Rusia a început joi dimineață invazia în Ucraina, însă țara noastră nu este implicată în acest conflict. În România armata nu mai este obligatorie. În cazul în care țara noastră decide să participe la un război, însă, armata redevine obligatorie, relatează cluj24.ro.
Potrivit Legii nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apăraree, declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.
În contextul diferitelor evenimente curente, interne și/sau internaționale, un subiect precum cel ce privește posibilitatea prin care efectuarea serviciului militar în România devine obligatorie poate prezenta interes. De altfel, un subiect precum acesta vine cu scopul de a preveni o probabilă dezinformare.
În cele ce urmează, cu scop strict informativ, vor fi prezentate dispozițiile legale în vigoare care circumstanțiază subiectul efectuării serviciului militar în România.
Pot fi românii obligați să execute serviciul militar?
Publicitate
E notoriu faptul că în prezent serviciul militar poate fi efectuat pe baza de voluntariat, adică, armata nu mai e obligatorie. Acest aspect rezultă din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. Astfel, s-a dispus în sensul în care începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen și militar cu termen redus, se suspendă. Totuși, cetățenii români, bărbați și femei, care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare, pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare.
„Pe de altă parte însă, aceeași Lege 395/2005, în articolul 3, dispune că pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condițiile legii. Aceasta înseamnă că în cazul declarării stării de război sau stării de mobilizare, ori în ipoteza instituirii stării de asediu, „armata redevine obligatorie”, afirmă Cătălin Pop, Avocat Iordăchescu & Asociații.
Cine declară sau instituie starea de război, mobilizare sau asediu?
Constituția României ne spune în articolul 65 alineatul (2) că Parlamentul, Camera Deputaților și Senatul în ședință comună, e cel care poate declara mobilizarea totală sau parțială precum și starea de război. Totodată, articolul 93 din Constituția României arată că Președintele României e cel care instituie starea de asediu și starea de urgență. După cum s-a văzut recent, în temeiul acestui articol al Constituției României, Președintele României a declarat starea de urgență în raport de situația pandemică generată de Covid-19.
Despre starea de război, mobilizare, asediu
Constituția României, în ceea ce privește starea de război, starea de mobilizare și starea de asediu se completează practic cu Legea nr. 355 din 20.11.2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război și cu Ordonanța de Urgență nr. 1 din 21.01.1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. Din aceste dispoziții normative aflăm detaliile privind cele 3 ipoteze de interes, în special procedurile de urmat în ceea ce privește fiecare stare declarată sau instituită.
Cine nu poate fi obligat să execute serviciul militar în caz de stare de mobilizare, război sau asediu?
Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare arată că cetățenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, iar femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar.
„Regula de mai sus însă are și excepții, în sensul în care Legea nr. 446/2006 arată categoriile de persoane care sunt scoase din rândul cetățenilor încorporabili.
Astfel, cei care nu îndeplinesc serviciul militar sunt: „cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical; personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani; persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum și cele arestate preventiv sau trimise în judecata până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală, precum și cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiții, au persoane în întreținere”, continuă av. Cătălin Pop.
Un aspect interesant de remarcat este dat de articolul 4 al Legii 446/2006 care prevede că „cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză sa îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ”. În acest caz nu am vorbi de o neîndeplinire a serviciului militar, ci doar despre faptul că, practic, cel încorporat poate refuza să poarte armă.
Despre procedura încorporării
Legea 446/2006 detaliază procedura prin care cetățeanul român este încorporat, această procedură implicând medicul de familie, istoricul medical, comisia locală de încorporare, etc.
De scos în evidență în acest context este faptul că deși vorbim de o procedură legată de serviciul militar, mijloacele de apărare a drepturilor există în mod clar. Astfel, deciziile comisiilor locale se pot contesta la comisia județeană de încorporare. În orice caz, „dacă recruții consideră că au fost lezați într-un drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa instanțelor competente”.
Deci orice cetățean se poate adresa în final instanțelor de judecată, în fața unui judecător care o să rezolve acțiunea promovată de acesta, orice cetățean își poate apăra în mod concret drepturile.
Despre sancțiuni în caz de refuz al încorporării
Nu e necunoscut faptul că în cazul încălcării unei obligații stabilite de lege există și sancțiuni. În materia încorporării, există sancțiuni contravenționale, care pot consta în amenzi care pot varia între 500 și 8.000 lei (raportându-ne la valoarea salariului minim brut pe economie), conform Legii 446/2006.
Pot exista și sancțiuni penale, Codul penal sancționând infracțiunile de sustragere de la serviciul militar sau de la luarea în evidență militară sau neprezentarea la încorporare sau concentrare. Totuși, cu privire la aceste infracțiuni, trebuie îndeplinite anumite condiții strict prevăzute de Codul penal.
Concluzii
Toate aceste aspecte arătate mai sus trebuie conștientizate cu titlu de informare deoarece, cel puțin din perspectiva serviciului militar, există extrem de multe variabile care depind atât de circumstanțele internaționale, cât și de cele interne. Trebuie avut în vedere și că Parlamentul, cu numărul corespunzător de voturi poate modifica dispozițiile legale prezentate (cu excepția Constituției, a cărei modificare ar necesita o revizuire a acesteia).
„Există multe incertitudini. În orice caz, ce nu trebuie uitat este faptul că mereu există mijloace prin care drepturile românilor să fie protejate, înrolarea fiind de asemenea un subiect privitor la care în eventualitatea unui conflict, se poate ajunge în final în fața unui judecător.”, încheie av. Cătălin Pop.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Președintele Nicușor Dan a promulgat, miercuri, legea care prevede că toate unitățile sanitare publice și private cu paturi sunt obligate să instaleze și să mențină în stare de funcționare butoane de panică sau orice alt sistem de alertă în fiecare salon destinat internării pacienților.
Actul normativ modifică și completează în acest sens Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
‘Asistența farmaceutică se asigură în cadrul sistemului de sănătate publică, potrivit legii, prin prepararea și eliberarea medicamentelor și a altor produse stabilite prin ordin al ministrului sănătății, cum ar fi: cosmetice, dispozitive medicale, suplimente alimentare și alte asemenea produse, precum și prin acordarea de servicii farmaceutice, astfel cum sunt acestea definite de Legea farmaciei nr. 266/2008’, prevede legea.
De asemenea, ‘toate unitățile sanitare publice și private cu paturi sunt obligate să instaleze și să mențină în stare de funcționare butoane de panică sau orice alt sistem de alertă în fiecare salon destinat internării pacienților. Butoanele de panică se instalează într-un loc accesibil pacienților, permițând semnalarea rapidă a unei urgențe medicale sau a unei situații de pericol iminent către personalul medical și de securitate al spitalului’.
Unitățile sanitare au obligația de a asigura instruirea periodică a personalului medical și auxiliar în privința utilizării sistemelor de alertă, precum și de a efectua simulări pentru testarea eficienței acestora.
Potrivit legii, neinstalarea sistemelor de alertă, neasigurarea funcționării acestora și neorganizarea instruirilor periodice constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 30.000 de lei. La prima constatare a faptelor se aplică sancțiunea avertismentului, cu stabilirea unui termen de conformare de 30 de zile, iar, în cazul în care se constată neîndeplinirea obligațiilor în termenul acordat, se aplică aceste sancțiuni.
Publicitate
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, prin inspecția sanitară de stat.
Legea mai prevede că ‘toate unitățile sanitare publice și private cu paturi care dețin secții/compartimente de anestezie și terapie intensivă, secții/compartimente de unități de supraveghere și tratament avansat al pacienților cardiaci critici, unități de primiri urgențe/compartimente de urgențe sunt obligate să instaleze și să mențină în stare de funcționare sisteme de supraveghere video în aceste zone’.
Camerele video vor fi amplasate astfel încât să asigure monitorizarea continuă a activităților medicale și a pacienților, fără a compromite intimitatea acestora, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal și drepturile pacientului. Înregistrările video se stochează în condiții de siguranță cibernetică ridicată pe o perioadă de minimum 3 zile și maximum 60 de zile și pot fi accesate exclusiv de către personalul autorizat, desemnat de comitetul director al unității sanitare.
Unitățile sanitare au obligația de a informa pacienții și personalul medical despre prezența camerelor video prin afișarea unor anunțuri vizibile la intrarea în aceste zone.
Neinstalarea sistemelor de supraveghere video, neasigurarea funcționării acestora, nerespectarea condițiilor de stocare și neinformarea pacienților și personalului se sancționează cu amendă contravențională de la 10.000 lei la 30.000 lei. La prima constatare a faptelor se aplică sancțiunea avertismentului, cu stabilirea unui termen de conformare de 30 de zile, iar în cazul în care se constată neîndeplinirea obligațiilor în termenul acordat, se aplică aceste sancțiuni, mai prevede legea.
Președintele Nicușor Dan a precizat, într-o postare pe Facebook, că prin noua reglementare ‘va crește gradul de protecție deopotrivă pentru pacienți și pentru personalul medical’.
‘În toate unitățile sanitare publice și private, în fiecare salon destinat internării pacienților vor trebui introduse butoane de panică. Aceste sisteme vor declanșa o alertă în cazul unor urgențe medicale sau a unor situații de pericol iminent, ceea ce este util mai ales pentru pacienții imobilizați sau cu autonomie redusă. Prin această lege, va deveni obligatorie și instalarea unor sisteme de supraveghere video în secțiile ATI, în unitățile de primiri urgențe și în cele destinate pacienților cardiaci critici. Scopul este asigurarea respectării protocoalelor și procedurilor medicale pentru ca pacienții să poată beneficia de îngrijire adecvată la cele mai înalte standarde medicale. În același timp, acest sistem oferă un grad sporit de siguranță personalului medical prin descurajarea potențialelor agresiuni din spitale’, a scris Nicușos Dan. AGERPRES
Compania TAROM aduce anul acesta spiritul sărbătorilor mai devreme și lansează oferte speciale, de la 79 euro/sens, dedicate pasagerilor care doresc să călătorească la București în luna decembrie.
Potrivit unui comunicat al companiei, în perioada 22 – 23 octombrie 2025, pasagerii pot achiziționa bilete pentru zborurile către București operate TAROM dinspre: Roma și Praga – de la 79 euro, Bruxelles și Frankfurt – de la 99 euro, Nisa și Madrid – de la 109 euro, Amsterdam și Paris – de la 129 euro.
‘Campania este valabilă pentru călătoriile efectuate între 1 și 31 decembrie 2025, oferind oportunitatea ideală de a petrece Crăciunul acasă sau de a planifica o vacanță în România’, se arată în comunicat.
Prețul biletului pentru un segment de călătorie include toate taxele, un bagaj de mână de 8 kilograme, iar check-in-ul este gratuit.
‘Compania TAROM rămâne fidelă misiunii sale de a conecta România cu marile orașe europene. Iar, prin această ofertă, ne dorim să aducem acasă românii din diaspora și să oferim pasagerilor noștri posibilitatea de a se bucura de sărbători alături de cei dragi’, spun reprezentanții operatorului aerian.
Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a fost înființată în anul 1954 și își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianței SkyTeam din 25 iunie 2010. Transportatorul Național al României deține o flotă de 18 aeronave și are în portofoliul său un număr de 70 de destinații operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi code share. Din anul 1993, TAROM este companie membră a Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA). AGERPRES
Campania națională „Ziua Armatei României în școli” a continuat miercuri la Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă” din Săveni, unde reprezentanții Biroului informare-recrutare al Centrului Militar Județean Botoșani s-au întâlnit cu elevii pentru a le prezenta oportunitățile unei cariere militare.
Pe parcursul activității, tinerii au aflat informații despre oferta educațională a instituțiilor de învățământ militar – atât postliceal, cât și universitar – precum și despre avantajele formării într-un mediu bazat pe disciplină, respect și spirit de echipă.
Reprezentanții armatei le-au vorbit liceenilor despre programele de pregătire profesională, specializările disponibile și posibilitățile de evoluție în carieră în cadrul structurilor Ministerului Apărării Naționale. Discuțiile interactive au stârnit interesul multor elevi, curioși să afle mai multe despre admiterea în instituțiile militare și despre viața de zi cu zi a cadetului.
„Ne bucurăm să vedem interesul tinerilor pentru valorile pe care le reprezintă Armata României – patriotism, responsabilitate și devotament. Scopul nostru este să fim aproape de elevi, să le oferim informații corecte și să le arătăm că o carieră militară poate fi o alegere solidă și onorabilă”, au declarat reprezentanții Centrului Militar Județean Botoșani.
La finalul întâlnirii, militarii au mulțumit conducerii liceului, profesorilor și elevilor pentru primirea călduroasă și pentru deschiderea cu care au participat la activitățile organizate.
Campania „Ziua Armatei României în școli” va continua și în următoarele zile în alte unități de învățământ din județul Botoșani, având ca obiectiv promovarea carierei militare și întărirea legăturii dintre Armată și societatea civilă.
Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 162 locuri de muncă vacante, după cum urmează:
Austria – 8 locuri de muncă vacante pentru : mecanic auto, operator CNC, technician electrician, technician mecanic, strungar universal, operator robot-placare cu laser. Calificare si experiență în domeniu.Cunostințe de limba engleză;
Germania – 50 locuri de muncă vacante pentru: lucrator in productie – procesare produse din carne, operator stivuitor, lucrător ajutor la prelucrarea metalelor, electrician, sudor MAG.Calificare și experienţa în domeniu. Cunoştinţe de limbă germană;
Irlanda – 1 loc de muncă vacante pentru îngrijitor persoane. Se solicită experiență și cunostințe de limba engleză;
Italia – 15 locuri de muncă vacante pentru șofer autobuz. Se solicită permis de conducere categ D si atestatul CQC, experienta in domeniu cel putin 1 an. Cunoștințe de limba engleză sau italiană.
Norvegia – 50 locuri de muncă vacante pentru muncitor in productie – industria piscicola. Se solicită experienţă şi cunostințe de limba engleză sau limbă scandinavă;
Publicitate
Polonia – 5 locuri de muncă vacante pentru lucrător în depozit. Calificari necesare pentru operarea motostivuitoarelor mecanice cu brat si a motostivuitoarelor mecanice cu operator care ridica sarcina. Se solicită cunostinte de limba poloneza, vorbit si scris nivel A2;
Slovenia – 9 locuri de muncă vacante pentru: finisor fațade exterioare cladiri și șofer camion. Se solicită calificare și experiență. Limba engleză/slovenă.
Spania – 20 locuri de muncă vacante pentru supervizor de linie. Supervizarea și coordonarea activităților liniei de producție într-o fermă agricolă. Se solicită experiență. Cunoștințe de bază de limba spaniolă.
Suedia – 4 locuri de muncă vacante pentru mecanic și electrician. Candidați cu experiență în mentenanță mecanică, ideal în industria grea, și care dețin o diplomă de liceu sau calificări echivalente. Cunoștințe de limba suedeza si/sau engleza.
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând https://eures.anofm.ro/eures/solicitanti.html. Informaţii suplimentare la Consilierul EURES, telefon 0231536791 sau e-mail gabriela.drobota.bt@anofm.gov.ro .