Rusia a început joi dimineață invazia în Ucraina, însă țara noastră nu este implicată în acest conflict. În România armata nu mai este obligatorie. În cazul în care țara noastră decide să participe la un război, însă, armata redevine obligatorie, relatează cluj24.ro.
Potrivit Legii nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apăraree, declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.
În contextul diferitelor evenimente curente, interne și/sau internaționale, un subiect precum cel ce privește posibilitatea prin care efectuarea serviciului militar în România devine obligatorie poate prezenta interes. De altfel, un subiect precum acesta vine cu scopul de a preveni o probabilă dezinformare.
În cele ce urmează, cu scop strict informativ, vor fi prezentate dispozițiile legale în vigoare care circumstanțiază subiectul efectuării serviciului militar în România.
Pot fi românii obligați să execute serviciul militar?
Publicitate
E notoriu faptul că în prezent serviciul militar poate fi efectuat pe baza de voluntariat, adică, armata nu mai e obligatorie. Acest aspect rezultă din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. Astfel, s-a dispus în sensul în care începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen și militar cu termen redus, se suspendă. Totuși, cetățenii români, bărbați și femei, care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare, pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare.
„Pe de altă parte însă, aceeași Lege 395/2005, în articolul 3, dispune că pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condițiile legii. Aceasta înseamnă că în cazul declarării stării de război sau stării de mobilizare, ori în ipoteza instituirii stării de asediu, „armata redevine obligatorie”, afirmă Cătălin Pop, Avocat Iordăchescu & Asociații.
Cine declară sau instituie starea de război, mobilizare sau asediu?
Constituția României ne spune în articolul 65 alineatul (2) că Parlamentul, Camera Deputaților și Senatul în ședință comună, e cel care poate declara mobilizarea totală sau parțială precum și starea de război. Totodată, articolul 93 din Constituția României arată că Președintele României e cel care instituie starea de asediu și starea de urgență. După cum s-a văzut recent, în temeiul acestui articol al Constituției României, Președintele României a declarat starea de urgență în raport de situația pandemică generată de Covid-19.
Despre starea de război, mobilizare, asediu
Constituția României, în ceea ce privește starea de război, starea de mobilizare și starea de asediu se completează practic cu Legea nr. 355 din 20.11.2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război și cu Ordonanța de Urgență nr. 1 din 21.01.1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. Din aceste dispoziții normative aflăm detaliile privind cele 3 ipoteze de interes, în special procedurile de urmat în ceea ce privește fiecare stare declarată sau instituită.
Cine nu poate fi obligat să execute serviciul militar în caz de stare de mobilizare, război sau asediu?
Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare arată că cetățenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, iar femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar.
„Regula de mai sus însă are și excepții, în sensul în care Legea nr. 446/2006 arată categoriile de persoane care sunt scoase din rândul cetățenilor încorporabili.
Astfel, cei care nu îndeplinesc serviciul militar sunt: „cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical; personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani; persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum și cele arestate preventiv sau trimise în judecata până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală, precum și cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiții, au persoane în întreținere”, continuă av. Cătălin Pop.
Un aspect interesant de remarcat este dat de articolul 4 al Legii 446/2006 care prevede că „cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză sa îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ”. În acest caz nu am vorbi de o neîndeplinire a serviciului militar, ci doar despre faptul că, practic, cel încorporat poate refuza să poarte armă.
Despre procedura încorporării
Legea 446/2006 detaliază procedura prin care cetățeanul român este încorporat, această procedură implicând medicul de familie, istoricul medical, comisia locală de încorporare, etc.
De scos în evidență în acest context este faptul că deși vorbim de o procedură legată de serviciul militar, mijloacele de apărare a drepturilor există în mod clar. Astfel, deciziile comisiilor locale se pot contesta la comisia județeană de încorporare. În orice caz, „dacă recruții consideră că au fost lezați într-un drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa instanțelor competente”.
Deci orice cetățean se poate adresa în final instanțelor de judecată, în fața unui judecător care o să rezolve acțiunea promovată de acesta, orice cetățean își poate apăra în mod concret drepturile.
Despre sancțiuni în caz de refuz al încorporării
Nu e necunoscut faptul că în cazul încălcării unei obligații stabilite de lege există și sancțiuni. În materia încorporării, există sancțiuni contravenționale, care pot consta în amenzi care pot varia între 500 și 8.000 lei (raportându-ne la valoarea salariului minim brut pe economie), conform Legii 446/2006.
Pot exista și sancțiuni penale, Codul penal sancționând infracțiunile de sustragere de la serviciul militar sau de la luarea în evidență militară sau neprezentarea la încorporare sau concentrare. Totuși, cu privire la aceste infracțiuni, trebuie îndeplinite anumite condiții strict prevăzute de Codul penal.
Concluzii
Toate aceste aspecte arătate mai sus trebuie conștientizate cu titlu de informare deoarece, cel puțin din perspectiva serviciului militar, există extrem de multe variabile care depind atât de circumstanțele internaționale, cât și de cele interne. Trebuie avut în vedere și că Parlamentul, cu numărul corespunzător de voturi poate modifica dispozițiile legale prezentate (cu excepția Constituției, a cărei modificare ar necesita o revizuire a acesteia).
„Există multe incertitudini. În orice caz, ce nu trebuie uitat este faptul că mereu există mijloace prin care drepturile românilor să fie protejate, înrolarea fiind de asemenea un subiect privitor la care în eventualitatea unui conflict, se poate ajunge în final în fața unui judecător.”, încheie av. Cătălin Pop.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care permite polițiștilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
”Noua reglementare stabilește clar situațiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate, precum legitimarea, constatarea contravențiilor, utilizarea mijloacelor de imobilizare sau intervențiile pentru protejarea vieții și a ordinii publice”, scrie șeful statului, sâmbătă, pe Facebook.
Potrivit acestuia, în măsura în care circumstanțele permit, cetățenii vor fi informați că sunt înregistrați, iar autoritățile locale au obligația de a comunica public dotarea polițiștilor locali cu astfel de echipamente.
Datele sunt păstrate timp de maximum șase luni și apoi distruse, cu excepția cazurilor în care constituie probe într-o procedură judiciară.
Pentru a implementa tehnic acest nou sistem, administrațiile publice locale vor putea accesa fonduri europene.
Publicitate
Această lege contribuie la creșterea transparenței activității poliției locale și la consolidarea siguranței publice, oferind în același timp un nivel mai ridicat de protecție atât cetățenilor, cât și agenților, spune președintele, pe Facebook.
***
Camera Deputaților a adoptat proiectul, ca for decizional, pe 17 decembrie 2025.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii poliției locale nr.155/2010, cu un nou capitol: ‘Utilizarea mijloacelor de înregistrare foto – audio – video portabile și protecția datelor cu caracter personal’ – prin care se autorizează Poliția Locală să utilizeze mijloace de înregistrare foto – audio – video și implicit de a purta și utiliza, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, dispozitive de înregistrare foto – audio – video portabile de tip BodyCam. Inițiativa vizează instituirea cadrului normativ expres pentru această activitate, definind condițiile, limitele și garanțiile în care utilizarea mijloacelor de înregistrare se poate desfășura, doar în conformitate cu principiile protecției datelor cu caracter personal și cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești ale persoanelor vizate.
Structurile de Poliție Locală sunt obligate să comunice publicului dotarea polițiștilor locali cu mijloace de înregistrare foto – audio – video portabile prin afișarea unor semne vizibile pe uniformele sau echipamentele acestora și prin publicarea informațiilor relevante.
Înregistrările realizate prin intermediul mijloacelor de tip BodyCam sunt păstrate pe o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen, înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile, prevede proiectul.
Polițiștii locali desemnați să utilizeze mijloacele de înregistrare foto – audio – video portabile sau să acceseze datele cu caracter personal care se colectează prin intermediul acestora sunt instruiți cu privire la regulile de protecție a datelor cu caracter personal anterior validării utilizării/accesului și, ulterior, cel puțin o dată pe an.
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal realizează, din oficiu, un control al operațiunilor de prelucrare a datelor colectate de către structurile de Poliție Locală prin intermediul mijloacelor de înregistrare. AGERPRES
Guvernul își propune să absoarbă în acest an cele zece miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat, sâmbătă, la Botoșani, premierul Ilie Bolojan.
El a spus, la finalul unei întâlniri cu primarii din județul Botoșani, că absorbția fondurilor din PNRR reprezintă ”cel mai important capitol de investiții”.
”Pentru România, cel mai important capitol de investiții anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbția până în august, în așa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan.
Totodată, șeful Executivului a arătat că a discutat cu primarii din Botoșani despre planurile de extindere a infrastructurii mari.
”Am abordat atât proiectele mari, care țin de infrastructura conectivă a zonei de nord-est a României la rețeaua de autostrăzi și faptul că alaltăieri Comisia Europeană a aprobat Programul SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care cuprinde și 4,3 miliarde de euro pentru cele două capete de autostradă, care vor rezolva problema conectării mari a acestei regiuni înspre București. Este un lucru foarte important. Am discutat despre planurile de extindere a infrastructurii mari și, de asemenea, despre problemele care țin de administrație. Asta înseamnă aspecte care țin de proiectele de investiții, cele Anghel Saligny și cele din PNRR”, a adăugat premierul.
Ilie Bolojan a menționat că a discutat cu administrația locală din Botoșani și subiecte legate de reducerea numărului de posturi din primării și despre majorarea taxelor și impozitelor.
Publicitate
”Am discutat despre măsurile care au fost luate în ultima perioadă privitoare la reducerile din administrația locală, taxele locale și alte probleme care țin de blocaje în administrație și de măsuri prin care Guvernul poate să susțină buna funcționare a administrației. De asemenea, unul dintre aspectele discutate a fost un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de susținere după modelul Regiunii de sud-est a unui proiect de investiții teritoriale integrate în așa fel încât zona de nord-est a României să beneficieze de investiții suplimentare care să creeze condiții de dezvoltare”, a mai spus Ilie Bolojan.
La discuții au mai participat președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime, prefectul Raluca Curelariu, dar și mai mulți șefi de instituții publice deconcentrate. AGERPRES
Premierul Ilie Bolojan a avut, sâmbătă dimineață, o întrevedere cu primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, și cu prefectul Raluca Curelariu, în prezența președintelui Consiliului Județean, Valeriu Iftime, scrie AGERPRES.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES
Discuțiile au durat aproximativ 50 de minute, la finalul cărora șeful Executivului a părăsit clădirea Primăriei Botoșani pe o ușă secundară, pentru a evita o nouă confruntare cu un grup de protestatari, care l-au huiduit la sosire.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES
Publicitate
Primarul Cosmin Andrei a declarat, la finalul întrevederii, că nu este ”prea optimist” cu privire la soluționarea problemelor municipiului, care au fost ridicate în discuțiile cu Ilie Bolojan.
”Am acceptat solicitarea domnului Iftime (n.r. – președintele CJ și al PNL Botoșani) din curtoazie și dintr-un interes administrativ, să avem această discuție cu domnul prim-ministru, în urma căreia nu sunt foarte optimist. Și nu spun acest lucru într-un mod subiectiv, ci ținând cont și de contextul economic. Am pus pe lista de discuții principalele obiective care privesc municipiul Botoșani, așa cum era firesc. Și aici am discutat despre spitalul de boli paliative, despre Stadionul Municipal, despre plățile întârziate în infrastructura școlară, care iată că pun serioase probleme constructorilor”, a afirmat Cosmin Andrei.
El a solicitat, de asemenea, ca județele slab dezvoltate să beneficieze de fonduri guvernamentale mai mari pentru a putea reduce decalajele față de județele dezvoltate.
”Am discutat și chestiuni principale pe care ne-ar plăcea ca domnul prim-ministru să le îmbrățișeze în ceea ce privește subsidiaritatea Uniunii Europene, decizia transferată către autorități locale, o mai mare putere de decizie și o plajă de manevră din punct de vedere financiar, să rămână mai mulți bani la autoritățile locale, pentru că noi cunoaștem cel mai bine care sunt nevoile orașului. Am transmis o sugestie, cu modestia pe care consider că am avut-o, pentru o abordare în aceeași manieră în care face Uniunea Europeană abordările privind alocările financiare, un sprijin mai mare celor care au rămas în urmă, iar municipiul, județul Botoșani este în urmă față de celelalte județe și municipii din țară din cauza unei poziționări geografice și din cauza conflictului pe care îl avem la graniță. Dacă Uniunea Europeană acordă bani, sume de coeziune, pentru ca îi să ajungem din urmă pe cei mai bogați, poate așa ar trebui să facă și Guvernul României, să-și îndrepte atenția către noi, cu sume considerabil mai mari, să îi ajungem din urmă pe cei din vestul țării, care sunt privilegiați, care nu au război la graniță, care au infrastructură atât rutieră, cât și feroviar”, a transmis primarul.
De asemenea, edilul a discutat despre situația grea în care se află societatea de termoficare, care este în pragul falimentului din cauza plăților uriașe pentru certificate verzi.
”Am adus în discuție și situația societății Modern Calor, care este la limită din punctul meu de vedere. Dacă nu primim sprijin anul acesta, societatea aceasta va intra în faliment și este importantă în ecuația sistemului energetic național pentru că Moder Calor, în primul rând, produce energie electrică. Nemaivorbind de chestiunea socială, cu locuri de muncă și locuințele pe care le încălzim în sistem centralizat”, a mai spus primarul din Botoșani.
Ilie Bolojan se întâlnește și cu oamenii de afaceri din județ, la Camera de Comerț și Industrie, iar apoi are o întrevedere cu primarii. AGERPRES
Un bărbat a murit, sâmbătă dimineață, după ce a fost lovit de un autoturism pe o trecere de pietoni de pe DN 28B, la limita dintre municipiul Botoșani și localitatea Cătămărăști Deal.
Bărbatul se angajase regulamentar în traversarea drumului, pe trecerea de pietoni, fiind lovit de o mașină care se deplasa dinspre Cătămărăști Deal spre municipiu.
La fața locului a ajuns și un echipaj de ambulanță SMURD – TIM, însă personalul medical nu a putut decât să constate decesul victimei.
Polițiștii au deschis o anchetă în acest caz sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. AGERPRES