Connect with us

Actualitate

Cum va fi vremea în luna septembrie. Vine toamna

Publicat

Publicitate

Vremea va fi călduroasă în prima lună de toamnă, cel puţin în primele două decade. Precipitaţiile vor fi mai reduse cantitativ faţă de cele înregistrate în lunile de vară, conform caracterizării climatice a lunii septembrie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

„Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european”, susţin meteorologii.

Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase.

Caracterizarea lunii septembrie. Ce spun datele înregistrate în ultimii 60 de ani
„Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat, în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului.

În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul şi sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 grade Celsius. Valori mai moderate, între 12 şi 16 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor”, arată prognoza ANM.

În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 grade Celsius, iar în zonele montane mai înalte (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 4 – 8 grade Celsius, în timp ce la altitudini de peste 2.500 de metri se înregistrează temperaturi sub 4 grade Celsius.

Publicitate

Caracterizarea lunii septembrie. Temperatura maximă absolută înregistrată în România
Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la staţiile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, în data 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 grade Celsius, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 grade Celsius, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii septembrie este de 37 de grade, înregistrată în data de 1 septembrie 1952.

„De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă.

În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 de grade Celsius, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteo, în zilele de 7,8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 de grade Celsius.

Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice”, se arată în analiza realizată de specialiştii ANM pentru luna septembrie.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai calde luni septembrie
În topul anilor cu cele mai calde luni septembrie la nivelul României se regăsesc 1982, 1994, 2011, 2012, 2015 şi 2020.

Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub zero grade Celsius. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni,în România, este -15 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935.

La Bucureşti, temperatura minima absolută este de -3,1 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977. În aceeaşi zi s-a consemnat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, respectiv -2,4 grade Celsius. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6 grade Celsius şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai reci luni septembrie
Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, în zilele de 29 şi 30 septembrie, spun meteorologii.

În topul anilor cu cele mai reci luni septembrie se află: 1971, 1972, 1977, 1996 şi 1997 etc.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai ploioase luni septembrie
Din punct de vedere al precipitaţiilor din luna septembrie, acestea sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că medii lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest şi parţial în vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane.

„Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi vestul Transilvaniei. Valori între 50 şi 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, pe areale extinse din Transilvania, în Dealurile Vestice, Maramureş, în vestul şi nordul Moldovei, precum şi pe areale extinse din Carpaţi; cantităţi medii de peste 75 mm se înregistrează doar în zona montană, acestea depăşind 100 mm izolat, în Munţii Banatului şi în nordul Carpaţilor Orientali”, se menţionează în analiza ANM.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm la Piatra Neamţ, în anul 1912.

La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi (287,1 mm) şi Bucureşti-Băneasa (269,6 mm). 1978, 2001, 2005 sunt exemple de ani în care luna septembrie a fost caracterizată de precipitaţii abundente înregistrându-se valori maxime absolute ale cantităţi lunare de precipitaţii.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni septembrie se află: 1972, 1978, 1996, 1998, 2001, 2005, etc. Cele mai secetoase luni septembrie din istoricul măsurătorilor meteorologice s-au înregistrat în anii: 1961, 1965, 1973, 1986 şi 2011.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005. Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzute în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, respectiv Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Comuna Avrămeni încheie un an plin de investiții: Asfaltări pe 10,7 km, centru de zi, sistem de supraveghere și un nou parc fotovoltaic

Publicat

Publicitate

Comuna Avrămeni încheie un an cu investiții importante, în ciuda începutului marcat de dispariția fostului primar, Ioan Bucatariu. Actualul edil, George Telișcă, ales în luna mai după ce anterior a ocupat funcția de viceprimar, transmite că 2025 a devenit un an al continuității și al proiectelor duse până la capăt.

„Chiar dacă anul a început trist pentru întreaga comunitate, am decis să continui toate proiectele începute de domnul Bucatariu și să aduc noi investiții care să ajute comuna să se dezvolte”, a declarat primarul Telișcă.

Cel mai mare proiect aflat în lucru – asfaltarea drumurilor din toate satele – este realizat în proporție de 85%. Lucrările acoperă 10,7 kilometri de drumuri comunale, o modernizare așteptată de localnici de foarte mulți ani.

Un alt proiect major finalizat în 2025 este centrul de zi pentru copiii expuși riscului de separare, spațiu care urmează să fie pus în funcțiune anul viitor și care va oferi sprijin real familiilor vulnerabile din Avrămeni.

În paralel, administrația locală continuă instalarea sistemului de supraveghere cu 65 de camere, amplasate în toate satele comunei, pentru creșterea siguranței publice. „Este un pas important pentru liniștea oamenilor”, spune edilul.

Publicitate

În domeniul educației, toate școlile din comună au fost modernizate complet: mobilier nou, echipamente electronice și dotări care asigură condiții moderne pentru desfășurarea orelor.

Tot în acest an, comuna se pregătește pentru demararea lucrărilor la un parc fotovoltaic de 250 kW, proiect ce va reduce semnificativ costurile administrației cu energia electrică. Lucrările sunt programate să înceapă în luna decembrie.

„Dacă anul 2025 a început prost, noi l-am continuat cu proiecte bune pentru comunitate, și așa vom merge înainte. Le mulțumesc tuturor locuitorilor pentru sprijin și vă doresc sărbători fericite!”, a transmis primarul George Telișcă.

Citeste mai mult

Eveniment

Creștere cu 36% a înmatriculărilor de autoturisme noi, în noiembrie; mașinile electrice, salt de 114%

Publicat

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi se află pe un trend crescător în România la nivelul lunii noiembrie, fiind înregistrat un salt de 36% față de aceeași perioadă din 2024, arată datele preliminare ale Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), analizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Potrivit sursei citate, în intervalul analizat a fost consemnat un volum de 13.817 de autoturisme noi înmatriculate.

În același timp, categoria autoturismelor pur electrice înregistrează o creștere de 114%, în noiembrie 2025 vs noiembrie 2024, până la 1.052 de exemplare înmatriculate.

Însă, la nivelul primelor 11 luni din acest an, înmatriculările de autoturisme noi au fost în scădere cu 0,6% față de perioada similară a anului trecut, atingând 134.653 de unități.

APIA este o organizație non-profit, înființată în anul 1994, iar din 1996 membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CNAIR: Emiterea rovinietelor și a peajelor poate fi îngreunată miercuri din cauza unor lucrări la sistemul informatic

Publicat

Publicitate

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că miercuri, în intervalul orar 15.00 – 16.00, pot apărea dificultăți în emiterea rovinietelor și a peajelor. Motivul îl reprezintă lucrările programate la infrastructura de comunicații din centrul de date care găzduiește sistemul informatic responsabil de emitere, gestiune și monitorizare.

Reprezentanții CNAIR transmit că aceste lucrări sunt necesare pentru modernizarea și securizarea platformei, astfel încât sistemul să funcționeze în condiții optime. Totuși, șoferii ar putea întâmpina întârzieri în procesul de achiziție a rovinietei sau la efectuarea plății pentru utilizarea unor sectoare de drum cu taxă.

Pentru a evita problemele, CNAIR recomandă achiziția rovinietei în avans. Șoferii au posibilitatea de a o cumpăra cu până la 30 de zile înainte de data la care aceasta devine valabilă, o opțiune utilă mai ales pentru cei care călătoresc frecvent sau au trasee planificate.

Totodată, compania reamintește că peajul poate fi achitat până cel târziu la ora 24.00 a zilei următoare trecerii efectuate. Astfel, chiar dacă pot apărea dificultăți temporare în intervalul menționat, șoferii au în continuare timp pentru a achita tariful fără a risca sancțiuni.

CNAIR a tranîși cere scuze pentru eventualul disconfort creat și dă asigurări că operațiunile din centrul de date sunt gestionate astfel încât impactul asupra utilizatorilor să fie cât mai redus. Compania subliniază că aceste lucrări fac parte din procesul continuu de modernizare a infrastructurii digitale, esențială pentru un sistem rutier eficient și sigur.

Conducătorii auto sunt îndemnați să verifice din timp valabilitatea rovinietei și să folosească platformele oficiale pentru achiziție, pentru a evita eventualele probleme tehnice din perioada lucrărilor.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul Bolojan și-a ASUMAT răspunderea asupra legii privind pensiile magistraților

Publicat

Publicitate

Guvernul și-a angajat marți răspunderea în Parlament pentru legea privind pensiile magistraților, relatează agerpres.ro.

În plenul reunit, premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților îndreaptă o inechitate socială, dar, în același timp, creează premisele unui sistem de pensii sustenabil și răspunde unui angajament luat de țara noastră prin PNRR.

‘Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ’, a afirmat Bolojan.

El a menționat elementele importante ale proiectului.

‘În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani’, a explicat Bolojan.

Publicitate

Acesta a punctat că proiectul răspunde și unui angajament asumat de România prin PNRR.

Marți dimineață, Guvernul a aprobat, într-o ședință extraordinară, forma finală a proiectului de lege privind pensiile magistraților, fără amendamente.

‘Au fost analizate în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului amendamentele depuse de senatori și deputați. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi – 6 amendamente, urmează Partidul Alianța pentru Unirea Românilor – 5 amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de Guvern’, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria.

Vinerea trecută, Executivul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul se va aplica și personalului auxiliar din instanțe și parchete, angajaților de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, precum și magistraților asistenți și personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.

Potrivit Constituției, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Executivul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată. Dacă moțiunea de cenzură nu trece de Parlament, Guvernul nu este demis iar proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat marți că proiectul privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, nu va fi atacat la Curtea Constituțională de partidul său și nici nu va face obiectul unei moțiuni de cenzură.

O eventuală contestare la CCR ar putea să vină din partea Înaltei Curți. Pe 27 noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie. Motivul invocat de Curte a fost că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending