Rusia a început joi dimineață invazia în Ucraina, însă țara noastră nu este implicată în acest conflict. În România armata nu mai este obligatorie. În cazul în care țara noastră decide să participe la un război, însă, armata redevine obligatorie, relatează cluj24.ro.
Potrivit Legii nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apăraree, declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.
În contextul diferitelor evenimente curente, interne și/sau internaționale, un subiect precum cel ce privește posibilitatea prin care efectuarea serviciului militar în România devine obligatorie poate prezenta interes. De altfel, un subiect precum acesta vine cu scopul de a preveni o probabilă dezinformare.
În cele ce urmează, cu scop strict informativ, vor fi prezentate dispozițiile legale în vigoare care circumstanțiază subiectul efectuării serviciului militar în România.
Pot fi românii obligați să execute serviciul militar?
Publicitate
E notoriu faptul că în prezent serviciul militar poate fi efectuat pe baza de voluntariat, adică, armata nu mai e obligatorie. Acest aspect rezultă din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. Astfel, s-a dispus în sensul în care începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen și militar cu termen redus, se suspendă. Totuși, cetățenii români, bărbați și femei, care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare, pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare.
„Pe de altă parte însă, aceeași Lege 395/2005, în articolul 3, dispune că pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condițiile legii. Aceasta înseamnă că în cazul declarării stării de război sau stării de mobilizare, ori în ipoteza instituirii stării de asediu, „armata redevine obligatorie”, afirmă Cătălin Pop, Avocat Iordăchescu & Asociații.
Cine declară sau instituie starea de război, mobilizare sau asediu?
Constituția României ne spune în articolul 65 alineatul (2) că Parlamentul, Camera Deputaților și Senatul în ședință comună, e cel care poate declara mobilizarea totală sau parțială precum și starea de război. Totodată, articolul 93 din Constituția României arată că Președintele României e cel care instituie starea de asediu și starea de urgență. După cum s-a văzut recent, în temeiul acestui articol al Constituției României, Președintele României a declarat starea de urgență în raport de situația pandemică generată de Covid-19.
Despre starea de război, mobilizare, asediu
Constituția României, în ceea ce privește starea de război, starea de mobilizare și starea de asediu se completează practic cu Legea nr. 355 din 20.11.2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război și cu Ordonanța de Urgență nr. 1 din 21.01.1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. Din aceste dispoziții normative aflăm detaliile privind cele 3 ipoteze de interes, în special procedurile de urmat în ceea ce privește fiecare stare declarată sau instituită.
Cine nu poate fi obligat să execute serviciul militar în caz de stare de mobilizare, război sau asediu?
Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare arată că cetățenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, iar femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar.
„Regula de mai sus însă are și excepții, în sensul în care Legea nr. 446/2006 arată categoriile de persoane care sunt scoase din rândul cetățenilor încorporabili.
Astfel, cei care nu îndeplinesc serviciul militar sunt: „cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical; personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani; persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum și cele arestate preventiv sau trimise în judecata până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală, precum și cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiții, au persoane în întreținere”, continuă av. Cătălin Pop.
Un aspect interesant de remarcat este dat de articolul 4 al Legii 446/2006 care prevede că „cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză sa îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ”. În acest caz nu am vorbi de o neîndeplinire a serviciului militar, ci doar despre faptul că, practic, cel încorporat poate refuza să poarte armă.
Despre procedura încorporării
Legea 446/2006 detaliază procedura prin care cetățeanul român este încorporat, această procedură implicând medicul de familie, istoricul medical, comisia locală de încorporare, etc.
De scos în evidență în acest context este faptul că deși vorbim de o procedură legată de serviciul militar, mijloacele de apărare a drepturilor există în mod clar. Astfel, deciziile comisiilor locale se pot contesta la comisia județeană de încorporare. În orice caz, „dacă recruții consideră că au fost lezați într-un drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa instanțelor competente”.
Deci orice cetățean se poate adresa în final instanțelor de judecată, în fața unui judecător care o să rezolve acțiunea promovată de acesta, orice cetățean își poate apăra în mod concret drepturile.
Despre sancțiuni în caz de refuz al încorporării
Nu e necunoscut faptul că în cazul încălcării unei obligații stabilite de lege există și sancțiuni. În materia încorporării, există sancțiuni contravenționale, care pot consta în amenzi care pot varia între 500 și 8.000 lei (raportându-ne la valoarea salariului minim brut pe economie), conform Legii 446/2006.
Pot exista și sancțiuni penale, Codul penal sancționând infracțiunile de sustragere de la serviciul militar sau de la luarea în evidență militară sau neprezentarea la încorporare sau concentrare. Totuși, cu privire la aceste infracțiuni, trebuie îndeplinite anumite condiții strict prevăzute de Codul penal.
Concluzii
Toate aceste aspecte arătate mai sus trebuie conștientizate cu titlu de informare deoarece, cel puțin din perspectiva serviciului militar, există extrem de multe variabile care depind atât de circumstanțele internaționale, cât și de cele interne. Trebuie avut în vedere și că Parlamentul, cu numărul corespunzător de voturi poate modifica dispozițiile legale prezentate (cu excepția Constituției, a cărei modificare ar necesita o revizuire a acesteia).
„Există multe incertitudini. În orice caz, ce nu trebuie uitat este faptul că mereu există mijloace prin care drepturile românilor să fie protejate, înrolarea fiind de asemenea un subiect privitor la care în eventualitatea unui conflict, se poate ajunge în final în fața unui judecător.”, încheie av. Cătălin Pop.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Revista „Ramuri” nr. 12 din 2024. Gabriela Gheorghişor publică o cronică („Vremea elegiei”) la volumul lui Gellu Dorian, „Zilele unui timp infernal” (Editura „Tracus Arte”, 2024). Reţin: 1. „Gellu Dorian analizează/înregistrează un timp golit de timp, o peltea indefinită în care mintea obosită se împotmoleşte, o vreme de sărbătoare nesfârşită fără nimic de sărbătorit, un ceasornic crăpat căruia i s-au blocat rotiţele, o aşteptare zadarnică a neaşteptatului, un calendar decolorat, lipsit de orice semnificaţie”; 2. „dacă maşinăria temporală rulează în gol, ca o moară stricată, distincţie între „săptămâna de lucru” şi „săptămâna de sărbătoare” sau „alte zile oarecare”, nu mai este decât una aparentă”; 3. „Gellu Dorian pare că şi-a pierdut nu numai liniştea (pe care poeţii nici nu o cunosc vreodată cu adevărat), ci şi nădejdea că va fi citit, de unde şi un acut sentiment al deşertăciunii ce-i străbate versurile”; 4. „poetul se simte ca un tren deraiat pe o linie moartă, actor şi spectator al unei vieţi umile, creatură abandonată ironiei sorţii”; 5. „Zilele unui timp infernal” este un volum elegiac unitar, al crizei şi al înstrăinării, al declinului şi al golului, cu imagini poetice memorabile, adesea suprarealiste, cu plasticizări tropice sugestive. Senzaţia de nimicnicie şi inutilitate, într-o vreme câinoasă, nu poate fi contracarată decât tot prin scris”; 6. „Pentru Gellu Dorian, poezia rămâne colacul de salvare din bulboana existenţială, o cale spre imponderabilitatea şi ascensionalitatea fiinţei”;
Ziarul „Lumina” din 18 decembrie 2024 acordă o pagină întreagă lui Theodor Damian. Reţin din prezentarea făcută: „A publicat mai multe volume în domeniile teologie şi etică, critică literară, poezie şi comentariu literar, numeroase studii, eseuri, recenzii, articole în cărţi, ziare şi reviste academice şi literare de prestigiu din România şi din străinătate. A participat şi prezentat comunicări ştiinţifice la un mare număr de congrese naţionale şi internaţionale. A primit numeroase premii şi distincţii pentru activitatea sa la nivel teologic, literar, cultural în general”.
Prezentare este urmată de şase poeme: „Orb, aşa scriu”; „Ne trebuie o egipteancă”; „Un alt pustiu”; „Gura Peşterii”; „Sfială” şi „Refugiu”. Câteva versuri, de o sclipitoare reflecţie, merită reţinute: 1. „Scriu din inima scrisului / de-acolo de unde vine / Cuvântul”; 2. „Orb / aşa scriu / ca o prăpastie / infinită/ şuvoiul de lumină îl sorb / când îl simt lângă mine”; 3. „Ne trebuie o Marie / O Egipteancă la fiecare / să ne conducă / din partea în care-am murit / în partea unde / nu se mai moare”; „Şi oul este un eon / e o peşteră în adâncul lui”; „Casa tatălui meu / e dintr-un alt vis / nu acela în care cazi / ci acela / din care / încă nu te-ai desprins”; „Trebuie să deschidem o secţie de chirurgie existenţială”; „Ne găsim locul / ca litera reaşezată-n cuvânt”:
O casă din localitatea Corni a fost în pericol, în această seară, după ce funinginea depusă pe pereții din interiorul coșului de fum s-a aprins.
Pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani au intervenit cu autospecială de stingere și au lichidat incendiul înainte să se înregistreze pagube materiale însemnate.
Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani vă reamintește:
– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);
– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;
– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);
Publicitate
– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;
– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.
Este o zăpadă superbă lângă noi, la Vatra Dornei, pentru cei care se hotărăsc acum să meargă la ski, însă Administraţia Naţională de Meteorologie a emis mai multe avertizări de vreme rea.
Este vorba despre avertizări de tipul cod galben şi cod portocaliu de vânt puternic, viscol şi precipitaţii. Acestea vizează zone din sudul şi sud-estul României, relatează mediafax.ro.
O avertizare cod galben de vânt puternic vizează Muntenia, Dobrogea, centrul şi sudul Moldovei. Aceasta a intrat în vigoare miercuri, la ora 10.00 şi va fi valabilă până joi, la ora 20.00. În Muntenia, Dobrogea, precum şi în centrul şi sudul Moldovei vântul va avea intensificări, cu rafale de 50…70 km/h, anunţă specialiştii.
Codul portocaliu de vânt este valabil în acelaşi interval în estul Munteniei şi pe litoral. Acolo vor fi intensificări puternice ale vântului, cu viteze de 70…90 km/h, transmite ANM.
O altă avertizare cod galben de viscol va fi în vigoare până joi la ora 20.00. Local în Carpaţii Meridionali şi în sudul Carpaţilor Orientali va fi viscol, iar vizibilitatea va scădea sub 100 m. Vântul va avea intensificări, cu rafale în general de 60…80 km/h.
Publicitate
Codul portocaliu de viscol este valabil de miercuri la ora 10.00 până joi la ora 8.00. În intervalul menţionat va fi viscol puternic la altitudini de peste 1600 m în estul Carpaţilor Meridionali şi în Carpaţii de Curbură. Vântul va avea rafale de 90…110 km/h, zăpada va fi troienită, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m.
De asemenea, a fost emisă o avertizare cod galben de precipitaţii însemnate cantitativ, predominant sub formă de ploaie. Aceasta este valabilă până joi la ora 10.00. În intervalul menţionat, în sudul Olteniei şi sud-vestul Munteniei vor fi precipitaţii predominant sub formă de ploaie. Local se vor acumula cantităţi de apă de 20…25 l/mp şi izolat de 30…40 l/mp. În restul Olteniei şi al Munteniei, precum şi în Dobrogea vor fi precipitaţii predominant sub formă de ploaie, iar cantităţile de apă vor fi izolat de 10…15 l/mp. Vor fi condiţii de polei, a precizat ANM.
Sistemele de supraveghere aeriană ale României şi cele NATO nu au detectat traversarea spaţiului aerian românesc de către o rachetă rusească, relatează mediafax.ro, după ce autorităţile ucrainene au raportat că o rachetă rusească ar fi trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru două minute, prin nordul României, desupra localității Darabani.
MApN continuă cercetările pentru clarificarea situaţiei, iar forţele aeriene rămân în alertă pentru protejarea spaţiului naţional şi aliat.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a precizat printr-un comunicat că sistemele de supraveghere aeriană ale României, integrate în sistemul NATO, nu au detectat vreo rachetă rusească traversând spaţiul aerian naţional.
Informaţiile au apărut după ce autorităţile ucrainene au raportat că, în jurul orei 7:30, o rachetă a Federaţiei Ruse ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, prin zona de nord a României, în proximitatea localităţii Darabani.
Sistemele de monitorizare ale României, împreună cu mijloacele suplimentare NATO, nu au confirmat acest incident. MApN a anunţat că structurile competente vor continua cercetările pentru clarificarea circumstanţelor.
Forţele şi mijloacele Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană, sub comandă naţională şi NATO, rămân în alertă pentru protejarea spaţiului aerian al României şi al aliaţilor, relatează sursa citată.
Publicitate
Pe 25 decembrie, Rusia a desfăşurat un atac aerian de amploare asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv Harkov, Dnipro şi Kremenciuk. Explozii au fost raportate în aceste zone, iar cel puţin doi civili au fost spitalizaţi în urma atacurilor.
