Connect with us

Eveniment

Cum se sărbătorește Crăciunul în regiuni din România

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Crăciunul este prilej de bucurie și sărbătoarea pentru oameni din toată lumea. Este o perioadă în care voia bună, timpul petrecut cu familia, petrecerile și cadourile completează atmosfera sărbătorii, notează alba24.ro.

Există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase
Crăciunul în România
De Crăciun, sunt păstrate mai multe tradiții și obiceiuri, dar sunt și o serie de superstiții.

În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Crăciunul în Transilvania – Alba și Târnave
În satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Publicitate

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate. Fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată. În calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie. Se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă. Acolo aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciunul în Transilvania – Sibiu, Bistrița-Năsăud
În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii”. Sunt tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Localnicii cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului. Apoi, feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte. Se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

Crăciunul în Transilvania – Maramureș
În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”,

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”. La origine se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul”. O piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

Cam 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol. Sunt întruchipate personaje biblice precum

Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit
ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul
şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.
Crăciunul în Moldova
În unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc sunt preparate de seara

tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu.
Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând:

„Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.
Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post

prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.
Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciunul în Banat
Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii. Astfel se ferește gospodăria de diavoli şi îi aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă

vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.
În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciunul în Oltenia
În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând:

„Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.
„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului. Semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului. Împodobesc steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori. Le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

În ziua de Crăciun, dimineaţa, femeile pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele. Apoi se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciunul în Dobrogea
Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână. De aceasta sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul”. Este personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie. Înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi. ”Oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează

într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure
măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.
Crăciunul în România – alte superstiții
nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut

cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli

încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine

cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

VIDEO: Precizările premierului Ilie Bolojan despre creșterea impozitelor pentru persoane fizice și reforma din administrație

Publicat

acum 32 de minute

vineri, 21.11.2025

de

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a făcut precizări, vineri, în conferință de presă, despre pachetul fiscal și reforma administrației publice. În ceea ce privește creșterea impozitului pe proprietăți la persoanele fizice, de anul viitor, acesta susține că măsura era necesară și explică motivele, scrie alba24.ro.

”Pachetul fiscal prevede din august o creștere a impozitului pe proprietăți la persoanele fizice, de la începutul anului viitor.

Această creștere era necesară pentru că aveam, raportat la puterea de cumpărare, cele mai mici impozite pe proprietate la persoanele fizice. Aveam o pondere în PIB mult mai mică față de UE. Toate aceste impozite sunt practic venituri pentru autoritățile locale, acolo unde ei locuiesc. Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ce se face în fiecare localitate. Peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă și gaz, se reabilitează școli, se lucrează la spitale.

Anul viitor, Guvernul nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară așa cum a făcut în anii trecuți, pentru că nu avem acești bani, sunt bani pe care îi împrumutăm cu dobânzi foarte mari. Pentru ca aceste lucrări să continue, banii încasați suplimentar sub forma acestor impozite ar trebui direcționați către cofinanțarea acestor lucrări”, a declarat Bolojan.

YouTube video

 

Publicitate

Pachetul fiscal

Declarațiile premierului:

”Pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor depuse la CCR și ca urmare a deciziei Curții de a declara articolul care se referă la testarea cu pantograful a angajaților de la ANAF, ca neconstituțional.

În parlament au fost scoase articolele declarate neconstituționale și nu s-a nicio altă modificare. Plecăm de la premisa că acest pachet va fi declarat constituțional.

Faptul că s-a dat un termen, data de 10 decembrie este un lucru bun. Pe de o parte, acest pachet stă la baza bugetului pe anul viitor. Pe de altă parte, adoptarea lui permite depunerea cererii de plată nr. 4 din PNRR, care este în valoare 2,62 miliarde de euro.

Impozitarea mașinilor

Jalonul privind taxarea poluării dă un discount de 20% la impozitarea pentru mașinile noi și penalizare de până la 20% pentru mașinile foarte vechi. Adoptarea acestui jalon e o condiție pentru depunerea cererii nr. 4. Prin urmare, imediat ce va fi declarat constituțional, vom depune această cerere. La finalul lunii februarie, România ar trebui să încaseze acest grant, astfel încât să se poată desfășura investițiile pe anul viitor.

În trimestrul al treilea, față de trimestrul III al anului trecut am încasat bugete mai mari. Deci ne-au crescut încasările cu aproape 10 miliarde lei atât pe componentele de impozit pe venit, cât și încasări din TVA (15%), accize (11%) iar contribuțiile pe Casa de sănătate cu 8,5%.

În luna octombrie de exemplu, comparat cu anul trecut, cheltuielile de la buget au scăzut cu peste 500 milioane. Față de 14,2 mld lei cheltuieli cu salarii în sector public, am ajuns la peste 13,6 miliarde.

Nu putem corecta acest deficit care va ajunge anul acesta la 8,4% decât prin măsuri de scădere a cheltuielilor, pentru a evita noi taxe și impozite.

Acest pachet fiscal, care ar trebui să intre în decembrie, va fi alături de pachetul pentru administrație baza bugetului pe anul viitor”.

Reforma din administrația publică

Am susținut adoptarea pachetului pentru administrație. El nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci creșterea capacității administrației locale de a avea o bună guvernare, descentralizare, creșterea autorității acestora în zona de urbanism, pentru disciplina în construcții, curățenie ș.a.

Nu trebuie să fugim de componenta de reducere de cheltuieli pe care o prevede acest pachet. Cred că adoptarea este necesară în perioada următoare, urmărind câteva principii de bază.

Analiza administrației arată că peste tot este loc de mai bine.

Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de către alții și îi demotivează pe angajații din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetele de stat, ele trebuie desființate.

Anul viitor, dacă anunțăm un buget și o țintă de buget, să avem garanția că la finalul anului că ne apropiem de acea țintă.

Dobânzile s-au redus în ultimele trei luni cu câteva puncte procentuale, le putem reduce și mai mult. Gradul nostru de îndatorare ne permite să ne împrumutăm la dobânzi mult mai mici. Însă creditorii noștri trebuie să vadă că suntem serioși, că avem grijă de bani, că nu-i risipim.

Reducerea de posturi în primării

Percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile nu are nicio legătură cu realitatea.

Acolo unde, într-o primărie, se constată că numărul de angajați depășește norma care va fi stabilită, pot fi desființate posturile sau primăriile își pot verifica sporurile sau grilele de salarizare. Impozitele cetățenilor trebuie să plece spre investiții, nu spre salariile funcționarilor.

Exemplu minor de la guvern: Plăteam pe mașini la început de an 840 de milioane, chirii, pe lună. Am redus la jumătate numărul de mașini, am plătit jumătate din chirie și a fost anulat contractul de închiriere cu RA-APPS, s-a făcut un alt contract. Plătim doar la 10% față de cât plăteam la începutul anului. Nu s-a surpat cancelaria. Avem economie de 700 milioane lunar, la un singur capitol.

Sporuri pe fonduri europene

Alt exemplu, pe sporuri, pe fonduri europene. Accesarea fondurilor europene nu a fost un scop, ci scopul era să beneficieze de prevederile care-i premiau pe cei care accesau fonduri europene.

Nu a fost normal să nu accesăm finanțările pe PNRR, dar Ministerul Fondurilor Europene a luat sporuri care practic le-au dublat salariile în ultimii ani. Nu poți să-ți dublezi salariile dacă nu ai rezultate.

Departamentele care nu-și fac treaba, care nu accesează finanțări, să fie penalizate, să nu mai ia aceste sporuri.

Și-au luat mii de oameni sporurile la nivelul maxim.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO&FOTO: Părintele profesor Grigore Diaconu, sărbătorit la 77 de ani

Publicat

acum 3 ore

vineri, 21.11.2025

de

Publicitate

La sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, atmosfera liturgică de la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Botoșani a căpătat astăzi o notă aparte. Părintele profesor Grigore Diaconu, Cetățean de Onoare al municipiului, și-a aniversat ziua de naștere, fiind înconjurat de prețuirea credincioșilor.

Alături de el s-au aflat preoții Dumitru Mateciuc, parohul bisericii din inima orașului, pr. Aurel Chiroșcă, pr. Ștefan Holban și numeroși credincioși veniți să participe la slujbă, transformând această zi într-o bucurie deplină. La finalul slujbei, părintele a primit flori și o urare profundă izvorâtă din recunoștința creștinilor prezenți la slujbă. Vizibil emoționat, părintele Grigore Diaconu a mulțumit tuturor cu o binecuvântare și un scurt cuvânt.

Ajuns la 77 de ani de viață și 56 de ani de preoție, dintre care peste trei decenii cu „normă dublă”, părintele profesor Grigore Diaconu rămâne una dintre personalitățile marcante ale vieții bisericești și educaționale din Botoșani. Hirotonit la 8 noiembrie 1969 pentru Parohia Santa Mare, de vrednicul de pomenire Patriarh Iustin Moisescu, tânărul preot avea să înceapă aici prima etapă a misiunii sale pastorale, construind o casă parohială și restaurând bisericile din Santa Mare și Berza.

La 1 ianuarie 1978, Patriarhul Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Sucevei, îl numește protopop al Protopopiatului Botoșani. Timp de 12 ani, într-o perioadă grea, marcată de opreliștile regimului comunist, părintele Diaconu a coordonat construcția a 14 biserici, 25 de case parohiale, două case de oaspeți la Mănăstirea Vorona, precum și numeroase lucrări de restaurare și pictură la zeci de lăcașuri de cult.

Din 1990, a slujit ca paroh la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, continuându-și activitatea cu aceeași dăruire și rigoare.

În aprilie 1997, părintele Grigore Diaconu a preluat, prin concurs, conducerea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe”. Aici, timp de 17 ani, pune bazele unei instituții moderne, dezvoltând spațiile de învățământ, dotând laboratoarele și cantina, amenajând un paraclis și construind un nou corp de clădire cu sprijinul Băncii Mondiale.

Publicitate

Prin parteneriatele pe care le-a inițiat cu organizații și parohii din Germania și Olanda, seminarul a beneficiat de aparatură modernă și mobilier nou, care au contribuit la profesionalizarea actului educațional. Tot el a sprijinit numeroși elevi proveniți din familii modeste, mulți dintre aceștia devenind ulterior preoți, profesori sau specialiști în domenii importante.

Pentru întreaga sa activitate pastorală, educațională și social-filantropică, părintele Grigore Diaconu a primit anul trecut Titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani. Iar recent, i-a fost conferit ordinul „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române pentru clerici, ca semn al recunoașterii unei misiuni împlinite cu responsabilitate, credință și neobosit devotament.

„Cel mai important lucru este că am reușit să zidesc biserici în inimile credincioșilor”, mărturisea părintele, rezumând în aceste cuvinte o viață întreagă dedicată slujirii lui Dumnezeu și oamenilor.

Citeste mai mult

Economie

ANAF introduce Declarația Unică precompletată începând cu veniturile aferente anului 2025. Cine trebuie să o depună. OFICIAL

Publicat

acum 6 ore

vineri, 21.11.2025

de

Publicitate

ANAF introduce Declarația Unică precompletată începând cu veniturile aferente anului 2025. Agenția Națională de Administrare Fiscală a publicat, în această săptămână, în secțiunea Transparență decizională de pe www.anaf.ro, proiectul de ordin al președintelui instituției privind aprobarea procedurii de precompletare, verificare și transmitere a formularului 212 – „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, scrie alba24.ro.

Proiectul stabilește modul de funcționare a procedurii pentru forma precompletată a Declarației Unice.

Potrivit proiectului, începând cu perioada de declarare a veniturilor aferente anului 2025, ANAF va pune la dispoziția contribuabililor Declarația Unică deja precompletată cu informațiile existente în bazele de date, inclusiv:

  • veniturile realizate;
  • impozitul pe venit datorat;
  • baza de calcul a contribuției de asigurări sociale (CAS) și a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS);
  • cuantumul contribuțiilor datorate.

După preluarea informațiilor, contribuabilii vor trebui doar să verifice, să completeze dacă este cazul și să depună declarația.

Inițiativa se bazează pe prevederile art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2024, care introduce măsuri pentru digitalizarea proceselor fiscale.

Declarația Unică precompletată va fi disponibilă online, în format electronic, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) și în format fizic, la cerere, pentru persoanele care nu sunt înrolate în SPV.

Publicitate

ANAF va pune datele la dispoziția contribuabililor, cel târziu până la 31 martie a anului următor celui în care au fost realizate veniturile, iar după verificare, declarația va trebui depusă până la data de 25 mai 2026.

ANAF introduce Declarația Unică precompletată: Cine trebuie să o depună

Obligația depunerii formularului 212 revine persoanelor fizice care obțin venituri din:

  • activități independente;
  • drepturi de proprietate intelectuală;
  • cedarea folosinței bunurilor;
  • investiții;
  • activități agricole, silvicultură și piscicultură.

Consultare publică până la 29 noiembrie

ANAF invită contribuabilii să transmită sugestii, observații sau propuneri privind proiectul de ordin în termen de 10 zile de la publicare, potrivit Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, respectiv până la 29 noiembrie a.c.

Propunerile pot fi transmise:

  • prin e-mail, la presa@anaf.ro;
  • în format fizic, la sediul ANAF: str. Apolodor nr. 17, sector 5, București 050741, către Serviciul comunicare, relații publice și mass-media (mențiunea „Conform Legii nr. 52/2003”);
  • prin fax, la 021-319.98.57.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Educație pentru siguranță. Elevii au învățat să recunoască și să evite pericolele

Publicat

acum 7 ore

vineri, 21.11.2025

de

Publicitate

Creșterea gradului de siguranță în mediul școlar în raport cu diverse forme de manifestare a infracționalității reprezintă o prioritate națională.

Având în vedere prevederile Planului Național de Combatere a Violenței Școlare, precum și a Campaniei pentru creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește necesitatea asigurării unui climat optim de siguranță în mediul școlar de la nivelul unității de învățământ: ,,Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția!”, în data de 21.11.2025 la școala noastră s-a desfășurat o activitate informativ-educativ în colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, Biroul Siguranță Școlară, având ca scop sensibilizarea elevilor și a cadrelor didactice cu privire la măsurile de protecție pe care le pot adopta pentru siguranța personală. La activitate au participat aproximativ 60 de elevi din ciclul primar alături de învățătorii de clase, director prof. Mihaela Chitic și Agent de poliție Deleanu Crina Ionela.

Tematicile abordate au fost următoarele:

– Prevenirea săvârșirii faptelor cu violență de către elevi;

– Prevenirea bullyingului și a cyberbullyingului;

– Cunoașterea prevederilor legale privind răspunderea penală a minorilor;

Publicitate

– Prevenirea portului fără drept de obiecte periculoase în incinta unităților de învățământ și consecințele legale ale acestor fapte;

Activitatea și-a propus formarea unui comportament responsabil și preventiv în diferite situații din viața de zi cu zi. Reprezentantul Poliției le-a prezentat copiilor, prin discuții și materiale adaptate vârstei, reguli esențiale de prevenire a violenței, comportamente sigure în mediul școlar și modalități de evitare a pericolelor. Am învățat altfel, am învățat pentru viață.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending