Connect with us

Eveniment

Cum se sărbătorește Crăciunul în regiuni din România

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Crăciunul este prilej de bucurie și sărbătoarea pentru oameni din toată lumea. Este o perioadă în care voia bună, timpul petrecut cu familia, petrecerile și cadourile completează atmosfera sărbătorii, notează alba24.ro.

Există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase
Crăciunul în România
De Crăciun, sunt păstrate mai multe tradiții și obiceiuri, dar sunt și o serie de superstiții.

În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Crăciunul în Transilvania – Alba și Târnave
În satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Publicitate

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate. Fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată. În calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie. Se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă. Acolo aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciunul în Transilvania – Sibiu, Bistrița-Năsăud
În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii”. Sunt tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Localnicii cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului. Apoi, feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte. Se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

Crăciunul în Transilvania – Maramureș
În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”,

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”. La origine se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul”. O piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

Cam 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol. Sunt întruchipate personaje biblice precum

Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit
ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul
şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.
Crăciunul în Moldova
În unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc sunt preparate de seara

tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu.
Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând:

„Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.
Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post

prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.
Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciunul în Banat
Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii. Astfel se ferește gospodăria de diavoli şi îi aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă

vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.
În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciunul în Oltenia
În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând:

„Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.
„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului. Semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului. Împodobesc steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori. Le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

În ziua de Crăciun, dimineaţa, femeile pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele. Apoi se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciunul în Dobrogea
Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână. De aceasta sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul”. Este personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie. Înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi. ”Oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează

într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure
măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.
Crăciunul în România – alte superstiții
nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut

cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli

încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine

cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Legea voluntariatului militar, adoptată de Parlament. Drepturi, reguli, facilități și procedura de mobilizare pentru rezerviști

Publicat

acum 3 ore

joi, 18.12.2025

de

Publicitate

Legea voluntariatului militar a fost adoptată, miercuri, de Senat, în calitate de for decizional. Aceasta include modificări în legislația privind pregătirea populației pentru apărare.

A fost reglementat cadrul legal pentru îndeplinirea, pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetățenii care doresc să aibă o pregătire militară.

Soldat/gradat voluntar în termen
Se introduce un nou concept de ”soldat/gradat voluntar în termen”, în structurile Ministerului Apărării Naționale.

Se poate îndeplini, pe bază de voluntariat, serviciul militar activ, pe timp de pace, potrivit Agerpres.

Serviciul militar activ pe bază de voluntariat poate fi accesat de toți cetățenii români (bărbați și femei) care:

au domiciliul stabil în România
au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani
nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar.
Vor participa la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni.

Publicitate

Facilități și indemnizație
Pe timpul participării la programul de pregătire militară de bază, participanții beneficiază gratuit de cazare, echipare, hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de o soldă lunară aferentă funcției de soldat. Aceștia se supun prevederilor legilor și regulamentelor militare.

După finalizarea programului, participanții primesc o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata.

Aceștia sunt luați în evidență de către centrele militare și introduși în rezerva operațională.

Indemnizația se plătește în tranșe lunare egale. Dacă participanții nu finalizează programul, vor trebui să restituie indemnizația primită și cheltuielile aferente pregătirii lor până atunci.

Procedura în caz de stare de urgență sau mobilizare
La instituirea stării de urgență, a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare și a stării de război, rezerviștii sunt concentrați și/sau mobilizați, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin doi ani sunt exceptați, mai puțin preoții militari.

Cetățenii români cu domiciliul în România care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunii Europene se iau în evidența centrelor militare cu gradul militar dobândit. Cei care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale altor state (în afara celor menționate anterior) se iau în evidență cu primul grad corespunzător corpului de personal din care provin, prevede proiectul.

Ad
Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.

Prin excepție, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare ori a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare.

Rezerviștii voluntari pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru:

instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace
completarea forțelor destinate apărării
îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgență, al stării de asediu, al stării de mobilizare și al stării de război.
Gradaţii şi soldaţii în activitate sunt consideraţi în serviciu ca militari profesionişti, alături de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Gala Sportivilor a pus în valoare performanța elevilor botoșăneni

Publicat

acum 4 ore

joi, 18.12.2025

de

Publicitate

Municipiul Botoșani continuă să confirme, de-a lungul timpului, că dispune de un potențial remarcabil în multiple domenii de activitate, sportul fiind unul dintre sectoarele în care rezultatele deosebite sunt o constantă. Performanța sportivă a fost tema centrală a Galei Sportivilor, eveniment desfășurat ieri la Liceul cu Program Sportiv Botoșani, una dintre cele mai reprezentative unități de învățământ din județ și recunoscută drept o veritabilă pepinieră de talente.

Manifestarea a avut loc la invitația directorului instituției, Gabriel Hârtie și s-a bucurat de prezența primarului municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, precum și a inspectorului școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, Bogdan Suruciuc. Oficialii au participat la festivitatea de premiere a elevilor care au obținut rezultate deosebite la competițiile sportive, în disciplinele practicate.

În cadrul evenimentului, a fost evidențiat rolul important pe care îl joacă școala, administrația locală și familia în susținerea parcursului sportiv al elevilor, performanța fiind rezultatul unei munci susținute, al perseverenței și al dedicării pe termen lung.

Gala Sportivilor a reconfirmat faptul că Botoșaniul reprezintă un punct important pe harta sportivă națională și internațională, prin rezultatele obținute de tinerii sportivi și prin tradiția solidă în formarea acestora. Evenimentul s-a încheiat cu felicitări adresate atât elevilor premiați, cât și cadrelor didactice și familiilor acestora, a căror implicare este esențială în atingerea performanței.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO O zi cu pompierii: Elevii din Botoșani continuă să învețe regulile de siguranță

Publicat

acum 4 ore

joi, 18.12.2025

de

Publicitate

O zi cu pompierii: elevii continuă să învețe reguli de siguranță și să se familiarizeze cu intervențiile salvatorilor

 

Vacanța de iarnă bate la ușă, însă elevii continuă să descopere lucruri noi. Peste 150 de copii care frecventează cursurile Școlii Gimnaziale nr. 13 Botoșani și Școlii Gimnaziale nr. 1 Roma au schimbat sala de clasă cu Detașamentul de Pompieri Botoșani, unde au descoperit, în cadrul Programului național „Școala Altfel”, ce înseamnă meseria de pompier și cum se desfășoară intervențiile în situații de urgență.

 

Copiii au explorat autospecialele de intervenție, au urcat în cabinele acestora și au participat la activități practice, testând furtunul de stingere a incendiilor și echipamentele folosite în misiuni. Pompierii le-au prezentat etapele unei intervenții, de la primirea apelului de urgență până la finalizarea misiunii, oferindu-le o imagine clară asupra muncii din teren.

 

Publicitate

Programul a inclus și ateliere interactive, exerciții demonstrative, noțiuni de prim ajutor și discuții aplicate despre comportamentul corect în caz de incendiu, cutremur sau alte situații de risc. Specialiștii Inspecției de Prevenire și ai Serviciului Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților au subliniat importanța prevenirii și a reacțiilor rapide, adaptate vârstei copiilor. Elevii au primit și sfaturi esențiale de siguranță, precum:

 

– evitarea jocului cu focul;

 

– păstrarea distanței față de căile ferate și interdicția de a urca pe vagoane, chiar și pentru fotografii;

 

– evitarea cablurilor electrice rupte sau a panourilor de electricitate deschise și anunțarea imediată a unui adult.

 

La final, entuziasmul copiilor a fost evident: autospecialele, echipamentele și poveștile din intervenții reale i-au impresionat, iar mulți dintre ei au spus că își doresc să revină la astfel de activități, învățând să fie mai atenți, mai informați și mai responsabili în fața situațiilor de urgență.

Citeste mai mult

Eveniment

Vremea de Crăciun. Aer polar peste România. Estimările meteorologilor pentru perioada sărbătorilor de iarnă

Publicat

acum 5 ore

joi, 18.12.2025

de

Publicitate

Cum va fi vremea de Crăciun. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat datele privind evoluția vremii de Crăciun. Meteorologii anunță două scenarii posibile, în care fie va urma o răcire accentuată, cu precipitații puține sau deloc, fie o răcire mai moderată, însoțită de precipitații mai extinse.

Meteorologii au anunțat recent, în prognoza pe patru săptămâni, că în săptămâna 22-28 decembrie temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile vestice și nord-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Cum va fi vremea în săptămâna Crăciunului

Totuși, potrivit datelor actualizate ANM, în săptămâna Crăciunului, mai exact din 22 decembrie, apar schimbări majore în circulația curenților de aer de la nivelul Europei. Estimările arată o ușoară încetinire a vortexului polar.

Aerul rece, polar, va pătrunde treptat peste mare parte din continentul european, în 25 decembrie.

Publicitate

O răcire treptată a vremii este preconizată și în țara noastră pe măsură ce aerul polar va coborî către sudul Europei.

Meteorologii menționează că există un grad de incertitudine legat de cât de puternică va fi răcirea vremii în perioada 25-27 decembrie. Incertitudinea și mai mare se referă la posibila apariției sau nu a precipitațiilor, implicit a formei acestora (ploaie, lapoviță sau ninsoare) în special în Ajunul Crăciunului, intervalul 24 decembrie ora 09:00 – 25 decembrie ora 09:00.

Cum va fi vremea de Crăciun. Probabilitatea de precipitații

„În rularea din data de 16 decembrie, ora 00 UTC, modelul indica precipitații în general slabe cantitativ, predominant sub formă de ninsoare în sud-vestul țării, la rularea următoare, cea din 16 decembrie ora 12 UTC, indica o extindere a precipitațiilor, predominant sub formă de ninsoare în sudul și sud-vestul țării. La rularea din 17 decembrie ora 00 UTC indică precipitații moderate cantitativ (local 15-20 l/mp) sub toate formele, ploaie, lapoviță și ninsoare, mai ales în regiunile extracarpatice.

Pe de altă parte un alt model global, de prognoza pe lungă durată, modelul american GFS nu indică apariția de precipitații la nivelul României pentru seara de Ajun și nici pentru intervalul 24-25 decembrie, așa cum anticipează în acest moment modelul ECMWF”, au explicat meteorologii ANM.

Cum va fi vremea de Crăciun. Două posibile scenarii

Astfel, potrivit experților ANM, primul scenariu presupune ca zona de presiune ridicată (anticiclonul) să se extindă și să limiteze influența ciclonului format în zona Mediteranei.

În acest caz, vremea s-ar răci mai accentuat, însă precipitațiile ar fi puține sau chiar inexistente, așa cum arată în prezent modelul GFS.

Al doilea scenariu ia în calcul un ciclon mediteranean mai puternic, care ar avansa spre Peninsula Balcanică și, implicit, spre România. Acest lucru ar însemna o răcire mai moderată a vremii, dar cu o extindere a precipitațiilor.

Vremea până în 21 decembrie

Totodată, meteorologii spun că, până la finalul acestei săptămâni (20-21 decembrie), vremea din România nu va suferi schimbări importante.

Presiunea atmosferică va rămâne ridicată, ceea ce înseamnă vreme stabilă, fără fenomene spectaculoase. Acest tip de vreme favorizează aerul rece la nivelul solului, în timp ce la altitudine mai mare aerul rămâne mai cald, un fenomen cunoscut drept inversiune termică.

Din acest motiv, în zonele de câmpie, mai ales din sud și est, dar și în zonele joase, temperaturile vor fi mai scăzute, din cauza norilor joși și a ceții persistente.

În schimb, la munte și în zonele submontane, unde soarele va fi mai prezent, valorile termice vor fi mai ridicate decât în mod normal pentru această perioadă.

ilustrație: Administrația Națională de Meteorologie 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending