Connect with us

Actualitate

Cum va fi vremea în luna septembrie. Vine toamna

Publicat

Publicitate

Vremea va fi călduroasă în prima lună de toamnă, cel puţin în primele două decade. Precipitaţiile vor fi mai reduse cantitativ faţă de cele înregistrate în lunile de vară, conform caracterizării climatice a lunii septembrie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

„Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european”, susţin meteorologii.

Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase.

Caracterizarea lunii septembrie. Ce spun datele înregistrate în ultimii 60 de ani
„Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat, în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului.

În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul şi sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 grade Celsius. Valori mai moderate, între 12 şi 16 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor”, arată prognoza ANM.

În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 grade Celsius, iar în zonele montane mai înalte (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 4 – 8 grade Celsius, în timp ce la altitudini de peste 2.500 de metri se înregistrează temperaturi sub 4 grade Celsius.

Publicitate

Caracterizarea lunii septembrie. Temperatura maximă absolută înregistrată în România
Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la staţiile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, în data 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 grade Celsius, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 grade Celsius, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii septembrie este de 37 de grade, înregistrată în data de 1 septembrie 1952.

„De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă.

În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 de grade Celsius, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteo, în zilele de 7,8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 de grade Celsius.

Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice”, se arată în analiza realizată de specialiştii ANM pentru luna septembrie.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai calde luni septembrie
În topul anilor cu cele mai calde luni septembrie la nivelul României se regăsesc 1982, 1994, 2011, 2012, 2015 şi 2020.

Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub zero grade Celsius. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni,în România, este -15 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935.

La Bucureşti, temperatura minima absolută este de -3,1 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977. În aceeaşi zi s-a consemnat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, respectiv -2,4 grade Celsius. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6 grade Celsius şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai reci luni septembrie
Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, în zilele de 29 şi 30 septembrie, spun meteorologii.

În topul anilor cu cele mai reci luni septembrie se află: 1971, 1972, 1977, 1996 şi 1997 etc.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai ploioase luni septembrie
Din punct de vedere al precipitaţiilor din luna septembrie, acestea sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că medii lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest şi parţial în vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane.

„Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi vestul Transilvaniei. Valori între 50 şi 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, pe areale extinse din Transilvania, în Dealurile Vestice, Maramureş, în vestul şi nordul Moldovei, precum şi pe areale extinse din Carpaţi; cantităţi medii de peste 75 mm se înregistrează doar în zona montană, acestea depăşind 100 mm izolat, în Munţii Banatului şi în nordul Carpaţilor Orientali”, se menţionează în analiza ANM.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm la Piatra Neamţ, în anul 1912.

La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi (287,1 mm) şi Bucureşti-Băneasa (269,6 mm). 1978, 2001, 2005 sunt exemple de ani în care luna septembrie a fost caracterizată de precipitaţii abundente înregistrându-se valori maxime absolute ale cantităţi lunare de precipitaţii.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni septembrie se află: 1972, 1978, 1996, 1998, 2001, 2005, etc. Cele mai secetoase luni septembrie din istoricul măsurătorilor meteorologice s-au înregistrat în anii: 1961, 1965, 1973, 1986 şi 2011.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005. Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzute în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, respectiv Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O școală din Botoșani, printre unitățile cu activitate suspendată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.

Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.

Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Peste 35 milioane de lei plătiți de AJPIS Botoșani pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a virat fondurile necesare pentru plata principalelor beneficii de asistență socială aferente lunii decembrie 2025, destinate unui număr de 81.790 de beneficiari, în valoare totală de 35.127.630 de lei.

Plățile pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție au fost efectuate din data de 8 ianuarie 2026 pentru beneficiarii care au optat pentru primirea sumelor în cont bancar.

De asemenea, aproximativ 10, 6 milioane de lei vor fi virați, începând cu 14 ianuarie 2026, de către AJPIS Botoșani, pentru plata drepturilor a 29.326 de persoane cu dizabilități.

Începând cu 21 ianuarie 2026, vor fi efectuate plățile și pentru celelalte beneficii de asistență socială, după cum urmează: alocație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, alocație de plasament, indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu TBC și venit minim de incluziune.

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția de grafică „Ilustrații eminesciene”, eveniment dedicat Zilelor Eminescu, în spațiul Galeriei „Colecția de Artă” Botoșani

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 9-30 ianuarie 2026, în spațiul Galeriei „Colecția de Artă” Botoșani, expoziția de grafică „Ilustrații eminesciene”, eveniment dedicat Zilelor Eminescu.

Pe simeze sunt expuse 36 de lucrări semnate de artista Ligia Macovei (1916-1998), cunoscută pictoriță și graficiană, aflate în patrimoniul Muzeului Județean Botoșani.

Ligia Macovei s-a afirmat pe scena graficii românești cu desenele realizate pentru ilustrarea liricii eminesciene, dar a avut o contribuție însemnată și la ilustrarea versurilor lui Tudor Arghezi, cele mai reprezentative creații de acest fel figurând în volumul „Poezii” (Editura Minerva, 1970).

Artista a expus la numeroase saloane naţionale, dar şi la Bienala de la Veneţia din 1956. De-a lungul carierei, a avut expoziții personale la: Roma – Galleria Penelope (1962); Teheran – Galeria de Artă Negar (1964), cu aproximativ 80 de lucrări de pictură în ulei, guașă și desene în tuș; Viena – Künstlerhaus (1965); Tunis – Galeria I Information (1975). A participat și la numeroase expoziţii de grup organizate în străinătate.

A fost conferenţiar la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar în 1958 a îndeplinit funcţia de delegat permanent al Republicii Populare România pe lângă UNESCO (Paris), fiind numită şi comisar al pavilionului românesc la cea de-a XXIX-a Bienală de la Veneţia. În 1964 a primit o menţiune specială la târgul de Carte de la Leipzig, pentru volumul ilustrat ,,Poeziiˮ, de Mihai Eminescu.

Program de vizitare: zilnic, orele 9.00-16.30.

Publicitate

Taxă de vizitare: 5 lei pentru copii și grupuri; 10 lei pentru adulți.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Expoziția „Tot ce ai văzut se va împlini” a artistului Andrei Gamarț, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, găzduiește, în cadrul Zilelor Eminescu, expoziția Tot ce ai văzut se va împlini a artistului Andrei Gamarț. Vernisajul expoziției va avea loc marți, 13 ianuarie 2026, ora 13:30, în Sala „Horia Bernea” a Memorialului Ipotești.

 

Andrei Gamarț (n. 1980, Republica Moldova) a absolvit Academia de Arte din Chișinău, Departamentul de Pictură (2004). Operele sale se desfășoară pe mai multe paliere, inclusiv pictură, desen și gravură. A avut expoziții personale și de grup în București, Chișinău și la nivel internațional. Este, de asemenea, poet. Trăiește și lucrează în București.

 

„Fin observator al fenomenelor și realităților formulate la limita perceptibilului”, observă Roxana Dragu, Andrei Gamarț „explorează teme precum timpul, memoria, spațiul și, în special, lumina, ca materie primordială. În centrul preocupărilor sale artistice, se află relațiile care se formulează între aceste elemente și felul în care ele sunt sesizate sau, dimpotrivă, omise de către receptorul conștient”.

Expoziția cuprinde lucrări din diferite perioade de creație, realizate între 2013 și 2024. Astfel, privitorul poate parcurge cronologic itinerarul procesului de creație și al indexului tematic formulat de preocupările artistului din ultimii ani.

Publicitate

„Deși menită să aducă sens și claritate, imaginea capătă alte valențe în accepțiunea lui Andrei Gamarț, devenind mai degrabă un teritoriu al realităților posibile, al sensurilor posibile peste care însă se așterne constant vălul incertitudinii. Deși mereu aflat în fața noastră și concomitent în noi, adevărul, prin natura sa, ne este etern inaccesibil. Tot ce ne rămâne este senzația de curgere, de transformare, de la o etapă la alta a vârstelor înțelegerii, o transformare care ține de capacitatea noastră de a sonda înțelesurile realității pe care o țesem în jurul nostru.

Motivele oglinzii, al reflexiei și cel al luminii sunt toate motive care aduc în discuție experiența privirii și a modului în care vederea activă, imediată, ne situează în lume.” (Sursa: Mobius Gallery)

 

Imaginea este o ceață din care răzbat ecouri și umbre, e o metamorfoză ce cuprinde în sine toate stadiile schimbării, este curgere și împlinire reînnoită, unde vizibilul și invizibilul se succed într-o perpetuă interogare asupra obiectului.

Imaginea unui lucru este o neîntreruptă pâlpâire de înfățișări și reflexii, umbre ale gândului ce iau în stăpânire primul obstacol ce le iese în cale, un câmp material al însușirilor disputat între vedere și viziune.

Imaginea ce ni se arată, luminoasă și familiară, își are originea într-o lume a umbrelor și a oglinzilor, a planurilor ascunse vederii. Chiar și în lipsa obiectului, imaginea lui ni se arată la fel de vie, căci vederea nu e despre lucruri, e despre felul în care ele trec sau rezistă. – Andrei Gamarț

 

Expoziția Tot ce ai văzut se va împlini va putea fi vizitată la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” în perioada 13 ianuarie – 6 martie 2026.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending