Connect with us

Eveniment

Cum va fi vremea în luna decembrie 2023. Unde va ninge de Crăciun și cât de mult scad temperaturile

Publicat

Publicitate

Cum va fi vremea în luna decembrie 2023. Condiții meteo de Crăciun. Prima săptămână a lunii  decembrie aduce temperaturi în general negative la nivelul întregii țări. Mai apoi, din a doua săptămână temperaturile vor fi apropiate de cele specifice perioadei.
Potrivit prognozemeteo, în ultima lună a anului 2023 nu vor lipsi nici ploile, care vor fi în general în cantități normale pentru această perioadă.

De Crăciun, șansele să avem parte de zăpadă sunt crescute, mai ales în zonele de munte și în nordul țării. În restul regiunilor, probabilitatea va fi mult mai mică.

În județul Alba, temperaturile scad tot mai mult, de la o zi la alta. Sunt anunțate și ploi începând de joi, 7 decembrie, iar la munte va ninge.

Vremea în luna decembrie 2023. Temperaturi

Decembrie 2023 pare a fi o lună care, din punct de vedere termic, se va apropia de normalul climatologic al perioadei. Va fi ușor sub medie, mai ales prin regiunile sudice și estice.

Săptămâna 4-10 decembrie 2023 vor fi abateri termice negative la nivelul întregii țări (cu -1, -2 grade sub valorile normale).
Săptămâna 11-16 decembrie 2023 vine cu valori normale de temperatură prin sudul și estul țării., În Banat, Crișana, Maramureș sunt posibile abateri pozitive (cu +1 spre +3 grade peste norme).
Săptămâna 18-24 decembrie aduce din nou un regim termic normal, de data ceasta la nivelul întregii țări.
Săptămâna 25 – 31 decembrie 2023 va veni cu valori ușor peste norme în bună parte din țară (1 – 3 grade). Doar în zonele montane e posibil să fie un regim termic normal.
Vremea în luna decembrie 2023. Precipitații
Din punct de vedere al precipitațiilor, decembrie este o lună în care cu greu se pot acumula 30 l/mp în zone precum:

Publicitate

Podișul Moldovei, Podișul Târnavelor, Depresiunea Brașovului sau Delta Dunării (conform datelor ANM).
Cantitatea de 30-40 de l/mp se poate strânge în estul și sudul Câmpiei Române, sudul Moldovei, Dobrogea și Podișul Transilvaniei.

Sunt prognozate 40-50 l/mp în Câmpia de Vest, centrul și vestul Câmpiei Române. Cele mai ridicate cantități de precipitații vor fi în zonele montane, peste 50 și chiar peste 75 l/mp.

Săptămâna 4-10 decembrie vine cu un regim normal de precipitații în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei. În restul țării, regimul de precipitații va fi deficitar.
Săptămâna 11-17 decembrie: regim excedentar în sud și est; în restul țării vor fi precipitații normale pentru această perioadă.
Săptămâna 18-24 decembrie: Banatul, Crișana și Maramureșul vor fi mai sărace în precipitații.
Săptămâna 25-31 decembrie: cantități normale de precipitații pentru perioada vizată.
Cele mai recente estimări ale specialiștilor de la ECMWF (Centrul European pentru Prognoze Meteo) indică o lună decembrie bogată în precipitații.

Excedent va fi mai ales în sudul Moldovei, Dobrogea, Muntenia, Banat (50 – 60 de l/mp), Crișana, Maramureș (chiar și peste 80-100 de l/mp, mai ales la munte).

Un regim de precipitații sub normal ar putea fi în nordul Moldovei, sudul Olteniei, sudul Transilvaniei, SV extrem al Munteniei. Aici vor fi doar 30-40 de l/mp.

Vremea în luna decembrie 2023. Context
Întrebarea care stă pe buzele tuturor este dacă va ninge de Crăciun și Anul Nou.

Se manifestă fenomenul El Nino intens, aproape unul de record.

De asemenea, este prezent un Vortex Polar.

Va fi un episod de încălzire stratosferică minoră, așteptat să aibă loc în primele două săptămâni ale lunii decembrie. Încălzirea este cunoscută și sub numele de încălzirea canadiană.

O răcire consistentă a Siberiei și una întinsă și pe o perioadă mai lungă de timp ar putea declanșa o serie de coborâri polare consistente și chiar o posibilă încălzire stratosferică (SSW).

Unele modele meteo (ECMWF sau UKMO) dau șanse de un decembrie cu anomalii pozitive al ninsorilor prin sudul și estul României.

Însă acestea nu par a fi, cel puțin acum, susținute real de ceea ce se întâmplă la nivel macro-climatic.

Vremea în luna decembrie 2023. Șansele de ninsoare
Șansele unui Crăciun alb în zona României sunt crescute, mai ales în zonele montane și prin nordul țării. În restul regiunilor, probabilitatea este mult mai mică.

Săptămâna 4-10 decembrie: șanse slabe de ninsori în cea mai mare parte a țării; excepție, nordul Carpaților Orientalilși vestul extrem al Meridionalilor.

Până în 17 decembrie sunt condiții de ninsori mai ales în zonele montane (15-20, chiar 25 de mm), dar și în nordul și centrul Moldovei, zonele subcarpatice, depresiunile Transilvaniei.

Cel mai promițător interval în ceea ce privește șansele de ninsori la nivelul țării noastre este cel cuprins între 18-24 decembrie. Inclusiv sudul țării ar putea avea parte de ceva ninsori care pot acumula și 10-15 mm (cantități căzute, nu strat de zăpadă).

Ultima săptămână din an ar mai aduce ceva ninsori în zona Moldovei, dar și în Muntenia și Oltenia.

Vremea în luna decembrie 2023. Condiții din ultimii ani

Din punct de vedere climatologic, decembrie este luna care aduce la nivelul țării noastre cam toate tipurile de fenomene meteo. Dintre acestea, cele mai de interes sunt episoadele de ninsori asociate cu intensificările de vânt, așadar, viscol.

Ceața, lapovița și ploile nu lipsesc nici ele din peisajul meteo al României. Mai ales în ultimii ani, decembrie a fost o lună în care am avut parte inclusiv de fenomene mai degrabă specifice anotimpului cald. Și aici ne referim la ploile torențiale însoțite chiar de descărcări electrice și chiar de grindină de mici dimensiuni.

Când vorbim de luna decembrie și de contextul sinoptic ideal pentru o astfel de lună, pasionații de meteorologie manifestă atenție unei asocieri: anticiclonul est-european (Siberianul), responsabil pentru aerul rece și foarte rece, respectiv o activitate  intensă dinspre Mediterana, care să permită avansul spre țara noastră a nucleelor depresionare (ciclonilor mediteraneeni) care să aducă precipitații.

Din estimările ECWMF, luna decembrie va fi în mod clar o lună dominată de un regim de presiune ridicată, anticiclonică, la nivelul continentului european.

Doar intervalul 4-11 decembrie, respectiv 25-31 decembrie par a lăsa loc și unui regim de presiune scăzută și, evident, al preponderenței unei circulații atlantice spre continent, deci și spre țara noastră.

Vremea în luna decembrie 2023. Anticiclon est-european
Prima săptămână din decembrie oferă acel scenariu, cu un anticiclon est-european puternic (urcă chiar spre valori de presiune de 1050 mba). Din păcate, Mediterana nu reușește să influențeze pentru a realiza un cuplaj perfect pentru fenomene de iarnă.

În ceea ce privește circulația maselor de aer, din semnalele până în acest moment, prima decadă a lunii decembrie se va păstra într-o circulație care va ține în zona țării noastre un aer mai rece. Vor fi abateri preponderent negative (de la –2 spre –4., –5 grade sub normalul perioadei la 850 hPa (1.5 km altitudine).

Ar urma, apoi, o perioadă scurtă de advecție de aer cald, pe o circulație atlantică. Va duce abaterile termice și la valori cu +8, + 10 grade peste ce ar fi normal.

Semnalul pentru ultima decadă a primei luni de iarnă ar fi de revenire la o circulație care să trimită spre țara noastră (mai ales regiunile sudice și estice) un aer rece, cu abateri negative.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rabla 2025: Sumele oferite pentru mașinile cu motor termic și GPL. Procedura devine mai simplă

Publicat

Publicitate

Rabla 2025. Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL. În cadrul programului Rabla 2025, românii vor putea beneficia de un voucher de 10.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC sau a unei motociclete. 

În acest an, cei care își doresc un motor mai curat, un consum mai mic și o mașină mai sigură se vor putea înscrie singuri în aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ca să își genereze voucher-ul de care au nevoie.

Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, vouchere obținute direct în platforma AFM se vor putea deconta la orice producător sau furnizor de autoturisme, fără dealeri, fără intermediari.

Condiția este, ca și până acum, să caseze un autovehicul uzat.

Rabla 2025: Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL

  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
  • 12.000 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
  • 15.000 lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
  • 37.000 lei pentru un autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.

Valoarea ecotichetului pentru maşinile electrice creşte în acest an la 37.000 de lei, aproximativ 7.500 de euro.

În cadrul programulu Rabla 2024, prima de casare pentru un autovehicul uzat era de 7.000 de lei. Pentru predarea a două autovehicule uzate, prima de casare era de 10.000 lei. Anul trecut, la prima de casare se puteau adăuga următoarele ecobonusuri:

Publicitate
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
  • ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
  • ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Moment emoționant pentru botoșăneanul Gheorghe Bulboacă, un glas al credinței profunde și dascăl al vocației sacre

Publicat

Publicitate

Miercuri, 23 aprilie 2025, cu prilejul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani a fost oficiată o slujbă arhierească deosebită, săvârșită de  Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Alături de acesta s-a aflat Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și un sobor de preoți și diaconi.

Evenimentul liturgic a început cu slujba hirotesiei întru citeț, săvârșită de Mitropolitul Teofan, în cadrul căreia  Gheorghe Bulboacă , cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, a primit această vrednicie.

Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată într-o atmosferă de aleasă sărbătoare, în prezența numeroșilor credincioși veniți să cinstească ocrotitorul lăcașului de cult.

Gheorghe Bulboacă – glas al credinței și dascăl al vocației sacre

Gheorghe Bulboacă este o figură binecunoscută în spațiul spiritual și educațional al Botoșaniului, remarcându-se atât prin calitatea sa de cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, cât și ca profesor la Seminarul Teologic din Botoșani. Cu o voce care poartă ecoul tradiției liturgice și o vocație pedagogică profundă, el îmbină armonios arta muzicii sacre cu misiunea formării viitorilor slujitori ai altarului.

În calitate de cântăreț bisericesc, Gheorghe Bulboacă este un model de rigurozitate și evlavie. Prezența sa în strană aduce un plus de solemnitate slujbelor, iar interpretările sale respectă cu fidelitate canoanele muzicii bizantine, contribuind la păstrarea unei tradiții vii și autentice.

Publicitate

Activitatea sa didactică la Seminarul Teologic din Botoșani este la fel de remarcabilă. Acolo, Gheorghe Bulboacă este cunoscut drept un profesor dedicat, care nu oferă doar cunoștințe, ci cultivă și valori – respectul pentru liturgică, dragostea față de muzică și atașamentul față de vocația preoțească. Prin dăruirea sa, a pregătit Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, dar și Grupul psaltic Filotheos al Seminarului Botoșani, insuflând membrilor celor dou formații corale nu doar competență, ci și conștiință.

Într-o lume în continuă schimbare, Gheorghe Bulboacă rămâne o prezență statornică, punte între tradiție și viitor, între cuvântul rostit și cântul înălțat spre cer. Este, în esență, un om al Bisericii și al școlii, un reper pentru comunitatea locală și pentru cei care au privilegiul să-i fie elevi sau să-l asculte.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani și-a cinstit ocrotitorul spiritual. Doi ierarhi au fost prezenți în ziua hramului

Publicat

Publicitate

Dacă zidurile și firul de iarbă ar putea vorbi, cu siguranță ar putea da mărturie despre evlavia profundă a credincioșilor din municipiul Botoșani atunci când vine vorba de sărbătoarea bisericii ce îl are ca ocrotitor pe Sfântul Gheorghe. 

Construită între anii 1541 și 1551 de Doamna Elena Rareș, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani rămâne un simbol al credinței și al identității spirituale locale. Aflat sub ocrotirea Sfântului Gheorghe – învingătorul mitic al „balaurului” necredinței și al slăbiciunilor omenești – acest lăcaș este cel mai vechi din municipiu și un reper istoric important.

Și anul acesta, credincioșii din Botoșani s-au adunat pe 22 și 23 aprilie, au umplut curtea bisericii pentru a aduce  cinstire sfântului ocrotitor, într-o atmosferă de sărbătoare, rugăciune și comuniune.

După procesiunea din seara zilei de marți, cu racla în care s0au aflat sfintele moaște al Sfântului Gheorghe Pelerinul la care au participat mii de botoșăneni, în frunte cu trei ierarhi, în ziua de prăznuire a sfântului emoția profund duhovnicească a fost din nou ingredientul principal al sărbătorii bisericii din inima orașului.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Înalt Preasfințitul Teofan și Preasfințitul Episcopul Veniamin Goreanu, venit tocmai de la Cahul, Republica Moldova, acesta din urmă fiind și cel care a ținut cuvântul de învățătură de după citirea Evangheliei. Sute de botoșăneni au mărturisit la unison credinția, rostind din toată inima simbolul ortodoxiei , „Crezul” și au plecat capetele după ce rugăciunea „Tatăl nostru” a pătruns în străfundul sufletului, rostită fiind deopotrivă de preoți și credincioși.

Un moment înălțător a fost și cel în care ipodiaconul Mihai Moisii a fost hirotonit diacon. După momentul intonării Axionului din cadrul Sfintei Liturghii, acesta a fost condus de către diaconi la arhiereu, lângă sfânta Masă, zicând: „Porunceşte, Preasfinţite Stăpâne, pe cel ce vi se aduce înainte spre a fi hirotonit diacon”. Intonarea cântărilor „Sfinţilor mucenici…”, „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule…” și „Isaie, dănţuieşte…” a constituit un alt moment emoționant pentru tânărul Mihail și familia sa.

Publicitate

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de membrii Corului „Teofania”, condus de dirijorul Teofan Dascălu, student în anul V la Medicină, fiul directorului Seminarul Botoșani, pr. Daniel Dascălu.

ÎPS Teofan s-a adresat credincioșilor la finalul slujbei, într-un cuvânt menit să îndemne la introspecție, la o reevaluare a priorităților din viața noastră ( VIDEO în articol).

Părintele Dumitru MAteciuc a adresat mulțumiri tutror celor care au contribuit într-un fel sau altul la o organizare impecabilă și anul acesta la hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe ”din municipiul Botoșani.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (345)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Publicitate

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending