Connect with us

Eveniment

Cum se sărbătorește Crăciunul în regiuni din România

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Crăciunul este prilej de bucurie și sărbătoarea pentru oameni din toată lumea. Este o perioadă în care voia bună, timpul petrecut cu familia, petrecerile și cadourile completează atmosfera sărbătorii, notează alba24.ro.

Există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase
Crăciunul în România
De Crăciun, sunt păstrate mai multe tradiții și obiceiuri, dar sunt și o serie de superstiții.

În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Crăciunul în Transilvania – Alba și Târnave
În satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Publicitate

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate. Fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată. În calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie. Se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă. Acolo aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciunul în Transilvania – Sibiu, Bistrița-Năsăud
În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii”. Sunt tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Localnicii cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului. Apoi, feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte. Se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

Crăciunul în Transilvania – Maramureș
În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”,

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”. La origine se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul”. O piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

Cam 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol. Sunt întruchipate personaje biblice precum

Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit
ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul
şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.
Crăciunul în Moldova
În unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc sunt preparate de seara

tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu.
Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând:

„Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.
Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post

prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.
Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciunul în Banat
Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii. Astfel se ferește gospodăria de diavoli şi îi aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă

vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.
În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciunul în Oltenia
În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând:

„Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.
„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului. Semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului. Împodobesc steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori. Le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

În ziua de Crăciun, dimineaţa, femeile pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele. Apoi se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciunul în Dobrogea
Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână. De aceasta sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul”. Este personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie. Înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi. ”Oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează

într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure
măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.
Crăciunul în România – alte superstiții
nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut

cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli

încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine

cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Admitere ACADEMIA de POLIȚIE 2025: Înscrieri până în 20 iunie. Condiții, locuri pe facultăți, probe de concurs, calendar

Publicat

acum 29 de minute

vineri, 06.06.2025

de

Publicitate

Admitere Academia de Poliție 2025. Absolvenții de liceu cu bacalaureat se pot înscrie la facultățile academiei până în 20 iunie. Etapele de concurs cuprind evaluarea performanței fizice, proba scrisă și examinarea medicală. La admitere pot participa candidați în vârstă de cel puțin 18 ani, cu cetățenie română, cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă, scrie alba24.ro.

Înscrierea se face la o singură specializare/program de studii universitare de licență din cadrul unei singure facultăți.

Model-cerere-tip-de-inscriere Academia de Poliție 2025

Candidații trebuie să fie declarați apți din punct de vedere psihologic.

Recrutările se fac de către compartimentele/responsabilii de resurse umane din cadrul

  • inspectoratelor de poliție
  • inspectoratelor pentru situații de urgență
  • inspectoratelor de jandarmi
  • penitenciare
  • IGPR

în funcție de specialitatea pentru care optează candidatul și domiciliul/reședința înscrise în cartea de identitate

Publicitate

Depunerea documentelor pentru dosarele de recrutare se face până în 8 iulie. La înscriere, se percepe o taxă de 500 de lei.

Admitere Academia de Poliție 2025. Facultăți

Academia organizează concurs de admitere în ciclul de studii universitare de licență la Facultatea de Poliţie şi Facultatea de Pompieri

Concursul de admitere se organizează pe facultăţi:

Facultatea de Poliţie:

  • specializarea ”Ordine publică și siguranță publică”, cu durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ cu frecvenţă redusă
    • „specialitatea ”Poliție”
    • specialitatea ”Poliție de frontieră”
    • specialitatea ”Jandarmi”
  • specializarea ,,Drept”, specializarea „Drept”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă

Facultatea de Pompieri

  • specializarea „Instalaţii pentru construcţii-Pompieri”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă

Admitere Academia de Poliție 2025. Condiții de înscriere

Pot participa candidați în vârstă de cel puțin 18 ani, cu cetățenie română, cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă.

Pot participa şi absolvenţii studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute de către Ministerul Educației.

Înscrierea se face la o singură specializare/program de studii universitare de licență din cadrul unei singure facultăți.

La forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, programul de studii universitare de licenţă „Ordine şi siguranţă publică” al Facultăţii de Poliţie pot participa agenţii/ subofiţerii/ maiştrii militari din M.A.I.

Admitere Academia de Poliție 2025. Etape concurs admitere

  • I: proba eliminatorie de evaluare a perfomanței fizice
  • II: proba de evaluare a cunoștințelor
  • III: examinarea medicală

Admitere Academia de Poliție 2025. Calendar

  • până în 20 iunie: depunerea cererilor de înscriere
  • până în 7 iulie: evaluarea psihologică (inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică)
  • până în 8 iulie: depunerea documentelor pentru dosarul de recrutare
  • până în 8 iulie: achitarea taxei de înscriere (candidații declarați apt psihologic) – data operațiunii bancare
  • 22 – 30 iulie: proba de evaluare a performanței fizice și afișarea rezultatelor
  • 2 august: proba scrisă
  • 3 august: afișare rezultate provizorii proba scrisă
  • depunere contestații – on-line la Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” – în 24 de ore de la afișarea rezultatelor
  • 11-29 august: examinarea medicală
  • 1 septembrie 2025 rezultate definitive
  • 14 septembrie 2025: înmatriculare candidați ”admis”

Admitere Academia de Poliție 2025. Proba de evaluare a performanței fizice

Proba de evaluare a performanței fizice se organizează și se desfășoară în conformitate cu Anexele nr. 3 și nr. 4 din prezentul Regulament, în condițiile Ordinului M.A.I. nr.140/2016 și ale Ordinului M.A.I. nr.177/2016, toate cu modificările și completările ulterioare, și ale Procedurii de sistem.

Aprecierea candidaților la proba de evaluare a performanței fizice se face prin acordarea calificativului ”promovat” și a unei note de la 5,00 la 10,00, respectiv a calificativului ,,nepromovat”.

La proba de evaluare a performanței fizice nu se admit reexaminări, repetări sau contestaţii.

Admitere Academia de Poliție 2025. Proba scrisă

La proba scrisă de evaluare a cunoştinţelor se pot prezenta numai candidații care au promovat proba de evaluare a performanței fizice.

Pentru Facultatea de Poliție

Proba scrisă de evaluare a cunoştinţelor la Facultatea de Poliţie constă în aplicarea unui Test grilă la disciplinele: Istorie, Limba română şi Limba străină.

Întrebările din chestionar se întocmesc, se evaluează şi se notează separat, pe discipline. Timpul alocat desfăşurării probei este de 4 ore.

Pentru Facultatea de Pompieri

Proba scrisă de evaluare a cunoştinţelor la Facultatea de Pompieri constă în aplicarea unui Test grilă la disciplinele: Algebră şi Elemente de analiză matematică şi Fizică (Mecanică, Fizică moleculară şi Termodinamică, Electricitate)

Testul grilă se elaborează sub forma unui chestionar cu întrebări din cadrul celor două discipline ale probei de concurs.

Timpul pentru proba scrisă este de 4 ore.

Vezi integral: Regulament-admitere-licenta-2025 Academia de Poliție

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Preot nou la Tocileni, comuna Stăuceni. Lumina slujirii continuă în satul de suflet al Patriarhului Teoctist

Publicat

acum 2 ore

vineri, 06.06.2025

de

Publicitate

În satul Tocileni, locul binecuvântat care a dat României pe cel de-al cincilea patriarh, Preafericitul Teoctist Arăpașu, credința merge mai departe, chiar și în vremuri de încercare. La cinci luni de la trecerea la cele veșnice a părintelui Marian Octavian Poduț, sufletele credincioșilor sunt din nou mângâiate prin purtarea de grijă a Bisericii, care a rânduit un preot interimar să ducă mai departe lucrarea începută cu dragoste și jertfă.

Până la numirea unui nou preot paroh, sătenii din Tocileni vor fi păstoriți de părintele Dumitru Volintiru, preot pensionar cu o aleasă slujire în spate, fost paroh al Bisericii „Sfântul Dumitru” din Botoșani. În prima sa slujbă în mijlocul comunității, ce va avea loc chiar în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, ziua când cerurile se deschid și Duhul Mângâietor coboară peste lume, părintele Volintiru va invoca binecuvântarea lui Dumnezeu peste această comunitate cu rădăcini adânci în credință și tradiție.

Fiul al comunei Stăuceni, născut chiar în satul-reședință, părintele Volintiru se întoarce pe meleagurile natale ca să dăruiască din nou ceea ce a oferit o viață întreagă, rugăciune, înțelepciune, milă și căldură sufletească.

 

Dor de păstor și nădejde în rugăciune la Stăuceni

În tot acest timp de întristare, după plecarea la Domnul a părintelui Poduț, inima comunității a fost susținută de dragostea concretă a preoților din cercul misionar, care au slujit cu rândul și, uneori, împreună, dând mărturie despre unitatea și responsabilitatea slujitorilor în fața turmei lui Hristos.

Publicitate

În ultimele luni, oamenii din Tocileni au trăit o lucrare duhovnicească plină de sens și binecuvântare. Preoții care s-au perindat prin sat nu au fost doar slujitori ai altarului, ci și dascăli ai inimii, împărtășind, în cuvânt și taină, lumina slujbelor și înțelesul lor adânc. Au semănat în suflet și roadele nu au întârziat să apară. La slujba vecerniei sute de credincioși din Tocileni și din împrejurimi au participat cu bucurie și cu credință vie.

Acești oameni simpli, dar curați la inimă, au făcut din bisericuța satului o casă vrednică de Dumnezeu. Au curățat catapeteasma, au schimbat covoarele ca pentru o mare sărbătoare, au șters fiecare colțișor cu grijă, punând în fiecare gest iubire, respect și rugăciune tăcută. Nu pentru oameni au făcut-o, ci pentru Hristos.

În tăcerea inimilor lor răsună o rugă neîncetată. Își doresc din nou un preot al lor. Un păstor care să fie acolo, în sat, zi și noapte, să le fie sprijin când pleacă cineva drag la Domnul, mângâiere când o mamă naște, nădejde când cineva se zbate pe patul bolii. Un părinte care să le poarte rugăciunea și să le sfințească pașii.

Vor ca glasul clopotului să răsune din nou duminica și în zi de praznic, chemând satul la Liturghie, așa cum făceau părinții și bunicii lor, în vremurile în care PF Teoctist Arăpașu se forma ca luceafăr al credinței. Vor un duhovnic care să le cunoască nevoile și lacrimile, și care să le vorbească despre Dumnezeu nu doar din fața Altarului, ci și la marginea drumului, în pragul casei sau în tăcerea unei spovedanii.

Până atunci, Dumnezeu a trimis un semn de grijă, pe părintele Dumitru Volintiru. Acesta va fi, pentru o vreme, balsam pe rănile acestui sat care știe să creadă, să nădăjduiască și să iubească. Prin slujirea sa, prin blândețea și înțelepciunea dobândite în ani de slujire, părintele va încerca să țină aprinsă candela credinței, până când Domnul va rândui un nou păstor.

Parohia Tocileni figurează pe lista actualizată la data de 03.06.2025 , de către Mitropolia MOldovei și Bucovinei, cu parohii vacante pentru care pot opta pentru transfer doar preoţii din cadrul Eparhiei Iaşilor care întrunesc condiţiile statutare de transfer. Există deja depuse câteva dosare ale unor preoți care aspira la o misiune grea, călăuzită de de moștenirea plină de emoție și substanță duhovnicească, lăsată de PF Teoctist.

Citeste mai mult

Eveniment

Tentativă de fraudă folosind identitatea DNSC

Publicat

acum 2 ore

vineri, 06.06.2025

de

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unei noi tentative de înșelătorie care circulă online sub forma unei așa-zise citații oficiale.

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a instituției, documentul fals utilizează identitatea vizuală a DNSC, inclusiv sigla instituției și însemnele Uniunii Europene, este ‘semnat’ în mod fraudulos cu numele directorului DNSC și afișează neautorizat logo-urile EUROPOL și EC3 – European Cybercrime Centre.

De asemenea, face referire la proceduri inexistente privind returnarea unor fonduri în criptoactive.

‘DNSC nu comunică cu cetățenii prin astfel de documente și nu solicită acțiuni individuale în nume propriu. Nu răspundeți, nu contactați ‘reprezentanții’ menționați și nu divulgați informații personale sau financiare!’, atenționează DNSC.

Reprezentanții DNSC vin și cu o serie de sfaturi, respectiv verificarea, din surse oficiale, a autenticității informațiilor și raportarea oricărei suspiciuni către DNSC.

‘Acest tip de conținut fraudulos evidențiază importanța verificării riguroase a documentelor primite și a informării din surse oficiale’, mai notează DNSC. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Legea care interzice comercializarea articolelor pirotehnice către minori a fost promulgată de președinte

Publicat

acum 4 ore

vineri, 06.06.2025

de

Publicitate

Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat vineri legea care interzice comercializarea articolelor pirotehnice către minori și persoane fără autorizație. Actul normativ vine după mai bine de șase ani de dezbateri și urmărește reducerea incidentelor provocate de folosirea necorespunzătoare a petardelor și artificiilor, scrie alba24.ro.

Inițiatorul proiectului, deputatul PSD Mihai Weber, a subliniat urgența și importanța acestei măsuri, amintind că doar în perioada sărbătorilor de iarnă 2024-2025, nu mai puțin de 565 de persoane – majoritatea copii și tineri – au fost victime ale accidentelor provocate de materiale pirotehnice, suferind răni grave sau chiar mutilări permanente.

„Este LEGE! Siguranța copiilor, pe primul loc!”, a transmis Mihai Weber într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

„Sunt bucuros că inițiativa mea privind interzicerea comercializării articolelor pirotehnice către minori și persoane neautorizate, dar și pedepse mai aspre pentru cei care nu respectă regulile, a devenit realitate.”

Legea aduce modificări importante Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, atât în ceea ce privește accesul la produsele pirotehnice, cât și în ceea ce privește sancțiunile aplicabile pentru utilizarea necorespunzătoare a acestora, scrie G4Media..

Proiectul a fost depus în Parlament în noiembrie 2018, a fost votat de Senat în martie 2019, iar în Camera Deputaților a trecut prin mai multe amânări și rapoarte suplimentare până la votul final din 7 mai 2025.

Publicitate

Noua lege intră în vigoare în perioada imediat următoare și va impune controale mai stricte asupra modului în care articolele pirotehnice sunt vândute și utilizate, în special în contextul sărbătorilor, când incidența accidentelor crește semnificativ.

Autoritățile speră ca prin aceste măsuri să prevină noi tragedii și să crească nivelul de siguranță publică.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending