Connect with us

Actualitate

De ce fug tinerii doctori de orașele mici. Nu salariile sunt de vină

Publicat

Publicitate

Mai mulți actori din domeniul sanitar caută soluții pentru atragerea medicilor în zonele slab deservite. În acest sens, Asociația Medici pentru România, împreună cu OMS și Ministerul Sănătății, a vizitat în luna iulie șapte spitale din țară. Ei au descoperit că nu salariile reprezintă motivul pentru care tinerii nu vor să lucreze în spitalele mai mici din țară, scrie ADEVĂRUL.

În cadrul proiectului „Inițiative de sprijin pentru personalul medical”, parte a Programului Național de Redresare și Reziliență, au fost vizitate șapte spitale din țară. În aceste vizite, s-au purtat discuții cu medici, manageri și reprezentanți ai autorităților publice locale.

„Discuţiile s-au concentrat pe modele de bună practică de recrutare şi retenţie a personalului medical în zonele slab deservite. Vizitele au fost desfăşurate în unităţi sanitare din judeţele Braşov, Timiş, Argeş, Iaşi şi Călăraşi. În cadrul acestor întâlniri a fost iniţiat dialogul cu manageri de spital, profesori, medici din diferite specialităţi, cât şi rezidenţi, asistenţi medicali şi reprezentanţi ai primăriei. Interviurile au vut ca scop identificarea unor soluţii de succes în atragerea şi retenţia cadrelor medicale, oportunitatea de extrapolare la nivel naţional, fezabilitatea adaptării şu adoptării unor modele de bune practici de la nivel international, precum şi motive pentru care medicii rezidenţi ar considera sau respinge oferte de muncă în zone subdeservite, rurale sau fără afiliere academică”, se arată în comunicatul de presă al Aociației Medici pentru România.

Vizitele din cadrul proiectului au relevat dorința medicilor de a profesa în comunități mici și subdeservite, în special în zonele lor natale. Suportul personal și profesional este esențial în decizia medicilor de a lucra în spitale din afara centrelor universitare, arată comunicatul.

Asociația Medici pentru România va distribui un chestionar prin Ministerul Sănătății pentru a colecta opiniile medicilor rezidenți, iar un workshop va fi organizat în septembrie pentru a discuta recomandările. Până la sfârșitul anului 2024 vor fi propuse modificări legislative pentru a sprijini medicii să profeseze în comunități mici și slab deservite.

„Este un proiect cu potențial, dar el în sine are nevoie de ajutor și din partea altor entități din sistem, din societatea civilă și din alte structuri din administrație, ca să poată privi problema complet în ansamblu ei. Dar e un pas înainte și este încă o entitate care lucrează spre rezolvarea problemei. Mai departe, rămâne de văzut cum se va concretiza această inițiativă”, a transmis dr. Vrîncianu Rareș, președintele Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți, pentru „Adevărul”.

Publicitate

De ce nu vor medicii să lucreze în provincie 

Momentan nu au fost găsite soluții concrete care să-i atragă pe medici să lucreze în orașele mai mici din țară. Potrivit Asociației Medici pentru România, contactată de „Adevărul”, în acest moment lucrurile se concentrează pe identificarea neajunsurilor personalului medical din aceste spitale, scrie ADEVĂRUL.

„Noi în momentul de față suntem în proces de colectare a informațiilor. Am făcut șapte vizite, mai avem câteva de făcut până data de 10 august. Iar după ce vom serializa informațiile vom lucra la o serie de propuneri. În primă fază vom prezenta situația, care sunt problemele și ce am identificat și abia ulterior vom veni cu o serie de propuneri.”, a precizat Alexandru Costache, preşedintele asociaţiei „Medici pentru România“

Printre problemele pe care medicii care lucrează în zone slab deservite le-au comunicat se numără infrastructura slabă a sistemului sanitar, problemele din sistemul educațional, dar și dificultatea ca ceilalți membri ai familiilor să-și găsească un loc de muncă.

„Medicul care merge într-o zona slab deservită, trebuie să aibă o școală, trebuie să aibă soțul, soția sau cu cine merge acolo un loc de muncă, de asemenea. Sunt foarte multe elemente de luat, e o problemă complexă, cei drept, cu care nu doar România se confruntă. Perspectiva de dezvoltare profesională e un aspect extrem de important.  Pentru că dacă mergi într-o zonă slab deservită, automat și cazuistica e mai simplă, iar perspectiva de dezvoltare nu este la fel de mare ca într-un centru universitar.”, a detaliat Alexandru Costache.

În timp ce banii nu mai sunt motivul pentru care astfel de posturi sunt refuzate, polițele de malpraxis, dar și lipsurile din spiale, îi îndepărtează pe medici de zonele de provincie din țară.

„Partea financiară nu mai reprezintă o problemă. Medicii în momentul de față au ajuns la un confort financiar. Poate nu ca în țările din vest, dar nici trăiul și costrurile din țările din vest nu sunt aceleși. Alte probleme țin de infrastructură în spitale, adică partea de dotare. Asta e o problemă care este în curs de rezolvare,  pentru că avem acest PNRR, prin care sperăm că în următorii 4-5 ani spitalele vor arăta cu totul diferit.  Polița de malpraxis este un alt subiect pe care l-am observat, este una care nu îi acoperă prea mult de malpraxis și drept urmare se practică medicină defensivă, fiindu-le foarte teamă să pună un diagnostic sau să ia anumite decizii medicale, tocmai în ideea de a nu fi trași ulterior la răspundere.”, accentuează reprezentantul organizației.

O problemă de familie 

Și Cezar Irimia, Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer avertizează că foarte mulți medicii sunt concentrați în centrele universitare mari, iar distribuția acestora nu este unitară.

„Ne pleacă din țară familii tinere, nu numai de medici, cu copii, nu pentru satisfacție financiară, ci pentru a le asigura copiilor acces la un sistem de sănătate corect și la un sistem de educație corect pentru viitorul lor. Problemele sunt mult mai profunde. Nu faptul că unui medic nu-i convine salariul dintr-un orășel mai mic, că s-ar putea să-l aibă mai mare decât într-un oraș universitar. Nu asta este problema. Problema este a familiei. Cum își asigură medicul tânăr, cum asigură familiei o dezvoltare armonioasă cu acces la educație și sănătate pentru familia lui.”, a transmis Cezar Irimia pentru „ADEVĂRUL”.

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din România relevă că 57% dintre medicii tineri, sub 35 de ani, intenționează să emigreze. Motivul principal nu este salariul, ci condițiile de practicare a meseriei. Rezidenții se plâng de lipsa echipamentelor și tratamentelor necesare pentru îngrijirea pacienților din spitale. Lucrurile sunt confirmate și de reprezentantul pacienților.

În România nu pot fi urmărite aceste dezvoltări profesionale. Orice medic care a învățat șase ani facultate, cinci ani de rezidențiat, dorește să progreseze, dorește să aibă satisfacție profesională. Cu ce? Acces la investigație zero. Acces la medicație zero. Deci problemele sunt complexe și multiple, nu doar că nu au bani, sunt bani, sunt salarii bune pentru România zilelor noastre. Ceea ce nu funcționează e țara asta, nu funcționează sistemul de sănătate,sistemul educativ și nu știu dacă funcționează ceva în țara asta, perspectiva tinerilor e aproape de zero în România.”, punctează Cezar Irimia.

Consecințe pentru pacienți 

Atât pacienții, cât și medicii care lucrează în spitalele din marile orașe suportă consecințele. Camerele de Gardă ale unităților medicale din centrele urbane sunt aglomerate la orice oră din zi și din noapte.

Atunci când nu ai medic pentru o anumită specialitate, „mergi automat într-un oraș mare și aglomerezi spitalul respectiv”.

„Personalul, nici în spitalele mari, nu este suficient. Capacitatea este subdimensionată. Ne afectează în primul rând prin calitatea serviciilor, automat, atunci când un medic este suprasolicitat e firesc ca nivelul de calitate al actului medical să scadă.”, spune Alexandru Costache.

Mai mult, Cezar Irimia aduce în discuție lipsa a peste 1.500 de medici de familie din sistem, atât din mediul rural, cât și din mediul urban.

„Pacienții din aceste zonele nu fac decât să sune 112 și aglomerează primirile de urgență din spitalul cel mai apropiat, personalul medical nu mai poate salva o viață acel centru UPU, pentru că este foarte aglomerat cu diferite probleme minore pe care ar fi putut să le rezolvă medicul de familie. Pe nimeni nu interesează să asigure asistența medicală corectă. Decidenții noștri nu au pus bază pe medicina de familie care este temelia oricărui sistem de sănătate responsabil. În România medicul de familie este persiflat, este marginalizat, este Acarul Păun din actualul sistem. De aici trebuie să începem, de aici derivă toate necazurile, un bulgăraș mic de neajunsuri va deveni o avalanșă majoră care ne va acoperi pe toți.”, atrage atenția Cezar Irimia.

Această problemă ar trebui rezolvată, mai ales că mulți medici de familie urmează să iasă la pensie, mai adaugă ADEVĂRUL.

„Un medic de familie ar trebui să fie poarta de intrare în sistemul de sănătate, și nu cum au fost numiți peirotaiv în cadrul unei discuții «trimitologi » . Responsabilitățile medicilor de familie, într-adevăr, ar trebui să fie unele mai mari, nu doar de a trimite mai departe. Ar trebui rezolvată cumva în sensul în care medicina de familie să devină mai atractivă pentru noii medici.”, a declarat președintele asociației Medici pentru România.

Ce e de făcut
Între timp, președintele CNAS, dr. Valeria Herdea a criticat recent slaba implicare a autorităților locale în susținerea sistemului medical, subliniind că această lipsă de implicare contribuie la depopularea sistemului. Valeria Herdea a menționat că administrațiile locale trebuie să ofere condiții decente, inclusiv dotări și aparatură, pentru a atrage și menține medicii.

Ea a exemplificat situația din județul Suceava, unde patru localități de la granița cu Ucraina se confruntă cu lipsa specialiștilor. În județul Tulcea, totuși, s-a reușit acoperirea aproape completă cu medici de familie. Pentru a atrage personal medical în zonele rurale, se acordă sporuri de până la 200%, a menționat președintele CNAS.

„Avem 52,5% din populaţie în oraş şi restul este în zona rurală. Mi-aş dori să vorbesc despre locuri unde există şi apă, unde există şi electricitate, unde există şi drum care nu se surpă sau case care nu alunecă. Şi îmi doresc personal mediu, alături de medic, pe care acesta să poată să-l plătească, pentru că altfel nu stă nimeni. (…) Facem toate eforturile să aducem tineri, să-i motivăm, am luat legătura şi avem în derulare proiecte de parteneriat cu universităţile de farmacie şi medicină din ţară, în aşa fel încât să se includă în pregătirea curriculară, în specializarea acestor tineri medici, inclusiv un stagiu scurt la ţară, în aşa fel încât să vadă ce înseamnă zona rurală. În această perioadă, încercăm să suplinim în zonele unde nu există acces facil accesul persoanelor la servicii medicale.”, a transmis preşedintele CNAS.

Dr. Vrîncianu Rareș spune că e nevoie de soluții complexe, dar și de cooperare între autoritățile statului pentru ca problema să fie rezolvată, deși salută inițiativa lansată de organizația Medici pentru România.

„Problemele sunt arhicunoscute, să zic că nu sunt neapărat foarte cuantificate. Dorim să facem și un studiu mai amplu, dar nu ca să identificăm probleme, ci să vedem magnitudinea lor. În opinia mea, deficitul de medici este încadrat într-un fenomen mai amplu al depopulării acelor zone. Pe termen scurt, sunt moduri de a corecta acest deficit prin dotarea spitalelor, ca să fie oferit un mediu de lucru cât mai bun, sau oferirea de stimulente de financiare sau de sprijin. O altă soluție ar fi și creșterea numărului de posturi la rezidențiat. Dar pe termeni mediu și lung, trebuie soluții ce vizează timp, din nefericirea mai multe arii, ă se implice mai multe ministere și administrația locală, pentru că orașul și regiunea în sine trebuie să devină mai ofertante, printr-o dezvoltare economică și socială uniformă. Medicul își termină activitatea la spital, dar ulterior tot iese în societate, tot iese în acel oraș, în acea zonă care nu este foarte dezvoltată și nu are foarte multe posibilități.”, spune reprezentantul medicilor rezidenți.

Cezar Irimia consideră că ar trebui să dezvoltăm  „sisteme care să funcționeze”.  Altfel, „ne vor pleca tinerii pe capete și nu numai medici. Vor pleca pentru că își doresc să se dezvolte profesional, își doresc să asigure familiilor acces la educație și sănătate, își doresc o viață nu îmbelșugată, o viață la limita normalității. România de astăzi nu mai oferă aceste minime garanții firești până la urmă”, concluzionează reprezentantul pacienților.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Câte cazuri de metapneumovirus au fost confirmate în țară. Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor recomandate de INSP

Publicat

Publicitate

Au fost confirmate mai multe cazuri de metapneumovirus în țară. Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat situația la nivel național, scrie alba24.ro.

Au fost confirmate două cazuri, ambele în Capitală, iar un altul, în Oradea, este în curs de validare. Este vorba despre Metapneumovirusul uman (HMPV).

„Primul caz detectat și raportat, în luna noiembrie, în cadrul sistemului de supraveghere a infecțiilor respiratorii acute severe (SARI) este din București. Un al doilea caz din București a fost confirmat ieri, 9 ianuarie 2025, de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” iar cazul din Oradea este în curs de validare”, a transmis INSP, potrivit Mediafax.

Ce este metapneumovirusul

Conform specialiștilor, HMPV este un virus respirator obișnuit care este urmărit în România în cadrul sistemului de supraveghere a infecțiilor respiratorii acute severe (SARI): „Acesta a fost detectat la un număr mic de cazuri, începând din sezonul 2013-2014. Atunci au fost doar 15 cazuri în intreg sezonul, în alți ani sub 10, iar în sezonul 2024-2025 au fost confirmate, până la această dată, două cazuri”.

„Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nivelul infecțiilor respiratorii acute, inclusiv cauzate de Metapneumovirusul uman (hMPV), în China este în limitele așteptate pentru sezonul de iarnă, fără modele neobișnuite de izbucniri epidemice. Autoritățile chineze au confirmat că sistemul sanitar nu este copleșit, iar spitalizările sunt în prezent mai puține decât în perioada similară a anului trecut. Nu au fost declarate situații de urgență și, în consecință, nu au fost declanșate nici măsuri de răspuns la acestea”, arată INSP.

Publicitate

Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor
INSP recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor:

  •  spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun
  • respectarea igienei tusei și a strănutului: acoperirea nasului și a gurii cu un șervețel în timpul tusei și al strănutului și aruncarea lui după utilizare sau acoperirea în totalitate a nasului și a gurii în plica cotului în timpul strănutului
  • aerisirea zilnică a încăperilor
  • evitarea locurilor aglomerate
  • adresarea la medicul de familie la apariția simptomelor respiratorii, pentru a stabili recomandările necesar a fi urmate
  • evitarea intrării în colectivitate și în alte locuri aglomerate a persoanelor care au semne și simptome sugestive pentru gripă (febră, strănut, tuse, dureri în gât, dureri musculare) până la dispariția acestora și adresarea la medicul de familie.

Citeste mai mult

Economie

Piața chiriilor: Prețuri mai mari la apartamente. Unde sunt cele mai scumpe. Prețurile în orașe din România

Publicat

Publicitate

Prețurile chiriilor la apartamente au crescut cu 15% în 2024. Clujul rămâne orașul cu chiriile cele mai scumpe la locuințe. Cei mai mulți români și-au căutat chirie în luna august, scrie alba24.ro.

În 2024, prețul chiriilor a crescut cu 15% față de anul precedent, conform raportului anual realizat de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX.

Continuând trendul din 2023, apartamentele cu două camere au rămas cele mai căutate. Luna august a fost perioada în care cei mai mulți români au căutat chirie.

Datele sunt incluse în Rezumat de Storia, potrivit Agerpres.

Cât au crescut chiriile la apartamente
„Anul 2024 a adus schimbări interesante pe piața chiriilor – prețurile au crescut, în medie, cu 15% față de anul anterior, Cluj-Napoca fiind cel mai scump oraș. Un aspect notabil a fost că Iașiul a devenit orașul în care proprietățile s-au închiriat cel mai rapid, lăsând Bucureștiul pe locul 2.

Comparând piața chiriilor cu piața de achiziții, observăm că românii au manifestat un interes mai mare pentru achiziții decât pentru chirii. Deși contactările pe piața chiriilor au crescut, această creștere a fost mai moderată față de piața de achiziții, unde numărul contactărilor a crescut cu 43%”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

Publicitate

Piața chiriilor în 2024: Prețuri, tranzacții rapide și preferințe în căutări
Prețul mediu de cerere al unei garsoniere a ajuns la 324 de euro/lună (+13% față de 2023), iar un apartament cu două camere a ajuns la 493 euro/lună (+12%).

Apartamentele cu trei camere au înregistrat o creștere de 11% față de anul anterior, având un preț de cerere de 616 euro/lună, în medie.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate pentru apartamentele cu patru camere, unde prețul mediu a fost de 1.111 euro/lună, marcând o creștere de 23% față de 2023.

Cele mai scumpe chirii, la Cluj. Top orașe
Cluj-Napoca rămâne în topul orașelor cu cele mai scumpe chirii, având un preț mediu de cerere de 585 de euro/lună. Este urmat de București, unde chiria medie a fost de 565 de euro/lună. Sectorul 1 al Capitalei rămâne cel mai scump sector, unde chiria medie a fost de 765 de euro/lună, urmată de Sectorul 2 unde prețul solicitat pentru o chirie a fost de 601 euro/lună. Prețurile din Sectoarele 3 și 5 au fost relativ similare, cu prețuri medii de 511 euro/lună, respectiv 516 euro/lună. În Sectorul 4 prețul mediu a ajuns la 466 de euro/lună, iar Sectorul 6 din București a avut cel mai mic preț mediu solicitat – 471 euro/lună.

Pe locurile următoare în topul orașelor se situează Brașov, cu o chirie medie de 507 euro/lună și Constanța, cu 500 de euro/lună.

În Iași, chiria medie a fost de 427 euro/lună, în Sibiu de 425 euro/lună, iar în Timișoara – 405 euro/lună.

În contrast, cele mai prietenoase prețuri pentru închiriere s-au găsit în Drobeta-Turnu Severin, unde prețul mediu a fost de 238 de euro/lună.

Cea mai mare creștere de prețuri a fost înregistrată la Galați, (+21%), iar cea mai mică în Ploiești (+5%). În același timp, oferta a scăzut cu 10% față de anul trecut.

Cele mai căutate apartamente
Apartamentele cu două camere au rămas cele mai căutate tipuri de apartamente pentru închiriere (59%), la fel ca anul precedent.

Pe locul doi s-au aflat apartamentele cu trei camere (38%), iar pe locul trei, garsonierele (18%).

Procentajele totalizează mai mult de 100% deoarece mulți chiriași caută combinații de număr de camere, nu doar apartamente cu un anumit număr de camere.

Aceasta indică o tendință clară: românii devin din ce în ce mai interesați de proprietăți mai spațioase. Luna august a fost perioada de vârf pentru căutările de apartamente de închiriere, o tendință obișnuită pe piața imobiliară, având în vedere apropierea începutului anului universitar. Alte luni populare pentru căutările de chirii au fost lunile septembrie și iulie.

Dacă în 2023 cele mai rapide tranzacții aveau loc în București. În 2024, Iașiul a devenit orașul cu cele mai rapide închirieri, iar Bucureștiul a coborât pe locul al doilea. Dintre orașele mari ale României, proprietățile se închiriază mai lent în Timișoara.

Cea mai scumpă proprietate închiriată

Cea mai scumpă proprietate rezidențială închiriată pe Storia a fost o vilă din Piața Presei, București, cu un preț de cerere de 12.000 de euro pe lună. Ideală pentru o firmă, vila are 24 de camere, o curte de 1.600 mp, parcare subterană, lift și acces facil către zona de Nord și centrul orașului.

O altă proprietate închiriată prin Storia, la fel de scumpă (12.000 de euro), a fost o casă situată în Cotroceni, la doar două minute de stația de metrou Eroilor. Clădirea, cu trei etaje și o suprafață totală de 600 mp, este organizată pe 130 mp pe fiecare nivel, plus o terasă la ultimul etaj.

De asemenea, cea mai vizualizată proprietate rezidențială a fost un apartament cu două camere, decomandat, într-o zonă liniștită din Bacău, care avea un preț de cerere de 250 de euro/lună.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: O generație care apune: Văduva care a „păzit” credința în biserica ctitorită de Preafericitul Teoctist, plânsă de creștinii din două sate

Publicat

Publicitate

Oamenii din două sate s-au adunat, sâmbătă, să o petreacă pe ultimul drum pe bunica Lividenia Poamă-Neagră, un suflet blând, un trup plăpând, neostenit ostaș al lui Hristos, un vlăstar al comunității din care s-a ridicat Preafericitul Teoctist.

Ca o rânduială neînțeleasă de noi, creștina Lividenia a ales să slujească în biserica ctitorită de fostul patriarh al României, din satul Victoria, peste treizeci de ani, cu toate că locuința sa era în Tocileni. Slujba de prohodire a fost oficiată de un sobor de preoți, din care au făcut parte, alături de părintele paroh Bogdan-Ionuț Azamfirei, părintele stareț al Mănăstirii Cozancea, arhimandrit Cleopa Străchinaru, părintele Liviu Liteanu, părintele Andrei Costin, ultimii doi fiind în trecut duhovnici ai creștinilor din Victoria.

Generația care apune

Lividenia Poamă-Neagră a făcut parte dintr-o generație care apune, o generație care știe ce înseamnă Biserică, Liturghie, Sf. Maslu, post. A avut o viață grea, despre care ar fi prea dureros de povestit. A crescut două fete și doi băieți cu un boț de mămăligă și cu citirea la Psaltire. După ce a rămas văduvă, moment la care avea doar unul dintre copii așezat la casa sa, Lividenia Poamă-Neagră și-a dedicat restul zilelor lui Dumnezeu. A fost, în chip nevăzut, un om care a ținut comunitatea unită. În perioada în care Biserica din Victoria nu avea dascăl și strana era, practic, descoperită, ea prelua misiunea de a fi liant nevăzut între Sf. Altar și credincioșii care în duminici și în sărbători făceau biserica neîncăpătoare. Ba chiar a mers vestind Nașterea Domnului și Botezul Domnului, din casă în casă, alături de părintele Liviu, atunci când situația a impus acest lucru.

Locuința bunicii Lividenia era la aproape patru kilometri distanță de biserica din Victoria. Cu toate acestea, preoții care au slujit aici dau mărturie că nu a lipsit niciodată de la sfintele Liturghii în duminici și în sărbători. Au fost ierni grele, cu nămeți de poveste și nu au împiedicat-o pe creștina Lividenia să ajungă la slujbă. „Într-o iarnă, din cauza zăpezii, îmi era mie greu să ies din casă (situată în spatele bisericii n.r.) să merg la slujbă și când ajungeam, în fața bisericii mă aștepta mătușa Lividenia”, povestește cu lacrimi în ochi părintele Liviu, care a păstorit comunitatea din Victoria aproape zece ani, suficienți ca să lege o prietenie cu Lividenia Poamă-Neagră, care îi deschidea poarta cu mare bucurie, pe de o parte onorată că intră în casa sa un om al lui Dumnezeu.

„Bănuțul văduvei” și „Maica Domnului, ajută-mă!”

Publicitate

Sfințire de biserică, Vecernii de hram, slujire arhierească, toate erau bifate de prezența mătușii Lividenia. Nu este biserică în municipiul Botoșani unde tanti Lividenia să nu fi dat un pomelnic, mai ales pentru morți, în care punea un bănuț pentru ajutorarea Bisericii, convinsă fiind că Dumnezeu îi știe osteneala. Nu era „off” la Biserica din Victoria să treacă neauzit de creștina Lividenia. „Lasă, părinte, vedem cum facem. Se va rezolva cumva”, încuraja mereu.  Și chiar se făcea lumină, într-un fel. Bănuții câștigați la munca câmpului, zi-lumină, din vânzarea ouțelor din gospodărie sau, mai târziu, a unui boț de brânză, era socotit și parte din acesta era al bisericii. Îl dădea lui Dumnezeu.
„Am trecut într-o zi să o văd și am aflat că este pe câmp, undeva. Doi-trei pași…care s-au făcut câteva sute de pași. Am finalizat un ogor, apoi alt ogor și am găsit-o acolo, undeva, sub arșița soarelui, făcând fără să pară că nu era deloc greu ce face ea acolo. Pentru mine era greu doar mersul până acolo”, a povestit părintele Andrei Costin, la rândul său fost paroh.

În multe biserici, Lividenia Poamă-Neagră a lăsat ajutorul său, dar mai cu seamă la Biserica din Victoria, lăcasul său de suflet. În urmă cu două luni a fost binecuvântată de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul , care i-a oferit și o diplomă de vrednicie pentru tot ce a dăruit, dar mai ales pentru că de numele său se leagă axionița pe care este așezată racla cu moaștele Sfântului Gheorghe. „Trei lucruri o caracterizau pe tanti Lividenia: credința, smerenia și rugăciunea. A plătit 6000 de lei pentru realizarea axioniței și deși nu avea toți banii la momentul discuției, a insistat să plătească ea integral realizarea acesteia A avut o singură rugăminte: Să nu spunem nimănui, pentru că știe Dumnezeu!”, a povestit părintele paroh Bogdan Azamfirei.

Rudele bunicii Lividenia au auzit-o de foarte multe ori cerând ajutor Maicii Domnului, când dădea de un obstacol. „Maica Domnului, ajută-mă!” a devenit un mod de viață, un instrument de a merge înainte pentru femeia mărunțică.

Starețul Mănăstirii Cozancea, arhimandritul Cleopa Străchinaru, a avut un cuvânt cutremurător în care a descris aceste vremuri care demontează tradiția creștină și devotamentul spiritual al poporului român de veacuri. Lacrimile se rostogoleau pe obrajii celor din Victoria, îngrămădiți în biserica ctitorită de PF Teoctist, alături de creștinii veniți de la Tocileni. Arhimandritul Cleopa o cunoștea pe tanti Lividenia de peste 20 de ani și poate fi un mărturisitor al credinței sale, care a fost oțelită în focul necazurilor și greutăților care i-au presărat drumul vieții. În ultimii ani a îngrijit o tânără cu dizabilități, ca pe propria ei fiică. Maria a rămas în grija rudelor care sunt chemate să continue misiunea celei ce a fost un stâlp al credinței strămoșești.

Cuvântul sună, fapta tună

Tanti Lividenia nu are studii superioare, nici măcar liceu, nu a avut funcții importante, dar a fost ceva pe cale de dispariție: un creștin autentic, un om de omenie, un adevărat ostaș al lui Hristos. Când sicriul a fost coborât în groapă, creștinii adunați au cântat „Hristos a înviat din morți”, care se dedică de obicei preoților la prohodire, în semn de cinstire a faptelor sale.

Lividenia Poamă-Neagră a făcut parte dintr-o generație care apune… Locul său în biserică a rămas gol. În strana sa ard lumânări. Familia nu a pierdut o mamă sau o bunică, ci a câștigat un rugător la Tronul Împărătesc. La fel și comunitatea din Victoria. Dintr-o rânduială neștiută, așa cum PF Teoctist nu a ales satul de baștină, Tocileni, ca să facă o biserică, Lividenia Poamă-Neagră a ales biserica din Victoria și nu cea din satul în care își creștea copiii. A vrut ca slujba de prohodire să fie la Victoria, cu toate că o regulă menționa biserica din Tocileni. Și a fost pe voia ei. Cu siguranță va avea avea îndrăzneala de a-I spune tot lui Dumnezeu!

 

Citeste mai mult

Eveniment

Ce așteptări au angajații de la anul 2025. Domeniile cele mai căutate și nivelurile de salarii

Publicat

Publicitate

În 2025, angajaţii nu se așteaptă la creșteri de salariu și vor încerca să-și păstreze locurile de muncă. Sunt concluziile unei analize pe piață, scrie alba24.ro.

Anul 2024 s-a dovedit a fi un an complicat pentru întreaga economie şi niciun sector nu a fost scutit de dificultăţi. Pentru 2025, prognozele din perspectiva angajărilor şi salariilor indică o stagnare mai ales în privinţa remuneraţiilor, scrie Ziarul Financiar.

Totuşi, Andrei Fruză, CEO-ul platformei de recrutări BestJobs, subliniază că sectorul comerţului electronic este singurul ce ar putea sfida regulile. Dezvoltarea sa rapidă ar permite şi în 2025 angajări şi creşteri semnificative de salariu.

”Într-o creştere structurală este e-commerce-ul, de exemplu, la fel şi nevoia de logistică, de echipe logistice care să acopere livrarea coletelor, a produselor. De asemenea, în zona de transporturi, de distribuţie ne aşteptăm să crească salariile.” a declarat Andrei Frunză, citat de Mediafax.

IT-ul, pe de altă parte, s-ar putea transforma în victima problemelor de ordin politic şi economic din 2025. Potrivit lui Andrei Frunză, aici noile recrutări s-ar putea realiza pe salarii mai mici. Singurii care vor încasa bani serioşi sunt specialiştii din IT, cum sunt cei pregătiţi pentru domeniul securităţii cibernetice.

„Cu siguranţă, recrutările noi se fac la un alt nivel salarial, mai jos, în general. Sunt şi poziţiile specifice, unde anumite competenţe rare rămân foarte căutate. Există creştere salarială şi există cerere mare în securitate cibernetică, de exemplu. Un interval salarial aici depinde de senioritate, dar este în jur de 3.000 de euro”, a mai spus CEO-ul BestJobs.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending