisme şi o autoutilitară, la Suceava

Publicat

Publicitate

Un accident rutier în care au fost implicate două autoturisme şi o autoutilitară a avut loc, luni seară, pe raza localităţii Adâncata, au anunţat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava.

Potrivit acestora, în urma accidentului, un bărbat a rămas încarcerat într-una dintre maşini.

 

“În urma accidentului un bărbat a rămas încarcerat în interiorul unui autoturism, fiind extras de către echipajul specializat pentru descarcerare şi predat echipajelor medicale şi paramedicale trimise la faţa locului. Alţi doi bărbaţi sunt monitorizaţi la faţa locului. Bărbatul încarcerat, conştient şi cooperant, este transportat la spital. Ceilalţi doi bărbaţi au refuzat transportul la o unitate spitalicească”, au transmis oficialii ISU.

 

Publicitate

La faţa locului au intervenit pompierii militari ai Detaşamentului Suceava cu o autospecială pentru descarcerare şi o ambulanţă SMURD B2, cu sprijinul unui echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Generațiile sacrificate. Consecințele incredibile ale închiderii școlilor de arte și meserii

Publicat

Publicitate

Efectele desfințării, în 2009, a școlilor de arte și meserii se fac resimțite și astăzi, spun specialiștii în domeniul ocupării forțelor muncii. Și sunt destul de grave, mai ales pentru județele sărace. În primul rând, s-a creat o penurie de meseriași, iar mulți au rămas fără școală, scrie ADEVĂRUL

Școlile profesionale au fost reînfințate

Pe data de 11 februarie 2009, școlile de arte și meserii, adică acele ”fabrici” de meseriași în domenii atât de căutate pe piața muncii din România, încetau să mai existe. Propriu-zis, printr-o hotărâre de Guvern, cifrele de școlarizare aferente școlilor de arte și meserii au fost preluate de către liceele tehnologice. Motivele invocate erau creșterea cifrei de școlarizare la liceele industriale și tehnologice dar și că ”liceele tehnologice sunt mai bine pregătite pentru un învățământ de calitate”, preciza Ecaterina Andronescu, ministrul Educației de la aceea vreme. Rezultatele dezastruoase la Bacalaureat obținute de elevii de la liceele tehnologice ani la rând a venit să demonstreze contrariul. Era un eșec răsunător, arată și rapoartele ulterioare. În plus, așa cum spun specialiștii în ocuparea forțelor muncii, acea perioadă de aproximativ două generații a lăsat urme adânci atât pe piața muncii, dar mai ales în societate, cu precădere în județele sărace.

 

Mii de oameni fără școală

Una dintre principalele consecințe ale închiderii școlilor de arte și meserii a fost crearea unor cohorte de copii de clasa a VIII a, rămași la nivelul de opt clase. Și asta fiindcă părinții nu aveau bani să-i întrețină, patru ani, la școlile din oraș. În plus, nici nu vedeau rostul, având în vedere că mulți doreau să învețe o meserie, iar de la 16-17 ani să plece deja la muncă pentru a-și întreține familia. Așa s-a ajuns la situația în care, numai în județul Botoșani, în jur de 2282 de persoane active au doar opt clase sau mai puțin. Evident, închiderea școlilor de arte și meserii nu este singurul sau principalul motiv pentru această situație, dar l-a încurajat în multe cazuri. „Acum ceva ani, pe când ministru al Educației era Ecaterina Andronescu,la nivel de Guvern s-a luat decizia închiderii Școlilor de Arte și Meserii și orientarea tuturor elevilor către clasele de liceu. Efectele acelei măsuri nu s-au produs imediat, dar le resimțim și acum, chiar dacă la ora actuală există reînfințate acele clase de școală profesională”, spune Anca Apăvăloaie, director AJOFM Botoșani. La nivel național, impactul educațional al acelei măsuri este demonstrat și de alte rapoarte oficiale.

Cel mai elocvent este “Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020”, elaborat de Ministerul Muncii. În acel raport se precizeză că, din cauza desfințării școlilor de arte și meserii, 10% dintre absolvenții de clasa a VIII a din România nu au mai putut continua studiile. „Desfiintarea Scolilor de Arte si Meserii a condus la necontinuarea studiilor a cel putin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, in principal din cauza faptului ca familiile nu pot sa acopere costurile a 4 ani de scolarizare”, se arată în raport. Imposibilitatea continuării studiilor, la școli profesionale, i-a condamnat la meserii plătite modest, în cel mai bun caz.

Publicitate

Mai precis, cu opt clase, nu pot accede la cursuri de calificare de nivel 2 sau 4 și pot fi doar muncitori în agricultură sau femei de serviciu, printre altele. Cei mai afectați de lipsa școlilor de arte și meserii au fost elevii din mediul rural. ”A reprezentat o importanta provocare in ceea ce priveste dreptul la educatie al copiilor care finalizasera 8 clase de studiu si care doreau sa urmeze un parcurs de profesionalizare de 2-3 ani, care sa-i ajute sa invete o meserie”,se arată în același document.

Lipsă de meseriași pe piața muncii

Această situație nu i-a afectat doar pe elevi sau angajați, ci și pe angajatori. Patronii firmelor de construcții, confecții sau în general orice activitate ce presupune o nevoie de meseriași s-au trezit fără angajați calificați. Cei care mai rămăseseră preferau străinătatea. „Dar a existat o perioada de câțiva ani, în care practic inexistența acestor școli de arte și meserii a dus la lipsa unor persoane calificate pe o anumită perioadă, lipsă care s-a reflectat în aceea nevoie a angajatorului de forță de muncă calificată. Să nu credeti că toți angajatorii au nevoie de personal cu studii superioare. Angajatorii au nevoie si de mecanici, electricieni, dulgheri, confecționeri, de aceea forță de muncă medie, cu care să-și ducă activitățile la capăt”, adaugă Anca Apăvăloaie.

Publicitate

Mulți dintre cei care nu au putut accesa slujbe mai bine plătite au început să se mulțumească cu ajutoarele sociale sau munca cu ziua prin sate. Alții au preferat să plece la muncă în străinătate, în agricultură, acolo unde puteau profesa cu nivelul de opt clase.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfânta întâia muceniță și întocmai cu apostolii Tecla

Publicat

Publicitate

Sfânta Tecla s-a născut în Iconia (astăzi Konya, în Turcia) în prima jumătate a secolului I după Hristos. În anul 45, când Sfântul apostol Pavel a venit în acest oraş să propovăduiască credinţa în Hristos, tânăra Tecla l-a întâlnit în casa lui Onisifor.

Ca urmare a cuvintelor Apostolului, Tecla a îmbrăţişat noua credinţă şi s-a dedicat unei vieţi în feciorie, renunțând la intenția de a se mărita. Mama sa, Teocleia, și Tamir, logodnicul ei, s-au opus acestei decizii. Ca urmare a acuzațiilor aduse de aceştia înaintea guvernatorului provinciei, Sfântul apostol Pavel a fost întemniţat. La proces s-a hotărât ca Sfântul Pavel să fie alungat din oraș.

Guvernatorul şi rudele au încercat să o îndepărteze pe Sfânta Tecla de credinţa în Hristos şi idealul fecioriei, dar ea a refuzat. Plină de furie, mama ei l-a convins pe judecător să o condamne să fie arsă de vie. Tecla a făcut semnul Crucii peste flăcări și a fost înconjurată de lumină, rămânând neatinsă de flăcări. Ploaia şi grindina care au urmat au stins focul, iar tunetele i-au alungat pe cei care doreau să o omoare.

Părăsind teafără locul execuţiei, Tecla i-a găsit pe Pavel și pe însoțitorii lui, inclusiv pe Sfântul apostol Barnaba. Aceştia se ascundeau într-o peșteră din apropierea orașului. Împreună cu ei, a mers să propovăduiască Evanghelia lui Hristos în Antiohia, făcând multe minuni și suferind numeroase chinuri de-a lungul vieții ei. După aceea, cu binecuvântarea Sfântului Pavel, Sfânta Tecla s-a retras într-o regiune pustie și aspră din Seleucia Isauriei, unde a continuat să propovăduiască Evanghelia și să săvârşească numeroase vindecări.

La vârsta de 90 de ani, vrăjitori păgâni au venit în locul unde ea se nevoia, având intenţia să o batjocorească. Când Sfânta Tecla L-a chemat pe Mântuitorul în ajutor, un munte uriaș s-a despicat în două și o stâncă a acoperit-o, ea dându-și astfel sufletul în mâinile Domnului.

Moaștele Sfintei Tecla

Publicitate

Fragmente din moaștele Sfintei Mucenițe Tecla se află la Mănăstirea „Sfânta Tecla” (Mar Taqla) din Maaloula, localitate situată la 70 km vest de Damasc, capitala Siriei.

În România, moaştele Sfintei Tecla se găsesc la Mănăstirea Neamţ şi la Mănăstirea „Sfânta Tecla” din localitatea Predești, Dolj.

Fragmente din moaștele unei Sfinte cu numele Tecla se mai găsesc și în Europa Occidentală. Capul Sfintei este așezat spre cinstire în Domul din Milano, iar alte fragmente din moaștele aceleiași Sfinte se mai găsesc în Franța, Italia și Spania.

Publicitate

Referitor la cultul Sfintei Tecla în Spania, acesta a început cu sute de ani în urmă, în perioada „Reconquista” (718-1492). La Tarragona se organizează anual Festivalul „Santa Tecla”, între 15-25 septembrie, fiind recunoscut drept Festival Tradiţional de Interes Naţional de Guvernul Cataloniei şi drept Festival de interes turistic statal de guvernul spaniol. Festivalul sărbătoreşte aducerea moaştelor Sfintei Tecla în oraş (mâinile sfintei) în 1321, din Antiohia. În cinstea acestui eveniment, oraşul a pregătit impresionate ceremonii de întâmpinare a moaştelor Sfintei Tecla.

Citeste mai mult

Eveniment

Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani, cu ochii pe pescari. Două dosare penale după ce au găsit setci și năvoade folosite ilegal

Publicat

Publicitate
În baza Planului cadru de Cooperare încheiat între IGPR, IGPFR, ANR și GNM și a planurilor de acțiune CLEAN WATERS 2024 și SIGURANȚA ȘI SECURITATEA PE APĂ 2024 comisari din cadrul Garda de Mediu Botoșani , ofițerii și agenții din cadrul Biroului de Poliție Transporturi Navale – Stânca Costești au verificat în data de 21.09.2024 activități limitrofe râului Prut și zona Lacului de Acumulare Stânca Costești (deversare de ape uzate neepurate, exploatare de agregate minerale, activități de pescuit comercial, activități de pescuit recreativ).
Au fost verificați 2 operatori economici și 14 autorizații/licențe/premise de pescuit.
Ca urmare a constatărilor urmează a fi efectuate de către ofițerii judiciari două cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deținere sau folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a setcilor, năvoadelor precum și a altor unelte de pescuit și pescuit comercial sau sportiv fără licență sau autorizație de pescuit.
Totodată s-au aplicat două sancțiuni pentru neconformitățile prevăzute de Legea 176/2024 a pescuitului şi a protecţiei resursei acvatice vii și o sancțiune pentru neconformitățile prevăzute de Legea Apelor 107/1996.
„În vederea îndeplinirii obiectivului: prevenirea și combaterea poluării voluntare și accidentale, prevenirea și combaterea pescuitului ilegal, a deținerii și folosirii uneltelor de pescuit interzise, asigurarea respectării legislației în vigoare referitoare la extracția și valorificarea produselor de balastieră, vom intensifica în zona de competență, activitățile de inspecție și control”, transmit comisarii Gărzii de Mediu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending