Connect with us

Actualitate

Cum va fi vremea în luna septembrie. Vine toamna

Publicat

Publicitate

Vremea va fi călduroasă în prima lună de toamnă, cel puţin în primele două decade. Precipitaţiile vor fi mai reduse cantitativ faţă de cele înregistrate în lunile de vară, conform caracterizării climatice a lunii septembrie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

„Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european”, susţin meteorologii.

Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase.

Caracterizarea lunii septembrie. Ce spun datele înregistrate în ultimii 60 de ani
„Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat, în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului.

În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul şi sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 grade Celsius. Valori mai moderate, între 12 şi 16 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor”, arată prognoza ANM.

În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 grade Celsius, iar în zonele montane mai înalte (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 4 – 8 grade Celsius, în timp ce la altitudini de peste 2.500 de metri se înregistrează temperaturi sub 4 grade Celsius.

Publicitate

Caracterizarea lunii septembrie. Temperatura maximă absolută înregistrată în România
Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la staţiile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, în data 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 grade Celsius, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 grade Celsius, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii septembrie este de 37 de grade, înregistrată în data de 1 septembrie 1952.

„De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă.

În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 de grade Celsius, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteo, în zilele de 7,8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 de grade Celsius.

Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice”, se arată în analiza realizată de specialiştii ANM pentru luna septembrie.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai calde luni septembrie
În topul anilor cu cele mai calde luni septembrie la nivelul României se regăsesc 1982, 1994, 2011, 2012, 2015 şi 2020.

Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub zero grade Celsius. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni,în România, este -15 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935.

La Bucureşti, temperatura minima absolută este de -3,1 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977. În aceeaşi zi s-a consemnat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, respectiv -2,4 grade Celsius. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6 grade Celsius şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai reci luni septembrie
Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, în zilele de 29 şi 30 septembrie, spun meteorologii.

În topul anilor cu cele mai reci luni septembrie se află: 1971, 1972, 1977, 1996 şi 1997 etc.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai ploioase luni septembrie
Din punct de vedere al precipitaţiilor din luna septembrie, acestea sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că medii lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest şi parţial în vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane.

„Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi vestul Transilvaniei. Valori între 50 şi 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, pe areale extinse din Transilvania, în Dealurile Vestice, Maramureş, în vestul şi nordul Moldovei, precum şi pe areale extinse din Carpaţi; cantităţi medii de peste 75 mm se înregistrează doar în zona montană, acestea depăşind 100 mm izolat, în Munţii Banatului şi în nordul Carpaţilor Orientali”, se menţionează în analiza ANM.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm la Piatra Neamţ, în anul 1912.

La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi (287,1 mm) şi Bucureşti-Băneasa (269,6 mm). 1978, 2001, 2005 sunt exemple de ani în care luna septembrie a fost caracterizată de precipitaţii abundente înregistrându-se valori maxime absolute ale cantităţi lunare de precipitaţii.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni septembrie se află: 1972, 1978, 1996, 1998, 2001, 2005, etc. Cele mai secetoase luni septembrie din istoricul măsurătorilor meteorologice s-au înregistrat în anii: 1961, 1965, 1973, 1986 şi 2011.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005. Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzute în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, respectiv Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ce depozite de gaz are România pentru iarnă. Ciclul de injecție al gazelor în depozitele subterane s-a finalizat vineri

Publicat

Publicitate

Ce depozite de gaz are România pentru iarnă: Ciclul de injecție al gazelor în depozitele subterane, început la 31 martie, se finalizează oficial vineri, 31 octombrie și marcăm începutul sezonului rece gazier, scrie alba24.ro.

De sâmbătă, se pot extrage din gazele stocate, dacă vremea o va impune, scrie Economedia.

Gaze se pot extrage (și s-a extras deja) și înainte de 1 noiembrie, dacă vremea este foarte rece iar producția curentă și importul nu ajung să acopere consumul.

Din datele centralizate ale operatorilor de sisteme de transport și responsabili cu înmagazinarea din Europa, România are stocate circa 3,2 miliarde metri cubi de gaze.

Aceasta înseamnă că are un grad de umplere de 99%.

România este pe locul doi în Europa, ca grad de umplere a depozitelor, după Polonia, care este la 100,5% grad de umplere (o specificitate tehnică permite ca un depozit să fie umplut dincolo de 100%).

Ar mai fi Suedia, la 102%, dar cantitatea stocată a suedezilor este insignifiantă – 90 milioane de metri cubi, întrucât scandinavii practic nu au depozite de gaze.

Publicitate

Cu 99% grad de umplere, adică cu depozitele pline, România este la nivelul cerut de Comisia Europeană pentru țările membre – 99% și nu ar trebui să aibă probleme în aprovizionarea cu gaze, chiar și în condițiile unei ierni grele.

Din depozite se pot scoate până la 25-26 milioane de metri cubi zilnic. În plus, din import se mai pot aduce până la 24 milioane de metri cubi zilnic.

Ce depozite de gaz are România pentru iarnă: De ce facem România stocuri. Context

România, ca toate țările din Uniunea Europeană, este obligată prin reglementări europene (Regulamentul UE 2017/1938, modificat după criza energetică din 2022) să asigure rezerve de gaze naturale pentru sezonul rece.

Motivele:

  • Consumul de gaze crește mult iarna, din cauza încălzirii.
  • Importurile pot fi afectate (de exemplu, din cauza problemelor geopolitice sau a cererii mari în regiune).
  • Stocurile asigură stabilitatea sistemului energetic și mențin prețurile sub control.

Guvernul României, prin Ministerul Energiei și compania Transgaz, stabilește anual o țintă minimă de umplere a depozitelor, de obicei peste 90% până la 1 noiembrie. România reușește de regulă să atingă sau chiar să depășească acest prag.

Acestea sunt foste zăcăminte de gaze epuizate, unde gazul este reintrodus sub presiune vara și extras iarna.

Principalele depozite de gaze din România sunt operate de Depogaz Ploiești (filială Romgaz) și Depomureș (asociată cu Engie).

Citeste mai mult

Eveniment

Numărul tichetelor de vacanță, în scădere cu aproape 85%, în septembrie

Publicat

Publicitate

Numărul tichetelor de vacanță emise în luna septembrie a acestui an a fost mai mic cu aproape 85% față de aceeași perioadă din 2024, iar cel al tichetelor decontate a înregistrat o reducere cu 39%, arată datele centralizate de un tur-operator pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor.

Această diminuare a valorii și volumului voucherelor de vacanță afectează unul dintre puținele instrumente directe de sprijin pentru turismul intern, atrage atenția tur-operatorul, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

‘Deși voucherele de vacanță continuă să fie utilizate și în septembrie, datele arată o scădere semnificativă față de anul precedent. Comparativ cu aceeași lună din 2024, numărul tichetelor de vacanță emise a fost mai mic cu aproape 85%, iar cel al tichetelor decontate a înregistrat o reducere de 39% (…) Consecințele se resimt în întreaga industrie a ospitalității, care se confruntă cu presiuni suplimentare și cu o scădere a atractivității pieței locale, încurajând astfel migrarea turiștilor către destinații externe sau forme de turism nefiscalizate din România’, se menționează în comunicatul Bibi Touroperator.

Informațiile furnizate de Ministerul Finanțelor relevă că, în primele nouă luni ale anului 2025, s-au emis cu aproape 70% mai puține vouchere decât în perioada similară din 2024, iar numărul celor decontate a scăzut cu 31%.

‘Diferența dintre ritmul de scădere al voucherelor emise și al celor decontate se explică prin faptul că, în circulație, mai există încă vouchere emise în 2024, în valoare de 1.600 lei. Acestea contribuie temporar la menținerea unui nivel mai ridicat al decontărilor. Odată cu epuizarea acestor tichete, vor rămâne în circulație doar cele emise în acest an, în valoare de 800 lei, al căror volum este, de asemenea, în scădere. Avertismentele formulate anterior de către specialiștii în turism s-au confirmat: deciziile guvernamentale au avut un impact negativ asupra turismului intern, vizibil încă din prima lună de vară’, spune tur-operatorul.

Potrivit sursei citate, reducerea valorii voucherelor de vacanță, creșterea TVA și scăderea puterii de cumpărare au contribuit la deteriorarea progresivă a situației, cu efecte accentuate pentru 2026.

Publicitate

‘Este esențial ca Guvernul să intervină rapid și să stimuleze mecanismele economice. Măsurile de austeritate în sectorul public nu trebuie confundate cu o frânare generală a economiei. În lipsa unor acțiuni corective, riscul declanșării unei spirale recesioniste crește, cu consecințe directe: creșterea șomajului și închiderea unui număr tot mai mare de afaceri. Așteptăm decizia fermă ca TVA nu va crește și mai mult de la 1 ianuarie, ceea ce ar pune definitiv pe butuci turismul. Și mai așteptăm o indexare a valorii voucherelor de vacanță, așa cum s-a anunțat pentru indexarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei/zi’, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și președinte al Bibi Group4travel.

Bibi Touroperator, membru Bibi Group4Travel, este unul dintre cei mai importanți tur-operatori pe piața locală de turism, specializat pentru România, cu o cifră de afaceri a grupului de peste 13 milioane euro. Compania a implementat, în premieră, în România, conceptul ‘Înscrieri Timpurii’. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Beat criță, așa a condus un bărbat de 61 de ani pe drumurile din Șendriceni, până l-au scos polițiștii din trafic

Publicat

Publicitate

Joi, polițiștii din  Pomârla au oprit pentru control, în comuna Șendriceni , un autoturism, condus de către un bărbat, de 61 de ani, din aceeași localitate.

 Întrucât acesta emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 1,04 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

 Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”.

Citeste mai mult

Eveniment

O tânără de 35 de ani, din Neamț, condamnată pentru rele tratamente aplicate minorului, depistată pe străzile din Dorohoi

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale Dorohoi au depistat, joi,  în municipiul Dorohoi, o tânără, de 35 de ani, din județul Neamț, pe numele căreia autoritățile judiciare din Italia au emis un mandat european de arestare.

 Tânăra a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate de 2 ani și 8 luni pentru săvârșirea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului.

 Aceasta a fost preluată de polițiști și prezentată instanței de judecată, care a dispus prin ordonanță reținerea acesteia pentru 24 de ore, fiind introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani.

 

Persoana în cauză va fi prezentată Curții de Apel Suceava, în vederea dispunerii de măsuri legale.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending