Meteorologii au emis un Cod galben de precipitații mixte, cu depuneri locale de polei, valabil pentru județul Botoșani, până la ora 14:00.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, le recomandăm șoferilor să:

* evite deplasările dacă nu sunt absolut necesare;
* reducă mult viteza;
* păstreze o distanță mare față de alte vehicule;
* nu frâneze și să nu vireze brusc;
* evite depășirile.

Pe pietoni îi sfătuim:

* să meargă cu grijă;
* să folosească încălțăminte antiderapantă.

Se recomandă deplasarea lentă, cu pași mici, folosirea balustradelor și evitarea suprafețelor lucioase sau înclinate.

Pentru siguranța dumneavoastră, respectați aceste recomandări și evitați orice comportament care vă poate pune în pericol.

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită botoșănenii în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Tipografic majuscul” adaptare după un text de Gianina Cărbunariu și „Desculț în parc” de Neil Simon.

Sâmbătă, 7 februarie, de la ora 18.00  la Sala Studio a Teatrului „Mihai Eminescu” va fi pus în scenă  spectacolul „Tipografic majuscul”, adaptare după un text de Gianina Cărbunariu.

Regia și scenografia: Ella Nistor

Videografia: Ionuț Crețu

Coregrafia: Victoria Bucun

Distribuţia: Ionuț Crețu, Lidia Uja, Sorin Ciofu, Silvia Răileanu, Cezar Amitroaei, Răzvan Amitroaei, Ioan Crețescu, Alexandra Acalfoae.

Spectacolul TIPOGRAFIC MAJUSCUL, primul spectacol de teatru documentar propus de Teatrul „Mihai Eminescu”, are ca suport un material de o forță extraordinară: Dosarul nr. 738 al Securității, „Panoul” redenumit apoi „Elevul”, nume de cod pentru Mugur Călinescu.

Acest dosar, de aproape 200 de pagini, reunește un amestec tulburător de documente oficiale – planuri de măsuri, note informative, rapoarte, declarații – toate redactate în limbajul rigid și profund manipulator al Securității comuniste. Spectacolul scoate la lumină mărturiile din dosarul său – declarații smulse sub presiune, interogatorii, pagini ce poartă amprenta fricii – și, în același timp, surprinde tenacitatea unui adolescent care, în pofida intimidărilor, a izolării și a lipsei de sprijin din partea celor apropiați, nu renunță să creadă în ceea ce afirmă.

În mijlocul documentelor reci, redactate în limbajul birocratic al unui aparat represiv, apare o ruptură neașteptată: vocea unui adolescent care refuză să se supună. În timp ce sistemul încearcă să clasifice, să controleze și să reducă la tăcere orice formă de gândire liberă, Mugur Călinescu, un tânăr de doar 16 ani, alege să rămână fidel adevărului.

Într-o epocă în care conformismul era formă de protecție, iar tăcerea o strategie de supraviețuire, Mugur alege să scrie. Să lase urme. Mesajele trasate cu cretă pe zidurile din Botoșani devin nu simple acte de revoltă, ci semnele vizibile ale unei nevoi profunde: aceea de a spune adevărul, oricât ar costa.

Mai mult decât un spectacol, „Tipografic Majuscul” devine o experiență despre libertate, responsabilitate și fragila, dar necesara, artă a gândirii critice. Despre curajul de a nu rămâne spectator atunci când în fața ta se petrece o nedreptate.

Pentru publicul tânăr de astăzi, se deschide o discuție esențială: unde sunt modelele reale, apropiate, care să arate că schimbarea nu începe mereu cu gesturi grandioase, ci cu o propoziție scrisă pe un zid, cu un „nu” rostit la timpul potrivit.

Mugur Călinescu este un astfel de model.

Prin reconstrucția documentară, prin tehnica teatrului verbatim și prin contactul direct cu fragmente autentice din dosar, spectacolul ne amintește că libertatea nu este o dată pentru totdeauna câștigată — și că uneori vocea unui singur adolescent poate tulbura liniștea prea bine menținută a unui sistem opresiv.

Duminică, 8 februarie, de la ora 19⁰⁰, vă invităm la Sala Mare la spectacolul „Desculț în parc” de Neil Simon.

Regia artistică: Vlad Cepoi
Scenografia: Vladimir Boca

DISTRIBUŢIA:
PAUL: Alexandru Dobynciuc
CORIE: Oana-Maria Tudoran
MAMA: Irina Mititelu
VICTOR: Florin Aionițoaei
INSTALATORUL: Bogdan Muncaciu
COMISIONARUL: Radu Dragoș

Ce se întâmplă când dragostea urcă zece etaje fără lift? Răspunsul nu e doar o glumă romantică, ci o lecție despre răbdare, despre imperfecțiunile care ne apropie și despre frumusețea de a construi un „acasă” pas cu pas, uneori cu zâmbetul, alteori cu lacrima. Poate că nu există dragoste perfectă, dar există dragoste adevărată — și, uneori, ea urcă zece etaje fără lift… desculță prin parc.
Acest spectacol este un exercițiu de sinceritate scenică: cum poți să râzi fără să pierzi profunzimea, cum poți să arăți tandrețea fără să o îndulcești, căutând în fiecare scenă firescul, acea emoție mică ce face publicul să zâmbească pentru că se recunoaște.
„Desculț în parc” este despre iubirea care învață să respire. (Vlad Cepoi)

Durata spectacolului: 2h 30 min. (cu pauză)

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei – stal; 60lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că bugetul alocat programului FIV destinat creșterii natalității va fi dublat în 2026, comparativ cu anul trecut, relatează alba24.ro. Ministrul Muncii a spus că programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității (FIV) va fi finanțat atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene.

„După aprobarea bugetului vom începe demersurile, apropo de bugetul de stat. Apropo de sursa financiară fonduri europene, vom trimite, probabil la sfârșitul acestei săptămâni, fișa de proiect către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Am fost mereu în contact și în colaborare cu colegii de acolo și cu ministrul Pîslaru, în așa fel încât vom avea, probabil după aprobarea bugetului național, concomitent și sursa din fonduri europene”, a declarat Florin Manole la Digi24, citat de Mediafax.

Dublarea fondurilor

Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că se va încerca o dublare a fondurilor.

„Vom încerca, nu vreau să mă hazardez, dar vom încerca o dublare a acestei cheltuieli a statului pentru programul FIV, cât avem cu fonduri europene și cu buget de stat, de două ori mai multe decât am avut anul trecut. Anul trecut am avut 100 de milioane de lei”, a precizat ministrul.

Conform acestuia, anul trecut au beneficiat de fonduri 6.000 de cupluri, iar anul acesta „cred că vom putea undeva spre 10.000-12.000 de beneficiari”.

„Imediat ce vom avea bugetul, vom începe și vom face cu prioritate acest program”, a mai precizat Manole, care a spus că bugetul va fi aprobat „probabil spre sfârșitul lunii februarie”.

Sindicaliștii din Educație protestează miercuri în fața Guvernului. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de măsurile adoptate de Guvern, care, spun ei, „influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”.

Aceștia solicită, printre altele, revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de „Legea Bolojan”.

Sindicaliștii din Educație protestează miercuri în fața Guvernului

Membrii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federației Naționale Sindicale „Alma Mater” vor protesta miercuri în fața Guvernului.

Potrivit reprezentanților celor trei sindicate, la protestul programat între orele 11:30 și 14:00 sunt așteptate să participe aproximativ 2.000 de persoane, scrie Agerpres. „Pe durata de desfășurare a manifestației se vor folosi bannere, pancarte și mijloace audio, cu respectarea legislației în vigoare”, au informat organizatorii protestului.

Sindicaliștii sunt nemulțumiți de măsurile adoptate de Executiv, care „influențează salarizarea, condițiile de muncă, statutul și demnitatea profesiei didactice”.

Lider de sindicat: Măsurile de austeritate sunt „măsuri anti-educție”

Reprezentantul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Ion Zoican, a declarat că măsurile de austeritate, dacă se continuă, „sunt măsuri anti-educație și nu sunt măsuri de reformă”.

„Noi nu am renunțat la proteste. Protestăm pentru abrogarea măsurilor de austeritate pe care le-a impus în 2025: norma didactică, numărul de elevi în clasă foarte mare, comasarea claselor și tăierea burselor pentru elevi și studenți. Aceste măsuri dacă se continuă sunt măsuri anti-educație și nu sunt măsuri de reformă. Cerem abrogarea acestor măsuri. Dacă s-au aplicat un an de zile, să cântărească Guvernul și să zică câți bani a economisit din aceste suprimări a învățământului. Dacă nu, e bine ca anul viitor școlar să înceapă așa cum a fost pe Legea 198/2023, o lege asumată de Parlament, de Guvern și președintele României”, a declarat Zoican, citat de Antena3.

Potrivit acestuia, pierderile au fost semnificative la nivelul posturilor din învățământ.

„S-au suprimat în jur de 15.000 de posturi, s-au suprimat pentru plata cu ora, unde inevitabil sunt ore care trebuie luate de colegii noștri titulari și atunci sunt plătite cu un tarif care este sub un zilier necalificat. Este o plată nesemnificativă și care îi face pe colegii noștri să nu mai predea. S-au tăiat indemnizația de hrană, voucherele pentru vacanță și tot felul de chestiuni care au fost ciupiri la salariile profesorilor”, a mai declarat liderul de sindicat.

Care sunt solicitările sindicaliștilor

Cele trei sindicate din învățământ solicită, printre altele, revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de „Legea Bolojan”.

Potrivit Edupedu, solicitările sindicaliștilor sunt următoarele:

• „Revenirea la norma didactică pentru învățători, profesori, directori și inspectori, așa cum era în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023;
• Revenirea la numărul de elevi în clase, așa cum era înainte de măsurile de austeritate;
• Plata cu ora sa se facă la nivelul corespunzător studiilor și nu la nivel de muncitor necalificat;
• Susținerea cu burse a elevilor și studenților, așa cum a fost în legea învățământului preuniversitar”.
• Sindicaliștii susțin că aceste măsuri au dus la „degradarea calității actului educațional, la imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii, la creșterea riscului de eșec și abandon școlar și la dispariția unui număr semnificativ de posturi didactice ca urmare a reducerii numărului de clase/grupe”.