Connect with us
Publicitate

Actualitate

Cum va fi vremea în luna septembrie. Vine toamna

Publicat

Publicitate

Vremea va fi călduroasă în prima lună de toamnă, cel puţin în primele două decade. Precipitaţiile vor fi mai reduse cantitativ faţă de cele înregistrate în lunile de vară, conform caracterizării climatice a lunii septembrie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

„Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european”, susţin meteorologii.

Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase.

Caracterizarea lunii septembrie. Ce spun datele înregistrate în ultimii 60 de ani
„Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat, în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului.

În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul şi sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 grade Celsius. Valori mai moderate, între 12 şi 16 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor”, arată prognoza ANM.

În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 grade Celsius, iar în zonele montane mai înalte (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 4 – 8 grade Celsius, în timp ce la altitudini de peste 2.500 de metri se înregistrează temperaturi sub 4 grade Celsius.

Publicitate

Caracterizarea lunii septembrie. Temperatura maximă absolută înregistrată în România
Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la staţiile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, în data 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 grade Celsius, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 grade Celsius, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii septembrie este de 37 de grade, înregistrată în data de 1 septembrie 1952.

„De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă.

Publicitate

În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 de grade Celsius, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteo, în zilele de 7,8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 de grade Celsius.

Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice”, se arată în analiza realizată de specialiştii ANM pentru luna septembrie.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai calde luni septembrie
În topul anilor cu cele mai calde luni septembrie la nivelul României se regăsesc 1982, 1994, 2011, 2012, 2015 şi 2020.

Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub zero grade Celsius. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni,în România, este -15 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935.

La Bucureşti, temperatura minima absolută este de -3,1 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977. În aceeaşi zi s-a consemnat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, respectiv -2,4 grade Celsius. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6 grade Celsius şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai reci luni septembrie
Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, în zilele de 29 şi 30 septembrie, spun meteorologii.

În topul anilor cu cele mai reci luni septembrie se află: 1971, 1972, 1977, 1996 şi 1997 etc.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai ploioase luni septembrie
Din punct de vedere al precipitaţiilor din luna septembrie, acestea sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că medii lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest şi parţial în vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane.

„Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi vestul Transilvaniei. Valori între 50 şi 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, pe areale extinse din Transilvania, în Dealurile Vestice, Maramureş, în vestul şi nordul Moldovei, precum şi pe areale extinse din Carpaţi; cantităţi medii de peste 75 mm se înregistrează doar în zona montană, acestea depăşind 100 mm izolat, în Munţii Banatului şi în nordul Carpaţilor Orientali”, se menţionează în analiza ANM.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm la Piatra Neamţ, în anul 1912.

La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi (287,1 mm) şi Bucureşti-Băneasa (269,6 mm). 1978, 2001, 2005 sunt exemple de ani în care luna septembrie a fost caracterizată de precipitaţii abundente înregistrându-se valori maxime absolute ale cantităţi lunare de precipitaţii.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni septembrie se află: 1972, 1978, 1996, 1998, 2001, 2005, etc. Cele mai secetoase luni septembrie din istoricul măsurătorilor meteorologice s-au înregistrat în anii: 1961, 1965, 1973, 1986 şi 2011.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005. Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzute în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, respectiv Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cod galben de vânt, sâmbătă, în Botoșani și alte 13 judeţe din Moldova, Muntenia şi Dobrogea

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani și alte 13 judeţe din Moldova, Muntenia şi Dobrogea sunt sâmbătă sub avertizare Cod galben de vânt.

Potrivit ANM, sunt vizate total sau parţial judeţele Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Bacău, Galaţi, Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa.

În aceste zone, vântul va avea intensificări, cu viteze la rafală în general de 50-55 km/h.

Avertizarea este în vigoare sâmbătă până la ora 21.00.

De asemenea, tot până la ora 21.00, este în vigoare şi o informare meteo, conform căreia în sudul şi sud-estul ţării vor fi averse şi pe arii restrânse descărcări electrice. Cantităţile de apă vor fi de 10-15 l/mp şi izolat vor depăşi 25 l/mp.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

STUDIU: Renunțarea la fumat chiar și la 75 de ani poate crește speranța de viață

Publicat

Publicitate

Renunțarea la fumat poate aduce beneficii semnificative pentru speranța de viață, chiar și pentru persoanele în vârstă, relatează alba24.ro. Veștile încurajatoare vin în urma unui nou studiu făcut de cercetătorii de la Universitatea din Michigan.

Persoanele care fumează la 35 de ani și continuă toată viața pierd în medie 9 ani din speranța de viață (23% din total).

Studiul a fost publicat în American Journal of Preventive Medicine și e citat de Science Alert. Astfel, cei care renunță la fumat la 35 de ani recuperează aproximativ 8 ani din speranța de viață.

Renunțarea la fumat chiar și la 75 de ani poate crește speranța de viață

Chiar și la 75 de ani, renunțarea la fumat poate aduce beneficii: fumătorii care continuă pierd în medie 4,4 ani de viață, dar cei care renunță au o șansă de 14% să câștige cel puțin un an de viață.

Autorul principal al studiului, subliniază importanța acestor descoperiri: „Constatările pot fi valoroase pentru clinicienii care caută dovezi științifice pentru a-și motiva pacienții fumători să renunțe la fumat”.

Publicitate

Metodologia studiului a implicat analiza datelor de sănătate publică reprezentative la nivel național și calcularea estimărilor privind anii de viață câștigați sau pierduți în funcție de vârsta la care o persoană renunță la fumat.

Rezultatele confirmă și extind concluziile unui studiu anterior realizat de cercetători din Canada și Norvegia, care a arătat că renunțarea la fumat pentru un deceniu poate evita pierderea unui deceniu de viață.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Lângă noi: DRDP Iași montează 2.000 de metri de parapet cu rulouri în Pasul Tihuța și pe Mestecăniș

Publicat

Publicitate

În județul Suceava vor fi instalați aproximativ 2.000 de metri de parapet cu rulouri în Pasul Tihuța și zona Mestecăniș. Drumarii continuă lucrările de montare a acestor parapete de protecție pe Drumul Național 17 (DN 17), la granița dintre județele Suceava și Bistrița-Năsăud.

Conform DRDP Iași, măsura face parte dintr-un program național derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), având ca obiectiv reducerea riscului de accidente grave pe tronsoanele de drum periculoase. Instalarea acestor parapete speciale are ca scop sporirea siguranței pentru participanții la trafic, în special pe sectoarele expuse riscurilor din cauza configurației terenului și condițiilor meteo.

Lucrările continuă conform planificării, iar șoferii sunt îndemnați să respecte semnalizările temporare din zonele afectate.

“Continuă lucrările de montare a parapetului de protecție pe rulouri pe DN 17, în zona Pasului Tihuța, la limita județelor Suceava și Bistrița – Năsăud.

În total, pe raza Secției Drumuri Naționale Câmpulung Moldovenesc vor fi montați aprox. 2.000 de metri de parapet pe rulouri, în zonele Tihuța și Mestecăniș.

Publicitate

Măsurile fac parte dintr-un program național derulat de CNAIR, în scopul reducerii riscului de accidente rutiere grave pe anumite sectoare de drum național.

Continuă lucrările de montare a parapetului de protecție pe rulouri pe DN 17, în zona Pasului Tihuța, la limita județelor Suceava și Bistrița – Năsăud.

În total, pe raza Secției Drumuri Naționale Câmpulung Moldovenesc vor fi montați aprox. 2.000 de metri de parapet pe rulouri, în zonele Tihuța și Mestecăniș.

Publicitate

Măsurile fac parte dintr-un program național derulat de CNAIR, în scopul reducerii riscului de accidente rutiere grave pe anumite sectoare de drum național.”, a transmis DRDP Iași.

Citeste mai mult

Eveniment

Elisabeta Lipă: Cariera profesională m-a purtat în toate colţurile lumii, însă, pentru mine, Judeţul Botoşani va rămâne mereu acasă

Publicat

Publicitate

Aflată pe un loc eligibil pentru  Camera Deputaților, vicepreşedintele PSD, Elisabeta Lipă, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, a explicat de ce a hotărât să candideze pentru funcţia de deputat pentru judeţul Botoşani.

„La 20 de ani de la ultima mea Olimpiadă, am decis să intru într-o nouă competiţie importantă: de data aceasta, pentru viitorul Judeţului Botoşani. Un viitor mai bun, un viitor în care dezvoltarea, investiţiile şi oportunităţile sunt garantate de cea mai bună echipă. Am hotărât să candidez pentru funcţia de Deputat pentru Judeţul Botoşani. În urma vizitei pe care am avut-o joi la Organizaţia PSD Botoşani, am convingerea că fac parte dintr-o echipă unită şi puternică, care are un ţel comun: să obţinem cea mai înaltă performanţă pentru judeţul nostru”, scrie pe Facebook Elisabeta Lipă.

Ea afirmă că judeţul Botoşani va rămâne „mereu acasă”.

„Cariera mea profesională m-a purtat în toate colţurile lumii, însă, pentru mine, Judeţul Botoşani va rămâne mereu acasă. Faptul că acum mi se oferă această provocare, de a face lucruri concrete pentru bunăstarea oamenilor din acest judeţ, mă responsabilizează şi mă onorează. Accept cu mare onoare această nominalizare! Am încredere în această echipă şi sunt convinsă că, prin strategie, viziune şi îndârjire, vom reuşi să garantăm un viitor mai bun pentru copiii noştri, părinţii şi, deopotrivă, pentru bunicii acestui judeţ”, încheie Lipă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending