Connect with us

Eveniment

Cum se sărbătorește Crăciunul în regiuni din România

Publicat

Publicitate

Crăciunul este prilej de bucurie și sărbătoarea pentru oameni din toată lumea. Este o perioadă în care voia bună, timpul petrecut cu familia, petrecerile și cadourile completează atmosfera sărbătorii, notează alba24.ro.

Există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase
Crăciunul în România
De Crăciun, sunt păstrate mai multe tradiții și obiceiuri, dar sunt și o serie de superstiții.

În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Crăciunul în Transilvania – Alba și Târnave
În satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Publicitate

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate. Fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată. În calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie. Se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă. Acolo aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciunul în Transilvania – Sibiu, Bistrița-Năsăud
În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii”. Sunt tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Localnicii cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului. Apoi, feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte. Se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

Crăciunul în Transilvania – Maramureș
În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”,

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”. La origine se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul”. O piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

Cam 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol. Sunt întruchipate personaje biblice precum

Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit
ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul
şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.
Crăciunul în Moldova
În unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc sunt preparate de seara

tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu.
Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând:

„Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.
Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post

prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.
Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciunul în Banat
Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii. Astfel se ferește gospodăria de diavoli şi îi aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă

vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.
În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciunul în Oltenia
În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând:

„Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.
„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului. Semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului. Împodobesc steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori. Le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

În ziua de Crăciun, dimineaţa, femeile pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele. Apoi se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciunul în Dobrogea
Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână. De aceasta sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul”. Este personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie. Înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi. ”Oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează

într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure
măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.
Crăciunul în România – alte superstiții
nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut

cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli

încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine

cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Actualizarea codurilor CAEN: Care sunt pașii de urmat și cum se completează cererea la ONRC

Publicat

Publicitate

Actualizarea codurilor CAEN: Codurile CAEN ale firmelor se schimbă din 2025, pentru a se alinia mai bine cu realitățile economice actuale și standardele internaționale. Noile reguli introduc clasificarea CAEN Rev. 3, potrivit alba24.ro.

Firmele nou înființate vor folosi direct aceste coduri, iar cele deja existente le vor actualiza treptat, atunci când depun documente la ONRC.

Acest proces urmărește o mai bună aliniere a activităților economice la cerințele moderne.

Actualizarea se face la ONRC, prin portal online, ghișeu sau poștă, cu ajutorul formularelor formularele dedicate. Documentele trebuie să respecte noile coduri CAEN, potrivit termene.ro.

ONRC emite gratuit certificatele actualizate, iar ghidurile detaliate sunt disponibile pe www.onrc.ro.

PFA pot avea maximum 5 clase CAEN, iar întreprinderile individuale, maximum 10. Cererile depuse până la 31 decembrie 2024 vor fi soluționate conform CAEN Rev. 2, dar va fi nevoie de o cerere nouă pentru a se actualiza la CAEN Rev. 3.

Publicitate

Structura CAEN Rev. 3 și tabelul de corespondență pot fi consultate pe site-ul INS, anunță termene.ro.

Pașii prin care se face trecerea la noile coduri CAEN

  • Firmele noi: Începând din 2025, toate firmele nou-înregistrate trebuie să utilizeze direct codurile CAEN Rev. 3.
  • Firmele existente: Vor trece la noile coduri treptat, fie la inițiativa lor, fie când depun alte documente la ONRC.
  • Actualizări fără modificări majore: Firmele nu trebuie să prezinte acte constitutive actualizate sau alte documente suplimentare dacă doar își actualizează codurile CAEN.

PFAII și IF vor completa un formular specific pentru actualizarea obiectului de activitate.

Cum actualizezi codurile CAEN la ONRC

Depunerea cererii

  • Firme: Folosesc formularul;
  • PFA, II și IF: Folosesc formularul;
  • Cererea poate fi depusă online, la ghișeu sau prin poștă/curier.

Ce trebuie să conțină cererea

  • Bifarea actualizării codurilor CAEN în secțiunea dedicată;
  • Alte mențiuni, dacă este cazul, cu documentele necesare.

Documente necesare

  • Dovada împuternicirii, dacă o altă persoană face cererea;
  • Documentele trebuie să fie întocmite conform CAEN Rev. 3 (ghiduri disponibile pe www.onrc.ro).

Aspecte importante

  • Actualizarea poate implica detalii sau modificări în clasele CAEN, conform tabelului de corespondență;
  • PFA pot avea maximum 5 clase CAEN, iar II maximum 10, conform OUG nr. 44/2008;
  • Cererile depuse până la 31 decembrie 2024 vor fi soluționate conform CAEN Rev. 2, dar trecerea la CAEN Rev. 3 va necesita o nouă cerere.

Eliberarea certificatelor

  • Certificatele de înregistrare actualizate sunt emise gratuit;
  • Cele vechi rămân valabile până la actualizare.

Resurse suplimentare

  • Structura CAEN Rev. 3 și tabelul de corespondență sunt disponibile pe site-ul INS: https://insse.ro/cms/ro/caen.

Actualizarea codurilor CAEN: Cum trebuie completată cererea

Pentru firme se completează secțiunea „Actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev. 3” din formular, fără alte documente suplimentare decât dovada împuternicirii, dacă este cazul. Dacă se solicită și alte mențiuni, acestea trebuie specificate în cerere.

PFA, II, IF se completează secțiunea „Actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev. 3”. Alte mențiuni pot fi incluse în formular, dacă este cazul.

Citeste mai mult

Eveniment

„Schema 1800”, metoda care face ravagii pe WhatsApp

Publicat

Publicitate

Conturi de WhatsApp sparte: O nouă fraudă online circulă pe WhatsApp, prin care infractorii cer bani sub pretextul unei urgențe. Victimele primesc mesaje credibile de la contacte de încredere. În realitate, conturile acestora au fost, sparte în prealabil, scrie alba24.ro.

Hoții trimit mesaje care par autentice și solicită ajutor financiar pentru situații urgente.

Infractorii care sparg conturile oamenilor, cer apoi bani sub diverse pretexte, prin aplicația Revolut.

Aceștia se pot da drept prieteni, rude, sau chiar angajatori, iar victimele sunt induse în eroare să transfere bani fără să își dea seama că sunt înșelate.

Ce spune Poliția Română
Poliția Română a declarat că astfel de scheme evoluează constant, iar plângerile sunt trimise către omologii din țară, la fiecare secție și unitate.

Pe măsură ce sunt raportate cazuri, autoritățile pot obține o statistica sau cel puțin o idee despre modul de operare al infractorilor.

Publicitate

Citește și WhatsApp a remediat o eroare ce permitea salvare de conținut. Măsură pentru protejarea confidențialității utilizatorilor

Poliția a menționat că va oferi un răspuns privind numărul total de cazuri după centralizarea acestora.

Cele mai frecvente tipuri de fraude pe WhatsApp
Frauda cu prieteni și rude – Infractorii se dau drept prieteni sau membri ai familiei și cer bani urgent. Aceștia spun că au nevoie de ajutor și  uneori pretind că și-au pierdut telefonul și nu pot contacta altcineva.

Frauda cu numărul greșit – Atacatorii te contactează și pretind că sunt altcineva. Ei încearcă să afle informații personale sau să îți promoveze oportunități false de investiții.

Câștiguri false la loterie și premii – Hoții îți trimit mesaje în care îți spun că ai câștigat un premiu sau un produs gratuit. Te fac să accesezi un link care cere date personale sau plăți pentru a „revendica premiul”.

Scamul cu asistența tehnică WhatsApp – Atacatorii se dau drept suport tehnic WhatsApp și cer informații personale, cum ar fi coduri de verificare sau date de pe carduri, pentru a-ți accesa contul.

Frauda cu angajare falsă – Infractorii îți promit un loc de muncă avantajos, fără ca tu să fi aplicat vreodată. Îți oferă „sarciuni ușor de făcut” pentru bani într-un mod rapid, iar apoi cer plăți sau informații personale.

Un bărbat din București a pierdut 1.800 de lei
Un bărbat din București a povestit pentru hotnews.ro cum a fost înșelat să transfere 1.800 de lei într-un cont Revolut din străinătate. Acesta a primit un mesaj pe WhatsApp de la o prietenă apropiată, care i-a cerut un împrumut.

Bărbatul a primit miercuri seara un mesaj pe WhatsApp de la o prietenă veche, care i-a cerut un împrumut urgent. Fără să verifice, pentru că era la muncă, acesta i-a transferat 1.800 de lei într-un cont Revolut pe care i l-a trimis.

Prietena i-a spus că își avea contul blocat și că trebuie să trimită banii într-un alt cont. După ce i-a trimis banii, i-a cerut și un screenshot ca dovadă. Apoi, bărbatul a descoperit că contul prietenei fusese spart și că fusese înșelat.

Bărbatul spune că nu mai speră să recupereze banii, dar nu vrea ca alți oameni să fie păcăliți. El a observat că schema este deja foarte răspândită.

La secțiile de poliție unde a fost, când întreba de biroul de fraudă financiară, polițiștii îl întrebau direct „1.800 de lei?!”, semn că au primit și alte plângeri.

De asemenea, știe și de o prietenă din Cluj căreia i-a fost spart contul și care a primit același mesaj.

Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: Recital susținut de maestrul Constantin Chiriac de la Teatrul Național „Radu Stanca“ din Sibiu

Publicat

Publicitate

Marți, 14 ianuarie 2025, ceremonia de decernare a Premiilor Naționale va fi încheiată cu un recital susținut de maestrul Constantin Chiriac, de la Teatrul Național „Radu Stanca“ din Sibiu. Recitalul „Domnule şi frate Eminescu“ este construit ca un dialog între Mihai Eminescu şi Ion Creangă şi porneşte de la dimensiunea poeziei populare ca matrice, explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori români.

Actor de teatru și film și lider în domeniul cultural, Constantin Chiriac este președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, director general al Teatrului Național „Radu Stanca“ Sibiu, director al Bursei de Spectacole de la Sibiu, și fondator al Aleii Celebrităților din Sibiu, al Școlii de teatru și management cultural din cadrul Universității Lucian Blaga Sibiu, al Platformei Internaționale de Cercetare Doctorală în Artele Spectacolului și Management Cultural din cadrul aceleiași universități, al Asociației Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007.
În 2019 Ministrul Culturii din Franța, dl. Franck Riester l-a decorat în grad de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor.

În 2020 a fost decorat în grad de Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare Franța, de către Ministerul pentru Europa și Afaceri Externe din Franța și a primit Distincția Culturală a Academiei Române.
La începutul anului 2024 Constantin Chiriac primește premiul The Angel Award din partea International Society for the Performing Arts (ISPA), Primăria Sibiu îi oferă titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Sibiu, iar Universitatatea ”Lucian Blaga” din Sibiu îi conferă titlul onorific de Profesor Emerit și medalia.

Constantin Chiriac a jucat în peste 40 de spectacole, colaborând cu regizori importanți și a susținut one-man show-uri și recitaluri de poezie în peste 50 de țări. Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu s-a desfășurat, de-a lungul a peste 30 de ediții, sub Înaltul Patronaj al Președinților României și a primit Înaltul Patronaj al Regelui Charles al III-lea și al Președintelui Germaniei. Festivalul a primit importante recunoașteri din partea Regelui Belgiei, a Președintelui Israelului, Împăratului Japoniei și a Regelui Spaniei. În cadrul Galei UNITER 2024, primește Premiul preşedintelui UNITER, pentru 30 de ani de FITS.
Evenimentul va fi prezentat de Mihai Cojocaru, consultant artistic în cadrul Filarmonicii „George Enescu” din București.

Accesul la teatru se face gratuit, pe bază de invitații. Telefon: 0754812321.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Zeci de elevi din Botoșani, duși de polițiști la ore

Publicat

Publicitate

Polițiștii Biroului Siguranță Școlară au organizat o acțiune împreună cu cei din cadrul structurilor de ordine publică, investigații criminale, investigarea criminalității economice, rutieră, transporturi precum și cu sprijinul polițiștilor de frontieră și al jandarmilor, scopul fiind creșterea siguranței elevilor și personalului didactic prin sporirea vizibilității elementului polițienesc.

Activitatea s-a desfășurat în municipiul Botoșani, în zonele din apropierea unităților de învățământ, prilej cu care au fost legitimate 138 de persoane, 34 dintre acestea fiind elevi care lipseau de la cursuri.

De asemenea, au fost controlați și instruiți nouă agenti economici și verificate zece autoturisme din zona unităților școlare, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 11 sancțiuni contravenționale în valoare de 3.800 de lei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending