Connect with us

Actualitate

De ce NU se vede creștere economică la Botoșani: Patronii își plătesc salariații cu aproape 2000 de lei mai puțin ca în toată România

Publicat

Publicitate

Creșterea economică a județului Botoșani de 2% în primul semestru al 2024, o cifră de aproape trei ori mai mare decât media națională, ceea ce a transformat Botoșaniul în cele mai performante județe din România, și care se datorează exclusiv investițiilor publice realizate de Consiliul Județean Botoșani și Primăria Botoșani, cu bani europeni, nu a dus automat și la creșterea nivelului de trai din casele botoșănenilor.

Iar acest lucru pentru că cei care plătesc pentru munca făcută pentru pâinea zilnică de pe masa botoșănenilor nu sunt liderii politici și instituțiile care aduc bani și fac drumuri, reabilitează școli sau spitale –  pentru că doar atât le dă voie legea, ci sunt patronii firmelor și companiilor de la Botoșani. Ori, NU este economie socială, ci capitalism, iar patronii sunt interesați de creșterea profiturilor, nu de majorarea salariilor.

Acestea sunt condițiile în care ultimele date făcute publice de Direcția Județeană de Statistică de la Botoșani arată că câștigul salarial mediu brut realizat în mai 2024 la nivelul județului Botoșani este mai mic cu 1827 lei/salariat față de media pe țară, iar câștigul salarial mediu net, adică cel primit în mână, este mai mic cu 1087 lei/salariat.

Câștigul salarial mediu brut în luna mai 2024 a fost la Botoșani de 6528 lei/salariat, în creștere cu 22 lei  față de luna aprilie 2024, în timp ce câștigul salarial mediu net în luna mai 2024 a fost de 4031 lei/salariat, în creștere cu doar 33 lei față de luna aprilie 2024.

Din motive legislative Direcția Județeană de Statistică de la Botoșani nu prezintă în statistici însă și numărul de salariați care sunt plătiți cu salariul minim, pentru că abia atunci s-ar vedea adevăratul dezastru din casele botoșănenilor.

Știm doar că efectivul salariaților din județul Botoșani, la sfârșitul lunii mai 2024 a fost de 61223 persoane, mai mare cu 626 persoane față de mai 2023, pentru că Direcția Județeană de Statistică de la Botoșani nu face publice decât numărul total de angajați, nu și cifra celor plătiți cu salariul mediu pe economie și a celor cu salariul minim.

Publicitate

Cum spre deosebire de alte județe, chiar cele din Moldova, angajații de la Botoșani accepta orice salariu oferit de patronat, chiar dacă este cel mai mic posibil, s-a ajuns ca într-o proporție covârșitoare angajații să fie plătiți doar cu salariul stabilit prin lege ca fiind obligatoriu salariu minim în România.

Toate datele publice arată că, practic, patronii din Botoșani cresc salariile doar dacă sunt forțați prin lege de statul român, indiferent de profitul mic sau imens pe care îl are afacerea pe care o gestionează, și, în același timp, nu există o negociere reală a salariilor, între angajați și patronat.

Botoșaniul pare căzut pradă politicilor de cartel in privința salarizării mimime, iar dacă se cer salarii mai mari patronii închid afacerile. Așa se explică de ce imediat după creșterea salariului minim pe economie în România, în loc să crească salariile angajaților din județ, începând din aprilie, nu mai puțin de trei firme de la Botoșani au trimis în șomaj peste 600 de oameni.

Și dacă tot vorbim despre fapte, vedem că repercusiunile acceptării în bloc a salariului minim de către oamenii care muncesc în acest județ a făcut ca la Botoșani fie înregistrate și cele mai mici pensii din România.

Până la recalcularea pensiilor din această lună, pe baza contribuției în câmpul muncii, și pentru că zeci de ani botoșănenii au lucrat pe salariul minim oferit de patronat, la Botoșani s-au înregistrat cele mai mici valori ale pensiei medii lunare. Cel puțin în cazul pensiei de asigurări sociale de stat, la Botoșani pensia a fost în medie de 1588 lei, cu aproape 1000 de lei mai puțin față de pensiile din celelalte județe ale României.

Asta a după ce o viață au acceptat munca pe salariul minim, ceea ce a însemnat contribuție minimă la bugetul asigurărilor sociale, sau chiar fără carte de muncă, adică contribuții zero.

În această situație s-au aflat mulți din pensionarii de la Botoșani, iar după ani de muncă, se sting încet în sărăcie.

Numărul mediu de pensionari în trimestrul I 2024 a fost de 76563 persoane, în scădere cu 228 persoane față de trimestrul precedent şi în scădere cu 194 persoane față de trimestrul I 2023, ceea ce arată că inclusiv numărul de pensionari este tot mai mic la Botoșani.

Adăugam totuși și că doar după intervenția prin lege, pensia medie lunară la Botoșani în trimestrul I 2024 a fost de 1811 lei, mai mare cu 14,04% fata de trimestrul precedent, şi în creștere tot cu 14,04% faţă de cea din trimestrul I 2023, și nu în baza contribuției generate de cei care au muncit zeci de ani acceptând salarii minime la Botoșani.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Expoziția „Cromatici ipoteștene”, de Aurel Azamfirei, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vernisează expoziția Secvențe ipoteștene a artistului plastic Aurel Azamfirei. Evenimentul face parte din programul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale și va avea loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la ora 13:00, în Sala Portaluri a Memorialului Ipotești.

Expoziția Secvențe ipoteștene este parte din proiectul „Galeria pictorilor botoșăneni”, prin care Memorialul Ipotești își propune să promoveze artiștii locali.

 

Aurel Azamfirei a absolvit Școala de Arte din Botoșani. A participat la numeroase expoziții colective și saloane de artă organizate la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani. Lucrează în diverse tehnici – ulei pe pânză, acuarelă, pastel.

 

Pictura mea se naște din dorința de a reda frumusețea discretă a locurilor din jurul meustrăzile vechi ale orașului, arhitectura tradițională, peisajele urbane și colțurile de Botoșani care păstrează farmecul unei lumi de altădată. Îmi place să spun că încerc să surprind „evocări cromatice” ale Botoșaniului, printr-un limbaj plastic ce îmbină emoția, culoarea și memoria locului. – Aurel Azamfirei

Publicitate

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru nord-estul țării, pe lista proiectelor prioritare ale Ministerului Finanțelor

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.

Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.

În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.

În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:

Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni);
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara;
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice;
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă);
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
„​Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică”, au punctat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Sergiu Negulici, expoziție interactivă. Eveniment organizat în cadrul Zilelor Eminescu

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” invită, în cadrul Zilelor Eminescu, la o expoziție interactivă. Artistul Sergiu Negulici va transforma holul de la etaj al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani într-un spațiu de traversare și tensiune, situat la granița dintre realități aparent incompatibile.

Instalația propusă funcționează ca o fisură între lumi: un spațiu aparent steril, construit din folii de plastic transparente, care invadează holul teatrului ca un crack house improvizat, fragil și tensionat. Pe această piele artificială, desenele realizate cu spray apar ca niște gesturi brute, personaje și forme care nu caută ordine, ci suprapunere.

Plasticul devine o membrană – vezi prin el, dar nu ești niciodată complet înăuntru sau în afară. Desenele mari, libere se ciocnesc de formele decupate din poliester expandat, pictate agresiv, ca niște relicve ale unei alte realități. Totul există simultan: strada și interiorul, precaritatea și instituția, jocul și ritualul.

Este o estetică a lumii în lume, construită din straturi succesive, unde spațiul nu mai este un fundal, ci un organism traversat de imagini. Practica desenului stradal se mută aici într-un mediu controlat doar aparent, iar transparența nu clarifică, ci amplifică ambiguitatea. Rezultatul este o instalație care nu se privește, ci se traversează – un loc unde lumile mari și mici coexistă în același spațiu, fără să se anuleze.

Sergiu Negulici (n. 1974) este artist digital și regizor de animație. Și-a început cariera în timp ce studia la secția de sculptură a Universității Naționale de Arte București și, în paralel, lucra în primul studio de post-producție deschis în România după Revoluția din 1989. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă cu care să realizeze 40 de minute din lungmetrajul animat Muntele magic, o coproducție România-Franța-Polonia, în regia Ancăi Damian. Ulterior, a primit sprijinul CNC pentru a realiza scurtmetrajul de animație Splendida moarte accident, film multipremiat internațional (Premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy, Marele Premiu al orașului Espinho la Festivalul CINANIMA din Portugalia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Animație de la Hiroshima, Japonia etc.). Din 2016, conduce propriul studio de animație, Reniform Production. Pandemia i-a oferit ocazia să-și mute întreaga activitate la Câmpulung Muscel, unde ține atelierul Sektainsecta, desfășurând o practică artistică participativă.

(comunicat de presa)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O școală din Botoșani, printre unitățile cu activitate suspendată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.

Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.

Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending