Autoritățile belgiene au lansat o amplă campanie de control asupra TIR-urilor est-europene abandonate în parcări pe durata sărbătorilor, vizând combaterea dumpingului social și a condițiilor inumane de muncă impuse șoferilor, inclusiv celor români, relatează stiridinbucovina.ro.

Autoritățile belgiene au început controale asupra TIR-urilor cu numere străine abandonate în așa-numitele „parcări de Crăciun”, acțiunea debutând luni la Gent, urmând să continue marți în Oudsbergen, în cadrul luptei împotriva dumpingului social din transporturi.

Șoferii români de TIR plătiți prost și-au abandonat camioanele și au venit în țară de Crăciun

Măsura vine în contextul în care, în perioada sărbătorilor de iarnă, mii de camioane rămân parcate și abandonate pe drumurile și parcările din Belgia, în timp ce șoferii, în special cei din Europa de Est, inclusiv România, se întorc în țările de origine pentru a petrece Crăciunul cu familiile lor.

Numai în provincia Limburg sunt sute de TIR-uri lăsate în zone precum Oudsbergen, Genk sau Beringen. Autoritățile arată că aceste controale vor fi reluate sistematic, pe durata vacanței de iarnă, în mai multe regiuni din Flandra.

Sindicatul socialist al transportatorilor BTB-ABVV atrage atenția asupra acestui fenomen de aproape în deceniu. Potrivit organizației, companiile din Europa de Est își trimit șoferii să lucreze pentru perioade îndelungate pe TIR în Europa de Vest, chiar fără a respecta obligațiile legale privind repausul, întoarcerea acasă și salariile minime.

„Aceste companii din Europa de Est încalcă în mod structural și deliberat legislația socială și a muncii”, a declarat Sven Hemelaers, reprezentant BTB-ABVV.

Sindicatul a și creat o bază de date cu locațiile unde sunt abandonate camioanele, hartă pe care se bazează poliția și inspectorii sociali.

În timpul verificărilor, numerele de înmatriculare ale camioanelor sunt introduse într-o bază de date, iar când ele revin pe șosele, pot fi identificate cu ajutorul camerelor și oprite pentru controale suplimentare.

„Acești șoferi circulă în principal în Benelux sau Franța, dar nu sunt plătiți conform standardelor noastre salariale. Lucrează pentru firme din Lituania, Polonia sau România și câștigă mai puțin de 1.000 de euro pe lună, în timp ce salariul corect ar trebui să fie de trei ori mai mare”, explică Hemelaers.

Ministrul belgian pentru combaterea fraudei, Rob Beenders, a participat la prima acțiune de control din Gent și a vorbit despre condițiile inumane în care sunt obligați să lucreze unii șoferi de TIR.

„Unii rămân chiar și două săptămâni în cabină, pe durata întregii vacanțe de Crăciun. Cei mai mulți pleacă acasă cu Flixbus (companie germană de transport cu autobuze low-cost n.r.), pe distanțe de 1.000-2.000 de kilometri. În mod normal, această deplasare ar trebui considerată timp de lucru, dar angajatorii se limitează, în cel mai bun caz, la a plăti biletul de autobuz”, a declarat Beenders.

În ajun de Crăciun se circulă în condiții de iarnă pe șoselele din mai multe zone ale țării. Centrul INFOTRAFIC a avertizat că în județele Cluj, Constanța, Covasna, Harghita și Ilfov vizibilitatea este redusă din cauza ceții, iar în județele Alba, Botoșani și Hunedoara se înregistrează ninsori ușoare, care deocamdată nu afectează traficul rutier.

​Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că la această ora(06:40) nu sunt semnalate drumuri naţionale sau autostrăzi cu traficul oprit din cauza vreunui accident sau a condiţiilor meteorologice.

De asemenea sunt semnalate ninsori uşoare, care nu afectează circulaţia rutieră, în judeţele Alba, Botoşani şi Hunedoara.

”Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 Bucureşti – Piteşti, A2 Bucureşti – Constanţa şi A3 Bucureşti – Ploieşti, traficul rutier se desfăşoară fluent, în condiţiile unui carosabil umed, cu vizibilitate bună şi valori normale de circulaţie”, transmit reprezentanţii Centrului INFOTRAFIC.

Crăciunul este, de multe ori, sinonim cu musafiri, mese bogate și multă agitație în bucătărie. De multe ori, gazda ajunge să alerge între aragaz și sufragerie, preocupată să servească, să reumple farfurii și să se asigure că toată lumea este mulțumită. Cine nu s-a întrebat, măcar o dată, ce să gătească de Crăciun și cum poate face față „competiției” culinare dintre prieteni?

O soluție tot mai apreciată în ultimii ani este bufetul de Crăciun – o variantă practică, elegantă și relaxată de a-ți primi invitații.

De ce să alegi un bufet de Crăciun

Un bufet bine organizat oferă, înainte de toate, libertate. Nu mai există un program rigid al meselor și nici presiunea servirii tuturor în același timp. Fiecare invitat își alege ce dorește și când dorește, iar atmosfera devine mult mai degajată.

În plus, invitații se simt mai confortabil să guste câte puțin din mai multe preparate, fără constrângerile unei mese formale sau ale unei farfurii „complete”.

Un alt avantaj important este organizarea. Majoritatea preparatelor pentru bufet pot fi pregătite din timp, unele chiar cu o zi înainte, ceea ce îți permite să te bucuri de Ajun și de ziua de Crăciun fără stres. În același timp, bufetul se adaptează ușor unui număr variabil de invitați – dacă apare cineva pe neașteptate, nu este nevoie să refaci întregul meniu.

Ce să conțină un bufet de Crăciun reușit
Un bufet de Crăciun echilibrat trebuie să fie variat, dar bine gândit.

Preparatele reci reprezintă baza:

platouri cu brânzeturi,
mezeluri tradiționale,
legume proaspete și murături,
salate clasice de sărbătoare,
aperitive porționate, ușor de mâncat,
șnițele,
cârnați fierți,
nuci, alune și fructe uscate.
Acestea pot fi completate de câteva preparate calde, păstrate în vase termorezistente sau reîncălzite rapid: chifteluțe, sarmale în porții mici, mini-fripturi sau tarte sărate.

Nu trebuie neglijată nici zona de panificație: pâine de casă, cozonac sărat, lipii sau crackers, care completează perfect restul preparatelor.

La final, un colț al deserturilor adaugă farmec mesei: prăjituri de casă, felii de cozonac, biscuiți de Crăciun sau fructe proaspete, aranjate simplu și primitor.

Băuturile pot fi integrate firesc în zona de bufet sau așezate separat, astfel încât invitații să se servească singuri: vin fiert, sucuri, apă, cafea sau ceai. Important este ca totul să fie ușor accesibil și bine organizat.

Mai mult timp pentru tine și pentru cei dragi

Bufetul de Crăciun nu înseamnă mai puțină grijă pentru musafiri, ci dimpotrivă – înseamnă atenție la confortul lor și la bucuria de a petrece timp împreună. Este o alegere modernă, care păstrează gustul tradiției, dar aduce mai multă relaxare în casa gazdei.

La urma urmei, Crăciunul nu este despre câte farfurii ai servit, ci despre liniște, apropiere și momentele petrecute alături de cei dragi.

alba24.ro

Tradiții în Ajunul Crăciunului la români: 24 decembrie este o zi specială, în care credincioșii și nu numai se pregătesc pentru sărbătoarea importantă a Nașterii Domnului. De această zi sunt legate o serie de credințe populare și obiceiuri interesante.

Sărbătoarea de Crăciun este un prilej pentru reunirea și apropierea familiei, de celebrare a realizărilor și de planuri pentru anul care vine.

Se spune că în Ajunul Crăciunului cerurile se deschid şi de acest moment se pot bucura oamenii buni. Cetele îngereşti pot fi auzite doar de cei curaţi la suflete. Deschiderea cerului permite oricărui creştin să îşi pună o dorinţă, care se va îndeplini, scrie alba24.ro.

Tradiții în Ajunul Crăciunului la români

În Ajunul Crăciunului, unele gospodine pregătesc covrigi și colaci. În tradiţia populară, aceștia trebuie să amintească de înfăşurarea unei mâini cu degetele întinse aparţinând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la naşterea pruncului şi căreia i-au fost tăiate mâinile.

Colacii sunt pregătiţi pentru colindătorii care vor veni să ureze pe la casele gospodarilor. Covrigii sunt daţi colindătorilor copii, colăceii sunt pentru colindătorii mai numeroşi, iar colacii vor fi pentru flăcăi.

De asemenea, se pregătesc turtele, care se mai numesc şi ”scutecele Domnului”. Amintesc de cele care au fost folosite la naşterea Mântuitorului. Acestea sunt presărate din timp cu apă călduţă, cu zahăr pisat, amestecat cu nucă sau cu sămânţă de cânepă.

În seara de Ajun, stăpâna casei merge în ”casa mare”, aşează pe masa de sub icoană o sticlă de vin roşu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, perje (prune) fierte, iar în cele patru colţuri ale mesei câte un colac. Între cei din partea dreaptă se pune câte un fuior de cânepă despre care, spun unii, că ar fi barba lui Moş Crăciun, potrivit Agerpres.

Împodobirea mesei din seara de Ajun. Zi de post

Împodobirea mesei din seara de Ajun diferă de la o zonă la alta, dar are în comun faptul că toate bucatele sunt de post. Nimeni dintre cei ai casei nu are voie să guste până ce preotul nu binecuvântează masa, nu gustă din felurile de mâncare şi nu cinsteşte un pahar cu vin. La plecare, părintele ia banii de sub faţa de masă, doi colăcei şi o parte din vinul din sticlă, iar dascălii poartă traistele de colaci.

Sfinţirea mesei de Ajun şi vestirea Naşterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoţi şi însoţitorii acestuia. În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru.

E indicat chiar să se ajuneze până se iveşte prima stea de seară, care aminteşte de steaua observată de magii de la Răsărit. Până atunci nu trebuie să se mănânce nimic şi astfel omul va fi sănătos, va avea mult noroc şi va fi mai demn pentru Sfânta Împărtăşanie.

Tradiții din Ajunul Crăciunului pentru bucurii și belșug

În seara lui Ajun, stăpânii caselor adună de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă.

Fetele nemăritate roagă mamele să-l determine pe preot să zăbovească un timp pe laiţă şi să mănânce câte ceva, ca astfel peţitorii lor să nu întârzie.

Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă şi cu mâinile pline de aluat spune: ”măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”.

Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, nu uită imediat să spună: ”cum e cuptorul, lopata plină de pâine, aşa să fie copacii, pomii plini de poame”.

În pregătirea Ajunului Crăciunului sunt implicaţi şi copiii de toate vârstele, care, cu mult timp înainte, s-au pregătit pentru a umbla cu colindatul.

Povestea nașterii lui Iisus și legătura cu Moș Ajun și Moș Crăciun

Mântuitorului Iisus Hristos a venit pe lume într-un sat liniştit. Acolo a sosit, la ceas de seară, Fecioara Maria care, simţind că i-a venit sorocul să nască, a bătut la o poartă, cea a lui Moş Ajun, şi i-a cerut găzduire. Moş Ajun i-a spus că este om sărac şi a trimis-o la fratele său mai mare şi mai bogat, Moş Crăciun.

Crăciuneasa – soţia lui Moş Crăciun – era o femeie miloasă şi bună la suflet, aşa că i-a oferit adăpost Maicii Domnului, însă nu în casă, pentru că se temea de mânia lui Moş Crăciun, ci în grajdul animalelor. Acolo l-a născut Fecioara Maria pe Iisus.

Când Moş Crăciun a aflat cele petrecute, s-a mâniat şi i-a tăiat mâinile soţiei, dar Fecioara Maria a făcut o minune – a pus mâinile Crăciunesei la loc, a suflat peste ele şi mâinile s-au lipit. Uimit, Moş Crăciun a înţeles minunea, iar la venirea magilor a aflat că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus. El s-a căit şi a cerut iertare lui Dumnezeu, devenind astfel primul creştin şi sfântul cel mai bătrân – soţul femeii care a moşit-o pe Fecioara Maria.

Această minune a dus la transformarea lui Moş Crăciun într-un om blajin, plin de bunătate şi de compasiune. De atunci, sărbătoarea Crăciunului e însoţită de colinde şi mesele rituale.

Tradiţia legată de Moş Crăciun, care împarte daruri copiilor cuminţi în noaptea de 24 spre 25 decembrie, a apărut în secolul al IX-lea. Imaginea lui este cea a unui bătrân îmbrăcat într-un costum roşu cu blăniţă albă pe margini, purtând cizme negre şi căciulă roşie şi având o barbă mare şi albă.

Tradiții din Ajunul Crăciunului. Ce nu ar fi bine să faci în 24 decembrie

Se spune că în ziua de Ajun ar fi bine să nu dai cu împrumut, nici bani, nici obiecte. Altfel în anul care urmează nu vei avea parte de liniște. De asemenea, ar trebui să recuperezi tot ce ai dat cu împrumut.

O altă superstiție se referă la închiderea ușii înainte de culcare. Ar fi bine să încui singur ușa, să nu facă altcineva acest lucru (oaspete sau rudă), ca să-ți păstrezi norocul.

Alte superstiții sunt legate de protecție, sănătate și noroc:

• sărutul sub vâsc aduce noroc în dragoste
• dacă mănânci mere în Ajunul Crăciunului, vei fi sănătos tot anul
• oferă un cadou, ca să ai noroc și bucurii în anul care vine
• ca să alungi farmecele și duhurile rele, așează căței de usturoi pe masă și la ferestre
• mătură pragul locuinței, pentru liniște și noroc
• lumânările aprinse în noaptea de Crăciun trebuie să fie lăsate să se stingă singure, pentru un an mai bun
• dacă primești colindători, vei avea belșug în casă
• se spune că fetele care țin post negru își pot visa ursitul