Connect with us

Actualitate

De ce fug tinerii doctori de orașele mici. Nu salariile sunt de vină

Publicat

Publicitate

Mai mulți actori din domeniul sanitar caută soluții pentru atragerea medicilor în zonele slab deservite. În acest sens, Asociația Medici pentru România, împreună cu OMS și Ministerul Sănătății, a vizitat în luna iulie șapte spitale din țară. Ei au descoperit că nu salariile reprezintă motivul pentru care tinerii nu vor să lucreze în spitalele mai mici din țară, scrie ADEVĂRUL.

În cadrul proiectului „Inițiative de sprijin pentru personalul medical”, parte a Programului Național de Redresare și Reziliență, au fost vizitate șapte spitale din țară. În aceste vizite, s-au purtat discuții cu medici, manageri și reprezentanți ai autorităților publice locale.

„Discuţiile s-au concentrat pe modele de bună practică de recrutare şi retenţie a personalului medical în zonele slab deservite. Vizitele au fost desfăşurate în unităţi sanitare din judeţele Braşov, Timiş, Argeş, Iaşi şi Călăraşi. În cadrul acestor întâlniri a fost iniţiat dialogul cu manageri de spital, profesori, medici din diferite specialităţi, cât şi rezidenţi, asistenţi medicali şi reprezentanţi ai primăriei. Interviurile au vut ca scop identificarea unor soluţii de succes în atragerea şi retenţia cadrelor medicale, oportunitatea de extrapolare la nivel naţional, fezabilitatea adaptării şu adoptării unor modele de bune practici de la nivel international, precum şi motive pentru care medicii rezidenţi ar considera sau respinge oferte de muncă în zone subdeservite, rurale sau fără afiliere academică”, se arată în comunicatul de presă al Aociației Medici pentru România.

Vizitele din cadrul proiectului au relevat dorința medicilor de a profesa în comunități mici și subdeservite, în special în zonele lor natale. Suportul personal și profesional este esențial în decizia medicilor de a lucra în spitale din afara centrelor universitare, arată comunicatul.

Asociația Medici pentru România va distribui un chestionar prin Ministerul Sănătății pentru a colecta opiniile medicilor rezidenți, iar un workshop va fi organizat în septembrie pentru a discuta recomandările. Până la sfârșitul anului 2024 vor fi propuse modificări legislative pentru a sprijini medicii să profeseze în comunități mici și slab deservite.

„Este un proiect cu potențial, dar el în sine are nevoie de ajutor și din partea altor entități din sistem, din societatea civilă și din alte structuri din administrație, ca să poată privi problema complet în ansamblu ei. Dar e un pas înainte și este încă o entitate care lucrează spre rezolvarea problemei. Mai departe, rămâne de văzut cum se va concretiza această inițiativă”, a transmis dr. Vrîncianu Rareș, președintele Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți, pentru „Adevărul”.

Publicitate

De ce nu vor medicii să lucreze în provincie 

Momentan nu au fost găsite soluții concrete care să-i atragă pe medici să lucreze în orașele mai mici din țară. Potrivit Asociației Medici pentru România, contactată de „Adevărul”, în acest moment lucrurile se concentrează pe identificarea neajunsurilor personalului medical din aceste spitale, scrie ADEVĂRUL.

„Noi în momentul de față suntem în proces de colectare a informațiilor. Am făcut șapte vizite, mai avem câteva de făcut până data de 10 august. Iar după ce vom serializa informațiile vom lucra la o serie de propuneri. În primă fază vom prezenta situația, care sunt problemele și ce am identificat și abia ulterior vom veni cu o serie de propuneri.”, a precizat Alexandru Costache, preşedintele asociaţiei „Medici pentru România“

Printre problemele pe care medicii care lucrează în zone slab deservite le-au comunicat se numără infrastructura slabă a sistemului sanitar, problemele din sistemul educațional, dar și dificultatea ca ceilalți membri ai familiilor să-și găsească un loc de muncă.

„Medicul care merge într-o zona slab deservită, trebuie să aibă o școală, trebuie să aibă soțul, soția sau cu cine merge acolo un loc de muncă, de asemenea. Sunt foarte multe elemente de luat, e o problemă complexă, cei drept, cu care nu doar România se confruntă. Perspectiva de dezvoltare profesională e un aspect extrem de important.  Pentru că dacă mergi într-o zonă slab deservită, automat și cazuistica e mai simplă, iar perspectiva de dezvoltare nu este la fel de mare ca într-un centru universitar.”, a detaliat Alexandru Costache.

În timp ce banii nu mai sunt motivul pentru care astfel de posturi sunt refuzate, polițele de malpraxis, dar și lipsurile din spiale, îi îndepărtează pe medici de zonele de provincie din țară.

„Partea financiară nu mai reprezintă o problemă. Medicii în momentul de față au ajuns la un confort financiar. Poate nu ca în țările din vest, dar nici trăiul și costrurile din țările din vest nu sunt aceleși. Alte probleme țin de infrastructură în spitale, adică partea de dotare. Asta e o problemă care este în curs de rezolvare,  pentru că avem acest PNRR, prin care sperăm că în următorii 4-5 ani spitalele vor arăta cu totul diferit.  Polița de malpraxis este un alt subiect pe care l-am observat, este una care nu îi acoperă prea mult de malpraxis și drept urmare se practică medicină defensivă, fiindu-le foarte teamă să pună un diagnostic sau să ia anumite decizii medicale, tocmai în ideea de a nu fi trași ulterior la răspundere.”, accentuează reprezentantul organizației.

O problemă de familie 

Și Cezar Irimia, Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer avertizează că foarte mulți medicii sunt concentrați în centrele universitare mari, iar distribuția acestora nu este unitară.

„Ne pleacă din țară familii tinere, nu numai de medici, cu copii, nu pentru satisfacție financiară, ci pentru a le asigura copiilor acces la un sistem de sănătate corect și la un sistem de educație corect pentru viitorul lor. Problemele sunt mult mai profunde. Nu faptul că unui medic nu-i convine salariul dintr-un orășel mai mic, că s-ar putea să-l aibă mai mare decât într-un oraș universitar. Nu asta este problema. Problema este a familiei. Cum își asigură medicul tânăr, cum asigură familiei o dezvoltare armonioasă cu acces la educație și sănătate pentru familia lui.”, a transmis Cezar Irimia pentru „ADEVĂRUL”.

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din România relevă că 57% dintre medicii tineri, sub 35 de ani, intenționează să emigreze. Motivul principal nu este salariul, ci condițiile de practicare a meseriei. Rezidenții se plâng de lipsa echipamentelor și tratamentelor necesare pentru îngrijirea pacienților din spitale. Lucrurile sunt confirmate și de reprezentantul pacienților.

În România nu pot fi urmărite aceste dezvoltări profesionale. Orice medic care a învățat șase ani facultate, cinci ani de rezidențiat, dorește să progreseze, dorește să aibă satisfacție profesională. Cu ce? Acces la investigație zero. Acces la medicație zero. Deci problemele sunt complexe și multiple, nu doar că nu au bani, sunt bani, sunt salarii bune pentru România zilelor noastre. Ceea ce nu funcționează e țara asta, nu funcționează sistemul de sănătate,sistemul educativ și nu știu dacă funcționează ceva în țara asta, perspectiva tinerilor e aproape de zero în România.”, punctează Cezar Irimia.

Consecințe pentru pacienți 

Atât pacienții, cât și medicii care lucrează în spitalele din marile orașe suportă consecințele. Camerele de Gardă ale unităților medicale din centrele urbane sunt aglomerate la orice oră din zi și din noapte.

Atunci când nu ai medic pentru o anumită specialitate, „mergi automat într-un oraș mare și aglomerezi spitalul respectiv”.

„Personalul, nici în spitalele mari, nu este suficient. Capacitatea este subdimensionată. Ne afectează în primul rând prin calitatea serviciilor, automat, atunci când un medic este suprasolicitat e firesc ca nivelul de calitate al actului medical să scadă.”, spune Alexandru Costache.

Mai mult, Cezar Irimia aduce în discuție lipsa a peste 1.500 de medici de familie din sistem, atât din mediul rural, cât și din mediul urban.

„Pacienții din aceste zonele nu fac decât să sune 112 și aglomerează primirile de urgență din spitalul cel mai apropiat, personalul medical nu mai poate salva o viață acel centru UPU, pentru că este foarte aglomerat cu diferite probleme minore pe care ar fi putut să le rezolvă medicul de familie. Pe nimeni nu interesează să asigure asistența medicală corectă. Decidenții noștri nu au pus bază pe medicina de familie care este temelia oricărui sistem de sănătate responsabil. În România medicul de familie este persiflat, este marginalizat, este Acarul Păun din actualul sistem. De aici trebuie să începem, de aici derivă toate necazurile, un bulgăraș mic de neajunsuri va deveni o avalanșă majoră care ne va acoperi pe toți.”, atrage atenția Cezar Irimia.

Această problemă ar trebui rezolvată, mai ales că mulți medici de familie urmează să iasă la pensie, mai adaugă ADEVĂRUL.

„Un medic de familie ar trebui să fie poarta de intrare în sistemul de sănătate, și nu cum au fost numiți peirotaiv în cadrul unei discuții «trimitologi » . Responsabilitățile medicilor de familie, într-adevăr, ar trebui să fie unele mai mari, nu doar de a trimite mai departe. Ar trebui rezolvată cumva în sensul în care medicina de familie să devină mai atractivă pentru noii medici.”, a declarat președintele asociației Medici pentru România.

Ce e de făcut
Între timp, președintele CNAS, dr. Valeria Herdea a criticat recent slaba implicare a autorităților locale în susținerea sistemului medical, subliniind că această lipsă de implicare contribuie la depopularea sistemului. Valeria Herdea a menționat că administrațiile locale trebuie să ofere condiții decente, inclusiv dotări și aparatură, pentru a atrage și menține medicii.

Ea a exemplificat situația din județul Suceava, unde patru localități de la granița cu Ucraina se confruntă cu lipsa specialiștilor. În județul Tulcea, totuși, s-a reușit acoperirea aproape completă cu medici de familie. Pentru a atrage personal medical în zonele rurale, se acordă sporuri de până la 200%, a menționat președintele CNAS.

„Avem 52,5% din populaţie în oraş şi restul este în zona rurală. Mi-aş dori să vorbesc despre locuri unde există şi apă, unde există şi electricitate, unde există şi drum care nu se surpă sau case care nu alunecă. Şi îmi doresc personal mediu, alături de medic, pe care acesta să poată să-l plătească, pentru că altfel nu stă nimeni. (…) Facem toate eforturile să aducem tineri, să-i motivăm, am luat legătura şi avem în derulare proiecte de parteneriat cu universităţile de farmacie şi medicină din ţară, în aşa fel încât să se includă în pregătirea curriculară, în specializarea acestor tineri medici, inclusiv un stagiu scurt la ţară, în aşa fel încât să vadă ce înseamnă zona rurală. În această perioadă, încercăm să suplinim în zonele unde nu există acces facil accesul persoanelor la servicii medicale.”, a transmis preşedintele CNAS.

Dr. Vrîncianu Rareș spune că e nevoie de soluții complexe, dar și de cooperare între autoritățile statului pentru ca problema să fie rezolvată, deși salută inițiativa lansată de organizația Medici pentru România.

„Problemele sunt arhicunoscute, să zic că nu sunt neapărat foarte cuantificate. Dorim să facem și un studiu mai amplu, dar nu ca să identificăm probleme, ci să vedem magnitudinea lor. În opinia mea, deficitul de medici este încadrat într-un fenomen mai amplu al depopulării acelor zone. Pe termen scurt, sunt moduri de a corecta acest deficit prin dotarea spitalelor, ca să fie oferit un mediu de lucru cât mai bun, sau oferirea de stimulente de financiare sau de sprijin. O altă soluție ar fi și creșterea numărului de posturi la rezidențiat. Dar pe termeni mediu și lung, trebuie soluții ce vizează timp, din nefericirea mai multe arii, ă se implice mai multe ministere și administrația locală, pentru că orașul și regiunea în sine trebuie să devină mai ofertante, printr-o dezvoltare economică și socială uniformă. Medicul își termină activitatea la spital, dar ulterior tot iese în societate, tot iese în acel oraș, în acea zonă care nu este foarte dezvoltată și nu are foarte multe posibilități.”, spune reprezentantul medicilor rezidenți.

Cezar Irimia consideră că ar trebui să dezvoltăm  „sisteme care să funcționeze”.  Altfel, „ne vor pleca tinerii pe capete și nu numai medici. Vor pleca pentru că își doresc să se dezvolte profesional, își doresc să asigure familiilor acces la educație și sănătate, își doresc o viață nu îmbelșugată, o viață la limita normalității. România de astăzi nu mai oferă aceste minime garanții firești până la urmă”, concluzionează reprezentantul pacienților.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Istoria românilor şi a României va fi disciplină de sine stătătoare în școală. Anunțul ministrului Daniel David

Publicat

Publicitate

„Istoria românilor şi a României” va fi disciplină de sine stătătoare, a anunţat ministrul Educaţiei şi Cercetării Daniel David, după întâlnirea pe care a avut-o joi cu reprezentanţii Academiei Române şi ai facultăţilor de istorie din universităţile ţării, relatează mediafax.ro.

„După clarificarea păstrării limbii latine în curriculumul de specialitate, mă bucur să fiu ministrul care poate contribui, alături de specialiştii de top ai domeniului, la readucerea după câteva decenii a «Istoriei românilor şi a României” (numele va fi definitivat de Academia Română) ca disciplină de sine stătătoare, aşa cum mi-am exprimat interesul încă de la începutul dezbaterilor publice”, a declarat Daniel David.

El spune că, în urma discuţiilor şi întâlnirilor de lucru cu reprezentanţii Academiei Române şi ai facultăţilor de istorie din universităţile ţării, a acceptat „Memoriul serios şi responsabil al acestora”.

Astfel, s-a convenit că modelul actual de predare a istoriei în liceu trebuie îmbunătăţit şi regândit şi că «Istoria românilor/României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun.

„Vom lucra colaborativ la programă pentru a avea un conţinut mai aerisit şi mai atractiv, inclusiv cu elemente distincte de consolidare, remediale şi relevanţă pentru viaţă a competenţelor dobândite; vom colabora pentru a asigura în cadrul universităţilor pregătirea profesorilor în a dobândi metode moderne de educaţie, iar universităţile se vor implica mai direct şi în formarea continuă a cadrelor didactice din preuniversitar; vom discuta şi alte aspecte ale Memoriului după etapa de diagnostic şi evaluare a sistemului de educaţie şi cercetare pe care am anunţat-o pentru luna mai (2025)”, a mai spus ministrul.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Operatorul de apă de la Botoșani, sancționat cu 4.400 de lei pentru neintervenția la podurile de gheață formate pe carosabil

Publicat

Publicitate

În urma unor inspecții desfășurate pe 13 februarie 2025, polițiștii locali din Botoșani au identificat mai multe zone critice în care scurgerile de lichide au dus la formarea unor poduri de gheață, punând în pericol siguranța traficului pietonal și rutier.

Cele mai afectate sectoare au fost strada Pacea nr. 65 și Aleea Constantin Iordăchescu nr. 20, unde stratul de gheață s-a extins pe carosabil, crescând semnificativ riscul de accidente.

În urma acestor constatări, operatorul local de apă și canal a fost sancționat cu o amendă de 4.400 de lei, conform prevederilor H.C.L. nr. 255/2021, pentru că nu a intervenit în timp util cu material antiderapant.

Poliția Locală Botoșani reamintește tuturor operatorilor responsabili cu întreținerea infrastructurii rutiere că este obligatoriu să prevină astfel de situații, mai ales în perioadele cu temperaturi scăzute, pentru a evita accidentele și pentru a asigura condiții optime de trafic.

Autoritățile avertizează că vor continua monitorizarea atentă a acestor aspecte și vor sancționa orice neglijență care poate pune în pericol siguranța cetățenilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

SPRIJIN financiar de 800 de lei pentru PENSIONARII cu venituri mici. Se acordă în două tranșe egale

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis să acorde un sprijin financiar în valoare de 800 de lei pensionarilor cu venituri mici, în contextul măsurilor de protecție socială destinate persoanelor vulnerabile. Ajutorul va fi distribuit în două tranșe egale, prima fiind programată pentru luna aprilie, iar cea de-a doua urmând să fie acordată la sfârșitul anului.

Cine beneficiază de acest sprijin?

Potrivit surselor guvernamentale, de acest ajutor vor beneficia aproximativ 2,5 milioane de pensionari ale căror pensii nu depășesc suma de 2.574 de lei – echivalentul salariului minim net pe economie. Această măsură are scopul de a sprijini categoriile vulnerabile, în special în contextul creșterii costurilor de trai și al inflației care a afectat puterea de cumpărare a pensionarilor.

Bugetul alocat și procedura de implementare

Pentru finanțarea acestui program, Guvernul a alocat aproximativ 2 miliarde de lei, sumă care se regăsește în bugetul de stat pentru anul 2025. Implementarea efectivă a măsurii va fi realizată de Ministerul Muncii, care urmează să elaboreze actul normativ necesar.

După finalizarea documentului, acesta va fi supus procesului de transparență decizională, urmând să fie analizat și avizat de ministerele de resort. După aprobarea sa în Guvern, autoritățile vor demara procedurile birocratice necesare astfel încât plățile să fie realizate fără întârzieri.

Când vor intra banii în conturile pensionarilor?

Conform informațiilor disponibile, prima tranșă de 400 de lei ar urma să fie acordată în luna aprilie, în timp ce cea de-a doua tranșă, tot de 400 de lei, va fi distribuită până la sfârșitul anului 2025. Sumele vor fi virate direct în conturile beneficiarilor sau vor fi distribuite prin poștă, în funcție de modalitatea obișnuită de primire a pensiei.

Măsuri suplimentare pentru protecția pensionarilor

Această măsură vine în completarea altor programe sociale implementate în ultimii ani pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri reduse. În plus, Guvernul analizează posibilitatea unor noi scheme de ajutor pentru categoriile vulnerabile, având în vedere evoluția economică și impactul asupra puterii de cumpărare.

Publicitate

Ce urmează?

Ministerul Muncii va finaliza în perioada următoare actul normativ necesar implementării măsurii, iar pensionarii sunt sfătuiți să urmărească informațiile oficiale pentru detalii suplimentare privind calendarul exact al plăților și modalitățile de acordare a sprijinului financiar.

Citeste mai mult

Eveniment

Poliția Locală Botoșani a aplicat amenzi de 8.000 de lei pentru lucrări de construcții fără autorizație

Publicat

Publicitate

Polițiștii locali din cadrul Compartimentului Disciplina în Construcții au anunțat că au efectuat 35 de controale în municipiul Botoșani, vizând lucrările de construcții executate fără respectarea normelor legale.

În urma verificărilor, au fost aplicate două sancțiuni contravenționale în valoare totală de 8.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții.

Potrivit legislației în vigoare, începerea oricărei lucrări de construire sau desființare este permisă doar în baza unei autorizații, iar sancțiunile aplicate nu pot fi reduse la jumătate.

Poliția Locală reamintește că atât beneficiarii, cât și constructorii pot fi trași la răspundere în cazul nerespectării reglementărilor în domeniu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending