Connect with us

Actualitate

Cum va fi vremea în luna septembrie. Vine toamna

Publicat

acum 3 ani

Vremea va fi călduroasă în prima lună de toamnă, cel puţin în primele două decade. Precipitaţiile vor fi mai reduse cantitativ faţă de cele înregistrate în lunile de vară, conform caracterizării climatice a lunii septembrie, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Publicitate

„Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european”, susţin meteorologii.

Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase.

Caracterizarea lunii septembrie. Ce spun datele înregistrate în ultimii 60 de ani
„Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat, în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului.

În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul şi sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 grade Celsius. Valori mai moderate, între 12 şi 16 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor”, arată prognoza ANM.

În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 grade Celsius, iar în zonele montane mai înalte (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 4 – 8 grade Celsius, în timp ce la altitudini de peste 2.500 de metri se înregistrează temperaturi sub 4 grade Celsius.

Caracterizarea lunii septembrie. Temperatura maximă absolută înregistrată în România
Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la staţiile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, în data 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 grade Celsius, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

Publicitate

La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 grade Celsius, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii septembrie este de 37 de grade, înregistrată în data de 1 septembrie 1952.

„De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă.

În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 de grade Celsius, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteo, în zilele de 7,8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 de grade Celsius.

Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice”, se arată în analiza realizată de specialiştii ANM pentru luna septembrie.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai calde luni septembrie
În topul anilor cu cele mai calde luni septembrie la nivelul României se regăsesc 1982, 1994, 2011, 2012, 2015 şi 2020.

Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub zero grade Celsius. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni,în România, este -15 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935.

La Bucureşti, temperatura minima absolută este de -3,1 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977. În aceeaşi zi s-a consemnat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, respectiv -2,4 grade Celsius. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6 grade Celsius şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai reci luni septembrie
Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, în zilele de 29 şi 30 septembrie, spun meteorologii.

În topul anilor cu cele mai reci luni septembrie se află: 1971, 1972, 1977, 1996 şi 1997 etc.

Caracterizarea lunii septembrie. Top ani cu cele mai ploioase luni septembrie
Din punct de vedere al precipitaţiilor din luna septembrie, acestea sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că medii lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest şi parţial în vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane.

„Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi vestul Transilvaniei. Valori între 50 şi 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, pe areale extinse din Transilvania, în Dealurile Vestice, Maramureş, în vestul şi nordul Moldovei, precum şi pe areale extinse din Carpaţi; cantităţi medii de peste 75 mm se înregistrează doar în zona montană, acestea depăşind 100 mm izolat, în Munţii Banatului şi în nordul Carpaţilor Orientali”, se menţionează în analiza ANM.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm la Piatra Neamţ, în anul 1912.

La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi (287,1 mm) şi Bucureşti-Băneasa (269,6 mm). 1978, 2001, 2005 sunt exemple de ani în care luna septembrie a fost caracterizată de precipitaţii abundente înregistrându-se valori maxime absolute ale cantităţi lunare de precipitaţii.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni septembrie se află: 1972, 1978, 1996, 1998, 2001, 2005, etc. Cele mai secetoase luni septembrie din istoricul măsurătorilor meteorologice s-au înregistrat în anii: 1961, 1965, 1973, 1986 şi 2011.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005. Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzute în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, respectiv Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:
Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

Paradă planetară: Aliniere rară a planetelor în februarie. Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor fi vizibile cu ochiul liber. Când vor putea fi văzute

Publicat

acum 10 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Un eveniment astronomic rar va avea loc sâmbătă, 28 februarie, când pe cer va putea fi observată o „paradă planetară”.

Publicitate

Potrivit NASA, fenomenul cunoscut drept „paradă planetară” sau aliniere planetară are loc atunci când cel puțin patru sau cinci planete pot fi observate simultan, informează alba24.ro. În acest caz, pe 28 februarie, pasionații vor avea ocazia să observe planetele Mercur, Venus, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun aliniate strâns pe cer.

Un eveniment asemănător a avut loc și în luna februarie a anului trecut, pe 27 februarie 2025, când șapte planete, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun s-au aliniat într-un spectacol rar care nu va mai putea fi observat până în 2040, scrie The Guardian.

„Grupuri de trei, patru sau chiar cinci planete vizibile nu sunt neobișnuite, apărând regulat în fiecare an… Dar cu cât sunt implicate mai multe planete, cu atât mai multe condiții trebuie să fie îndeplinite pentru a fi vizibile simultan.

Acest lucru face ca paradele complete cu șapte planete să fie destul de rare”, a declarat Greg Brown, astronom la Royal Observatory Greenwich, pentru PA Media.

Ce planete pot fi observate?

Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor putea fi văzute cu ochiul liber. Pentru Uranus și Neptun va fi nevoie de binoclu sau telescop, fiind situate în zonele îndepărtate ale sistemului solar.

Mercur ar putea fi mai greu de observat, deoarece se află jos, aproape de orizont.

Publicitate

Potrivit NASA, astfel de alinieri pot fi observate timp de câteva săptămâni sau chiar peste o lună, deoarece planetele se mișcă lent pe cer.

Totuși, fenomenul poate fi văzut de unii încă din acest weekend, însă 28 februarie este momentul în care planetele vor apărea cel mai apropiate una de alta și vor putea fi observate împreună pe cerul de seară.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Condiții și acte necesare

Publicat

acum 12 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Producătorii agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de înghețul târziu din primăvara anului 2025 pot beneficia de un sprijin financiar de la stat de până la 2.000 de euro pe hectar, în funcție de gradul de afectare, informează alba24.ro. 

Publicitate

Guvernul a aprobat la începutul lunii februarie o hotărâre privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025.

Actul normativ prevede instituirea unei scheme de sprijin financiar de urgență destinată producătorilor agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de fenomene climatice nefavorabile – înghețul târziu de primăvară, manifestat în perioada aprilie–mai 2025.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu

Sprijinul financiar se acordă sub formă de grant, având ca scop compensarea pierderilor de producție pentru plantațiile pomicole pe rod, cu grad de afectare între 30% și 100%.

Cuantumul sprijinului financiar este de maximum 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), acordat proporțional cu gradul de afectare.

„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro — a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.

Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11.500.000 euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.

Publicitate

Cine sunt beneficiarii sprijinului financiar

Beneficiarii sprijinului financiar de urgență sunt producătorii agricoli care exploatează plantații pomicole pe rod, afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025 și care dețin documente care certifică suprafețe afectate, în proporție de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, respectiv:

  • producători agricoli persoane fizice;
  • producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite;
  • producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole, grupurile de producători recunoscute, organizațiile de producători din sectorul legume-fructe, cooperativele agricole, precum și universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Criterii de eligibilitate

Beneficiarii sunt eligibili dacă:

  • dețin documente care certifică afectarea suprafețelor cu plantații pomicole pe rod de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025;
  • gradul de afectare a suprafețelor reprezintă un procent de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv;
  • sunt înregistrați în evidențele APIA cu cererea de plată pentru anul 2025.

În vederea verificării respectării condițiilor prevăzute, APIA stabilește eligibilitatea beneficiarilor ținând cont de suprafața cu plantații pomicole pe rod determinată conform cererii de plată pentru anul 2025.

Cum se calculează sprijinul financiar

Sprijinul financiar de urgență sub formă de grant este în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha și reprezintă echivalentul sumei de maximum 2.000 euro/ha, care se acordă pentru suprafețele cu plantații pomicole pe rod afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025, pentru suprafața cu grad de afectare de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, prevăzută în documente, după cum urmează:

  • pentru un grad de afectare mai mare de 90% inclusiv până la 100% inclusiv, se acordă grantul în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha;
  • pentru un grad de afectare menționat ca valoare procentuală unică, de minimum 30% inclusiv și maximum 90%, grantul care se poate acorda se diminuează corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu gradul de afectare în valoare fixă prevăzut în documente, iar rezultatul obținut se împarte la o sută sau, în cazul în care în documente este menționat un interval de afectare, și nu o valoare fixă, valoarea grantului care se poate acorda se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu valoarea obținută ca medie aritmetică a intervalului de afectare menționat, iar rezultatul obținut se împarte la o sută.

Sumele totale care se pot acorda unui beneficiar se determină prin înmulțirea cuantumului grantului calculat cu suprafața afectată de plantații pomicole pe rod, care nu poate fi mai mare decât cea determinată de APIA potrivit cererii de plată pentru anul 2025.

Speciile pomicole pentru care se acordă ajutorul financiar

Speciile pomicole eligibile pentru acordarea sprijinului financiar sunt:

  • măr
  • păr
  • prun
  • cais și zarzăr
  • piersic
  • cireș și vișin
  • nectarin
  • nuc și alun
  • migdal

Cererea de acordare a sprijinului financiar

Beneficiarii care îndeplinesc condițiile trebuie să depună la APIA la care au depus cererile de plată pentru anul 2025 o cerere de acordare a sprijinului financiar de urgență. Cererea va fi însoțită de copia documentului de coordonate bancare, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2025.

Copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii de plată pentru anul 2025, în cazul în care nu sunt modificări, rămân valabile și pentru acordarea sprijinului financiar de urgență.

Cererea de acordare a sprijinului se depune la centrele județene sau locale ale APIA, până la data de 9 martie 2026 inclusiv.

Documentele depuse în copie de către beneficiar poartă sintagma „conform cu originalul”, sunt datate și certificate prin semnătură de către beneficiar.

După finalizarea perioadei de depunere a cererilor de acordare a sprijinului de urgență, APIA verifică respectarea/ îndeplinirea prevederilor referitoare la eligibilitatea solicitanților, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut. Nerespectarea acestora de către solicitanți atrage neeligibilitatea acestora la acordarea sprijinului financiar de urgență.

Plățile către beneficiari se vor efectua până la data de 30 aprilie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Măștile poetice”, activitate cultural-educativă la Liceul „Regina Maria” Dorohoi

Publicat

acum 12 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

La Liceul „Regina Maria” Dorohoi s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, demers educațional care a îmbinat lectura expresivă cu acompaniamentul muzical.

Publicitate

Sub coordonarea profesoarei  Paraschiva-Cezarica Șmocot, elevii au explorat creația poetului Constantin Abăluță, punând în valoare valențele tematice și expresive ale volumului „Măștile poetice”. Activitatea a urmărit stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea sensibilității artistice și cultivarea capacității de interpretare a textului liric.

Momentele de lectură au fost completate de intervenții muzicale, care au contribuit la crearea unui cadru adecvat receptării mesajului poetic. Elevii implicați au demonstrat seriozitate și implicare, abordând actul lecturii ca formă de exprimare și reflecție.

Prin astfel de inițiative, proiectul „Sfert de oră de lectură” își propune să consolideze relația elevilor cu literatura și să susțină educația culturală în mediul școlar.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu. Ce spune directorul CNAIR

Publicat

acum 14 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu, a anunțat sâmbătă directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, relatează alba24.ro. 

Publicitate

„Am intrat într-o nouă etapă pe cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu-Pitești. Chiar dacă suntem în plină iarnă, asocierea de constructori turci (Mapa-Cengiz) menține un ritm de lucru susținut, activând 24 de ore din 24 acolo unde frontul de lucru permite.

 

Au început operațiunile premergătoare pentru Tunelul Boița 1. Acesta este format din două galerii: 264 metri (galeria dreaptă) și 247 metri (galeria stângă).

Este al doilea punct critic de pe această secțiune unde atacăm muntele”, a scris Cristian Pistol, pe pagina de Facebook.

Progresul la zi pe Secțiunea 2 (31,33 km)

Lucrările la tunelul Robești avansează constant, spune directorul CNAIR. Potrivit acestuia, s-au excavat deja 332 metri din galeria stângă și 351 metri din galeria dreaptă.

Lucrările au început acum și pe sensul dinspre Sibiu. Pentru a mări ritmul de lucru, se fac cinci detonări în fiecare zi.

Publicitate

 

De asemenea, structurile majore prind contur:

  • Viaductul V01: 63%
  • Viaductul V03: 62,82%
  • Viaductul V02: 57,28%
  • Viaductele V04 și V05: 49,68%

Constructorul a mobilizat în teren 311 muncitori și 111 utilaje specializate.

Stadiul fizic întregii secțiuni a ajuns la 8,2%.

„Ritmul va crește exponențial pe măsură ce vom elibera autorizațiile de construire pentru restul sectoarelor, odată cu emiterea Acordului de Mediu Revizuit. Secțiunile 2 și 3 reprezintă primul tronson de autostradă care va străpunge efectiv Carpații.

La final, România va beneficia de o conexiune neîntreruptă pe Coridorul 4 Pan-european: aproximativ 850 km de drum de mare viteză de la Constanța până la Nădlac. Investim 4,25 miliarde lei (fără TVA) prin Programul Transport (PT) pentru a transforma acest vis în realitate. Este o lucrare de o complexitate tehnică fără precedent, dar esențială pentru viitorul economic al țării”, a mai precizat directorul CNAIR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending