Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat duminică lansarea unei Ordonanțe de urgență care înăsprește drastic sancțiunile pentru oricine taie fără drept arborii din zonele verzi urbane, un fenomen care, potrivit autorităților, a luat amploare în ultimii ani. Proiectul vine în contextul în care tot mai multe orașe reclamă pierderea spațiilor verzi, iar comunitățile locale cer intervenții ferme pentru protejarea zonelor cu rol esențial în reducerea poluării și în menținerea calității vieții, relatrează alba24.ro.

Proiectul modifică art. 140 alin. (1) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic.

„De zi de weekend, o veste bună: tocmai a fost pus în transparență ordonanța pe care o să o propun pentru ca tăierile cum au fost cele din parcul IOR să fie infracțiuni.

P.S. Sunteți și voi curioși cine sunt oamenii care vor spune imediat că e greșit rău acest proiect, dar că ei, sigur, susțin de principiu să fie protejate spațiile verzi?”, a scris Diana Buzoianu, pe pagina sa de Facebook.

Tăierea ilegală a arborilor de pe spațiile verzi din localități ar putea fi pedepsită cu până la 3 ani de închisoare.

Potrivit proiectului, „tăierea, distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetației forestiere instalate   pe   spațiile   verzi din intravilanul localităților, având o suprafață de peste 500 m.p, aflate în proprietatea publică sau în privată, inclusiv cele încadrate la categoria de folosință a terenurilor curți construcții, definite în conformitate cu normele tehnice pentru   introducerea cadastrului general, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.

Ministrul Mediului anunța în urmă cu câteva zile că prețul mediu luat avut în vedere de autorități pentru calcularea prejudiciilor cauzate de tăierile ilegale de lemn este, astăzi, de 164 de lei, deși tariful mediu pentru un metru cub de lemn se situează la 272 de lei, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

„Știți cum se calculează prejudiciile în dosare pe tăieri ilegale? Se înmulțesc metri cubi de lemn tăiați ilegal cu prețul mediu pentru un metru cub. Știți care e prețul mediu luat în calcul de autorități pentru calcularea acestor prejudicii? 164 de lei.

Asta deși prețul mediu real este mult mai mare de ani de zile. Și, uite așa, ajung unii infractori să fie considerați că au produs prejudicii mult mai mici decât cele reale. Bine, bine dar cum se stabilește care e prețul mediu pentru un metru cub de lemn luat în calcul în astfel de cazuri de autorități? Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are această datorie prin lege pe care trebuie să o inițieze.

De 8 ani această lege nu a mai fost updatată, deși prețul mediu pentru un metru cub de lemn, conform datelor de la INS, este de 272 de lei”, a scris luni, pe Facebook, Diana Buzoianu.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 23 noiembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 23 noiembrie 2025:

Loto 6 din 49: 12, 20, 11, 17, 26, 39

Loto 5 din 40: 17, 7, 19, 23, 40, 11

Joker: 38, 12, 43, 13, 20 + 11

Noroc: 2 7 1 3 3 8 5

Noroc Plus: 4 9 4 1 6 0

Super Noroc: 0 0 0 0 6 6

Comercianții care nu înlocuiesc produsele neconforme în termen de cel mult 30 de zile riscă amenzi de până la 25.000 de lei, potrivit noilor reglementări în domeniul protecției consumatorilor. Măsura vizează atât produsele cumpărate din magazine fizice, cât și pe cele achiziționate online, iar sancțiunile se aplică în toate situațiile în care clientul constată o neconformitate și solicită înlocuirea produsului. Autoritățile transmit că noile reguli urmăresc protejarea consumatorilor și responsabilizarea comercianților care tergiversează rezolvarea sesizărilor.

„Am promulgat săptămâna aceasta legea care introduce amendarea comercianților cu sume cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei pentru nerespectarea obligației de a înlocui produsele achiziționate, fie fizic, fie online, atunci când cumpărătorul constată o neconformitate în termen de cel mult 30 de zile de la achiziție.

Această modificare asigură aplicarea corectă a drepturilor prevăzute de lege și întărește protecția consumatorilor”, a scris președintele Nicușor Dan, duminică, pe pagina de Facebook, relatează și alba24.ro.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat la finalul lunii octombrie un proiect de lege potrivit căruia refuzul vânzătorului de a înlocui un produs în cazul în care acesta este neconform intră în categoria contravențiilor și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei.

În expunerea de motive se arată că Ordonanța de urgență nr. 140/2021 a fost adoptată pentru a stabili cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător și consumator, în special norme privind conformitatea bunurilor, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de punere în aplicare respectivelor măsuri corective, precum și garanțiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a bunei funcționări a pieței interne.

Potrivit inițiatorilor, ordonanța prevede următoarele: „consumatorii beneficiază de înlocuirea bunurilor în cazul în care neconformitatea acestora este constatată la scurt timp după livrare, fără a depăși 30 de zile calendaristice”, dar, din păcate, aceasta nu a dispus și sancțiunile aplicabile pentru abaterile de la aceste prevederi, respectiv refuzul vânzătorului de a înlocui bunul neconform, în termenul stipulat de lege.

„Absența sancțiunii determină în practică multiple refuzuri nejustificate din partea comercianților, chiar dacă, în termenul de 30 de zile, consumatorul solicită înlocuirea bunurilor neconforme. Pentru a corecta omisiunea legiuitorului, propunem modificarea OUG 140/2021 și includerea în categoria contravențiilor sancționate cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei a nerespectării acestor prevederi”, au explicat inițiatorii proiectului.

Proiectul de lege a fost adoptat și de Senat, iar Camera Deputaților a fost for decizional în acest caz.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„Lumina” de marți, 18 noiembrie 2025.  Alexandra Drugan publică articolul  „George Enescu, promotor al copiilor talentați”. Reținem:  1. „O calitate fundamental a omului George Enescu, remarcată de aproape toți discipolii și colaboratorii săi apropiați, dar mai ales de cercetători, a fost generozitatea. El a instituit premiul national de compoziție ce-i poartă numele, singura distincție și răsplată material pentru creatorii autohtoni din țara noastră, între anii 1912 și 1946”; 2. „A-l descoperi pe Socrate Barozzi, Mircea Bârsan și Vasile Filip la Iași, pe Mândru Katz la Buzău, pe Valentin Gheorghiu la Galați, pe Mihai Constantinescu la Chișinău și a-I adduce la București pentru studii profesionale superioare constituie o performanță greu de imaginat în urmă cu peste 80 de ani, în România, țară puternic dominate de concepții social-conservatoare”; 3. „Când miculo Yehudi Menuhin a traversat oceanul pentru a studia vioara cu dascălul roman la Paris și apoi la Sinaia, George Enescu, amintindu-și de influența pe care a avut-o asupra sa întâlnirea cu Eduard Caudella, a acceptat să-i fie îndrumător. Dinu Lipatti, Aurelia Cionca, Lola Bobescu, Radu Mihail sunt numai câțiva dintre cei care s-au împlinit pe plan musical datorită maestrului Enescu”; 

”România literară”  nr. 46 din 31 octombrie 2025.  Horia Gârbea, sub titlul „Nostalgia revistei Urzica”, publică un comentariu critic  la volumul „Dulce și ieftin” („Polirom”, Iași, 2025) al lui Dan Sociu. Reținem: 1. „Întâmplarea face că l-am cunoscut pe Dan Sociu pe la începutul anilor 2000 și i-am urmărit oarecum activitatea, convins mai degrabă de articolele care-i erau consacrate decât de fenomenul intrinsec al creației. Asta m-a și făcut să  citesc volumul său de poezie „Dulce și ieftin” de la editura „Polirom”, după ce regretasem că am citit „La gunoi”, de la aceeași editură. Acesta este subintitulat roman, ceea ce în opinia mea apare complet nejustificat.”; 2. „La gunoi” este una dintre numeroasele, din păcate, narațiuni ale nimicului care tot apar la noi. În text nu se petrece nimic interesant, nici măcar bizar, nu aflăm nimic ce nu știam dinainte despre o viață ternă a unui personaj banal.”; 3.  „Dulce și ieftin” cuprinde și el un ciclu, al treilea și ultimul, compus din 12 poeme, în care un „narator” expune la persoana întâi întâmplări anodine ale existenței sale”; 4. „Eu nu am descoperit cheia la niciunul dintre poeme”; 5. „Celelalte două cicluri ale cărții conțin poeme (tot) fără titluri care oferă o prozodie clasică sub forma unor versificații ce imită poezia infantilă, dar cu altă recuzită  și cu o falsă aparență de parabola”; 6. „Aceste versificații au – și prin ritmul lor săltăreț – o notă umoristică, puțin cam palidă de altfel.  Mi se pare evident că nu umorul este punctul forte și de interes al lui Dan Sociu. Multe poeme seamănă cu „morala” fabulelor lui Aurel Baranga, pe care le citeam în anii 70 în revista „Urzica”, mirându-mă, copil naiv ce eram, ce caută ele într-o publicație pretins comică”;  7. „Alte texte din această serie a lui Dan Sociu au o notă mai accentuat suprarealist-absurdă, amintind de cele ale lui Grigore Cugler, dar fără inventivitatea acelora”;