Connect with us

Eveniment

Cum se sărbătorește Crăciunul în regiuni din România

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Crăciunul este prilej de bucurie și sărbătoarea pentru oameni din toată lumea. Este o perioadă în care voia bună, timpul petrecut cu familia, petrecerile și cadourile completează atmosfera sărbătorii, notează alba24.ro.

Există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase
Crăciunul în România
De Crăciun, sunt păstrate mai multe tradiții și obiceiuri, dar sunt și o serie de superstiții.

În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Crăciunul în Transilvania – Alba și Târnave
În satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Publicitate

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate. Fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată. În calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie. Se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă. Acolo aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciunul în Transilvania – Sibiu, Bistrița-Năsăud
În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii”. Sunt tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Localnicii cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului. Apoi, feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte. Se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

Crăciunul în Transilvania – Maramureș
În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”,

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”. La origine se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul”. O piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

Cam 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol. Sunt întruchipate personaje biblice precum

Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit
ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul
şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.
Crăciunul în Moldova
În unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc sunt preparate de seara

tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu.
Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând:

„Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.
Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post

prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.
Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciunul în Banat
Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii. Astfel se ferește gospodăria de diavoli şi îi aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă

vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.
În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciunul în Oltenia
În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând:

„Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.
„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului. Semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului. Împodobesc steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori. Le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

În ziua de Crăciun, dimineaţa, femeile pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele. Apoi se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciunul în Dobrogea
Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână. De aceasta sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul”. Este personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie. Înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi. ”Oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează

într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure
măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.
Crăciunul în România – alte superstiții
nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut

cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli

încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine

cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Veste la început de an: Primăria Avrămeni a semnat contractul pentru etapa a III-a de modernizare a iluminatului public

Publicat

acum 10 minute

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Vești bune pentru locuitorii comunei Avrămeni chiar la început de an. Primăria Avrămeni a semnat contractul de finanțare pentru etapa a III-a a proiectului de modernizare a iluminatului public, un demers important pentru eficiența energetică la nivelul localității.

Proiectul este finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu și continuă investițiile realizate în etapele anterioare, care au adus deja îmbunătățiri vizibile în mai multe zone ale comunei. Noua etapă vizează extinderea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu accent pe reducerea consumului de energie și creșterea confortului pentru cetățeni.

Anunțul a fost făcut de primarul George Telișcă, care a subliniat faptul că administrația locală rămâne activă și implicată în interesul comunității, inclusiv în perioadele de final de an.

„Așa cum v-am obișnuit, muncim în interesul comunității noastre, iar acest lucru se vede inclusiv atunci când primim vești bune chiar și în ultima zi a anului”, a transmis edilul.

Totodată, primarul comunei Avrămeni a mai adăugat că urmează să anunțe, în perioada următoare, detalii privind calendarul lucrărilor și zonele în care va fi implementată etapa a III-a a proiectului.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Peste 2.500 de persoane sprijinite într-o amplă campanie umanitară desfășurată la Botoșani

Publicat

acum 3 ore

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Peste 2.500 de copii, adulți și vârstnici din județul Botoșani au beneficiat, în perioada 20 noiembrie – 31 decembrie, de sprijin material și moral în cadrul campaniei umanitare „Bucuria de a dărui peste 2.000 de zâmbete semenilor noștri”, inițiată de Parohia „Nașterea Maicii Domnului”, Pacea, Botoșani.

Campania, coordonată de preotul Mihai Marian Macuc și de prof. Ana Maria Macuc, a avut ca obiectiv inițial sprijinirea a 2.000 de persoane, însă numărul beneficiarilor a fost depășit datorită implicării comunității și a instituțiilor partenere. În total, au fost oferite peste 2.500 de pachete individuale cu fructe și dulciuri, distribuite în centre sociale, unități medicale și asociații din întreg județul.

Potrivit organizatorilor, acțiunile s-au desfășurat în peste 50 de locații din municipiul Botoșani, precum și din orașele Săveni, Dorohoi, Darabani, Flămânzi și Bucecea, dar și din localități rurale precum Suharău, Mihăileni, Frumușica, Ștefănești, Trușești, Adășeni, Pomârla, Vârfu Câmpului, Stăuceni, Sulița și Leorda.

Implementarea campaniei a fost posibilă prin colaborarea cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcția de Asistență Socială Botoșani, precum și cu numeroase centre sociale de stat și private și organizații neguvernamentale.

Un rol important l-au avut unitățile de învățământ implicate, care au contribuit atât prin donații, cât și prin activități de voluntariat. Ambalarea și distribuirea pachetelor a presupus un efort logistic semnificativ, fiind manipulate peste 3,5 tone de fructe și mai mult de o tonă de dulciuri.

Pe lângă sprijinul material, beneficiarii au avut parte și de momente artistice și colinde, susținute de Corul de copii „Sfânta Irina” al Parohiei Pacea, Grupul Psaltic de copii „Sf. Ierarh Nectarie”, precum și de elevi și cadre didactice din școlile partenere.

Publicitate

Organizatorii subliniază că impactul campaniei a fost resimțit în special în rândul persoanelor vulnerabile – copii instituționalizați, persoane cu dizabilități, bolnavi internați și vârstnici fără sprijin familial – pentru care aceste gesturi au reprezentat nu doar un ajutor concret, ci și un semn de solidaritate.

Campania „Bucuria de a dărui” se înscrie într-o serie de acțiuni sociale derulate anual de Parohia „Nașterea Maicii Domnului” – Pacea, având ca scop sprijinirea comunității și promovarea implicării civice și a voluntariatului.

„Cu ajutorul dumneavoastră, am reușit să OFERIM PESTE 2.500 DE ZÂMBETE SEMENILOR NOȘTRI ȘI O BUCURIE NEMĂRGINITĂ! 🌟

Cu inima plină de recunoștință, anunțăm încheierea campaniei umanitare „Bucuria de a dărui peste 2.000 de zâmbete semenilor noștri”, inițiată de Parohia „Nașterea Maicii Domnului” – Pacea, Botoșani, prin preotul Mihai Marian Macuc și prof. Ana Maria Macuc, în perioada 20 noiembrie- 31 decembrie.
Deși ne-am propus inițial să vizităm și să bucurăm 2.000 de persoane, dragostea și generozitatea dumneavoastră ne-au motivat să colindăm și să dăruim pachete individuale cu fructe și dulciuri la peste 2.500 de oameni minunați: copii, adulți, vârstnici, bolnavi din centre sociale, asociații și spitale din județul Botoșani.
🤝 PARTENERIATE PENTRU BINE
Această mobilizare nu ar fi fost posibilă fără colaborarea strânsă cu instituțiile partenere, cărora le mulțumim foarte mult:
-Inspectoratul Școlar Județean Botoșani (ISJ BT);
-DGASPC Botoșani;
-Direcția de Asistență Socială (DAS Botoșani);
-Numeroase centre sociale de stat și private din județ, precum și asociații sociale
📍 Cu ajutorul dumneavoastră am vestit Nașterea Domnului și am dus daruri în peste 50 de centre sociale, spitale, asociații din municipiul Botoșani, orașele Săveni, Dorohoi, Darabani, Flămânzi, Bucecea, dar și în localitățile: Suharău, Mihăileni, Frumușica, Ștefănești, Trușești, Adășeni, Podriga, Pomârla, Vârfu Câmpului, Stăuceni, Sulița, Leorda și altele.
🙌 RECUNOȘTINȚĂ ȘI MULȚUMIRI
Mulțumim mult:
– Domnului Inspector Școlar General, prof. Bogdan Surugiu, și doamnei inspector, prof. Ana Gabriela Tanasă, pentru sprijinul necondiționat și pentru că s-au alăturat acestui proiect de suflet.
– Domnului director, prof. Eugen Vasiliu (Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Ipotești) și domnilor directori, prof. Ioan Onofrei și prof. Mihaela Prăjinariu (Colegiul Național „A.T. Laurian”), pentru implicare și pentru punerea la dispoziție a spațiilor necesare organizării și ambalării sutelor de pachete.
-Doamnei prof. înv. preșcolar Anca Grigoraș, de la G.P.P. Nr. 6 Botoșani, pentru profesionalism și scrierea acestui proiect de parteneriat educațional.
-Tuturor unităților școlare, cadrelor didactice, elevilor și părinților din județ, precum și credincioșilor de la Parohia Pacea și nu numai, care au pus mână de la mână pentru a oferi o rază de lumină semenilor noștri.
– Tuturor voluntarilor care au depus un efort titanic pentru ambalarea și transportul a peste 3,5 TONE DE FRUCTE și peste o TONĂ DE DULCIURI.
🎶 VESTITORII BUCURIEI
Mulțumim celor care au dus bucuria colindului în centrele vizitate:
-Corul de copii „Sfânta Irina” – Parohia Pacea, Botoșani;
-Grupul Psaltic de copii „Sf. Ierarh Nectarie”;
– Doamnei Mariana Ichim Hodan și grupului de copii coordonat de dumneaei.
– Elevilor din școlile implicate.
Vă mulțumim tuturor celor care ați donat, ați condus mașinile pline de pachete și ați oferit o îmbrățișare caldă.
ÎMPREUNĂ am reușit să-i bucurăm pe semenii noștri care în fiecare an ne așteaptă cu căldură și cu inima deschisă. Bucuria cu care ne primesc ne motivează să revenim an de an.
✨ „DĂRUIND VOM DOBÂNDI!” ✨
De asemenea, adresăm mulțumiri tuturor cadrelor didactice, elevilor și părinților implicați în proiect de la unitățile de învățământ:
-Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Ipotești;
-Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani;
-Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6 Botoșani;
-Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” Botoșani;
-Liceul cu Program Sportiv Botoșani;
-Grădinița cu Program Prelungit Nr. 22 Botoșani;
-Liceul „Dimitrie Cantemir” Darabani;
-Liceul „Dimitrie Negreanu” Botoșani;
-Școala Gimnazială Nr. 17 Botoșani;
-Școala Gimnazială „Grigore Antipa” Botoșani;
-Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani;
-Școala Gimnazială Nr. 13 Botoșani;
-Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani.
Mulțumim din suflet tuturor beneficiarilor minunați:
DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI (DGASPC) BOTOȘANI:
-C.I.A.P.A.D. (Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi) Stăuceni, Trușești, Adășeni, Dorohoi, Botoșani;
-C.I.A.P.A.D. „Sf. Daniel” Leorda;
-C.I.A.P.A.D. „Sf. Ioan” Bucecea, „Ionaș” ( Vârfu Câmpului), „Rosetti”;
-Complex de apartamente „Casa Mea” și „Amicii” Dorohoi;
-Centrul de zi pentru copii cu nevoi speciale „Șansa mea” Botoșani;
-Complexul de servicii sociale Trușești;
-Complexul de servicii pentru copilul aflat în dificultate „Speranța” Pomârla;
-Complexul de servicii comunitare pentru copilul și adultul cu dizabilități „Sf. Spiridon” Botoșani;
-Complexul de servicii sociale: Casa de tip familial „Lizuca” și Complexul de apartamente „Cireșarii” Botoșani;
-Complexul de case de tip familial „Sf. Mina” Botoșani;
-Complexul de servicii de tip rezidențial „Micul Prinț” Botoșani (Centrul maternal și Centrul de primire a copilului în regim de urgență);
-Centrul de abilitare și reabilitare pentru persoane adulte cu dizabilități „Lucie Lecomte” Botoșani;
DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ (DAS) BOTOȘANI:
-Centrul social de zi pentru copii aflați în situații de risc social;
-Centrul social de urgență pentru persoane fără adăpost.
UNITĂȚI MEDICALE:
-Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani: Compartiment Psihiatrie Pediatrică și Adulți, Secția Obstetrică-Ginecologie, Secția IV Cronici-Psihiatrie, Secțiile Oncologie, Diabet Medicală și Structura Externă Săveni;
-Spitalul de Îngrijiri Paliative „Sf. Nicolae” Botoșani;
UNITĂȚI DE ASISTENȚĂ MEDICO- SOCIALĂ: Sulița, Săveni, Mihăileni, Suharău, Ștefănești.
ASOCIAȚII, FUNDAȚII ȘI CENTRE REZIDENȚIALE:
-Grădinița cu Program Prelungit „Girotondo” Botoșani;
-Școala Specială „Sf. Stelian” Botoșani;
-Asociația „Bunici de poveste” Botoșani;
-Asociația „Hand of Help” Botoșani;
-Asociația „H.A.P.P.Y.” Botoșani;
-Fundația „Tom Payne’s Ministry” – Centrul de tip familial „Ruxandra”;
-Centrele rezidențiale: ” Bunici de poveste”, „Sf. Mihail”, „Sf. Nicolae”, „Sf. Maria”, „Sf. Constantin și Elena”, „Sf. Petru”, ” Casa Maria”, „Casa Cristina” Botoșani;
-Asociația Nevăzătorilor din România – Filiala Botoșani;
-Asociația Națională a Surzilor din România, Filiala Botoșani.
-Asociația Sindrom Down Botoșani;”, au transmis reprezentanții parohiei amintite.

Citeste mai mult

Eveniment

Părintele Mihail Răzvan Melnic este noul preot paroh al Bisericii din Drislea, Trușești. Acesta a fost hirotonit de PS Nichifor Botoșăneanul în cadrul primei Sf. Liturghii a anului

Publicat

acum 3 ore

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Prima zi a anului 2026 a adus emoție și nădejde pentru credincioșii din Parohia Drislea, județul Botoșani. În Catedrala Mitropolitană din Iași, în cadrul Sfintei Liturghii oficiate de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, tânărul diacon Mihail Răzvan Melnic a fost hirotonit preot, urmând să slujească în Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Drislea.

Slujba a avut loc într-o zi cu dublă semnificație pentru creștinii ortodocși, sărbătoarea Tăierii împrejur după trup a Domnului Iisus Hristos și pomenirea Sfântului Vasile cel Mare. În acest cadru solemn, Preasfințitul Nichifor a săvârșit două hirotonii: diaconul Răzvan Mihai Melnic a fost hirotonit întru preot, iar teologul Alexandru Ioan Pintilie a primit hirotonia întru diacon.

Pentru credincioșii din Drislea, momentul a avut o încărcătură aparte. După un an greu, marcat de pierderea părintelui Toma Burdulea, care i-a păstorit timp de peste patru decenii, comunitatea primește acum un nou păstor. Durerea despărțirii lasă loc nădejdii, iar lacrimile pot fi, în sfârșit, șterse.

Noul preot nu vine într-un loc străin. Părintele Răzvan Melnic a fost mult timp dascăl al bisericii din Drislea și un sprijin de nădejde pentru părintele Toma. Cunoscând fiecare uliță și fiecare familie, el revine acum în mijlocul oamenilor ca slujitor al altarului, gata să adune „ca într-un mănunchi” roadele duhovnicești ale unei parohii cunoscute pentru unitatea și frumusețea ei sufletească.

Biserica din Drislea, cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, își continuă astfel drumul cu un nou vlăstar crescut pe vița credinței, părintele Răzvan Melnic. Lângă sfinția sa va sta preoteasa sa, Denisa, absolventă a Facultății de Litere din Iași, cunoscută ca o prezență luminoasă și constantă în Biserica din Stăuceni, fiind nelipsită de la slujbe, rugându-se fierbinte pentru întreaga comunitate. Preoteasa Denisa este o adevărată floare vie a Bisericii, care dăruiește din frumusețea sufletului ei tuturor celor din jur, fiind un sprijin tainic și o lumină blândă în viața parohiei. Acum a devenit femeia din spatele unui preot care promite, prin structura sufletească și pregătirea teologică temeinică, să devină un mare duhovnic.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Costurile din construcții vor crește semnificativ în 2026. România, puternic dependentă de importuri non-UE

Publicat

acum 5 ore

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie 2026, sectorul construcțiilor din România va fi afectat de majorări importante de costuri, generate de introducerea taxei de carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene.

Conform unei analize făcute publice miercuri, cele mai expuse scumpirilor vor fi materialele de bază – cimentul, fierul, oțelul și aluminiul – elemente indispensabile în majoritatea proiectelor de construcții, potrivit Agerpres.

Noua taxă este parte a Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) și presupune costuri suplimentare pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state non-UE. Aceste costuri vor fi transferate treptat în prețurile materialelor, iar ulterior se vor reflecta în costul final al construcțiilor.

„Pentru foarte multe materiale utilizate în România, materia primă sau produsele semifinite sunt importate din afara Uniunii Europene. Odată cu introducerea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în structura de preț. Anul 2026 va marca momentul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, afirmă Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro).

Potrivit estimărilor din industrie, luna ianuarie 2026 va reprezenta, practic, ultima perioadă în care vor mai putea fi accesate prețurile actuale, însă doar pentru materialele deja aflate în producție sau în stocurile existente.

Scumpiri aplicate treptat

Publicitate

Majorările de preț nu vor apărea brusc, prin anunțuri oficiale, ci vor fi introduse etapizat. Producătorii și importatorii își ajustează deja structurile de cost, urmând ca noile prețuri să intre treptat în piață, pe măsură ce sunt utilizate materii prime achiziționate la costuri mai mari.

Astfel, materialele fabricate din materii prime cumpărate în 2025 vor putea fi livrate la prețurile actuale, în timp ce producția demarată în 2026 va reflecta integral impactul taxei de carbon, al energiei și al costurilor logistice.

„Nu discutăm despre o scumpire instantanee, ci despre una dictată de ciclurile reale de producție. În ianuarie, cei care au șantiere în derulare mai pot beneficia de prețurile vechi dacă se grăbesc cu achizițiile. Ulterior, pe măsură ce apare producția nouă, creșterile de preț devin inevitabile”, explică Raileanu.

Această fereastră de timp va fi limitată și diferită de la un producător la altul, în funcție de stocuri, contracte și ritmul transferului de costuri în piață. Pentru proiectele aflate deja în execuție, momentul achiziției materialelor poate influența semnificativ costul final.

România, puternic dependentă de importuri non-UE

Analiza arată că România depinde în mare măsură de importuri din afara Uniunii Europene, în special în sectorul metalurgic și industrial. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, țări care nu fac parte din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.

Aplicarea taxei de carbon va avea un impact direct asupra acestor importuri, iar estimările din piață indică scumpiri de 9–10% pentru materia primă și produsele semifinite, în special în cazul oțelului și aluminiului.

Cele mai afectate vor fi construcțiile industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată. Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate ajung la 9–10%, iar produsele metalurgice, în ansamblu, ar putea înregistra majorări de aproximativ 10%.

Efectele se vor propaga în lanț: pavajele ar putea avea scumpiri de circa 6%, acoperișurile metalice și profilele – 5–7%, iar panourile sandwich – 5–7%. La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat va fi și mai mare.

Construcțiile ar putea fi cu până la 15% mai scumpe

„Dacă adunăm creșterile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate fi cu până la 15% mai mare în 2026 comparativ cu 2025”, explică Cosmin Raileanu.

Astfel, o investiție de 100.000 de euro realizată în 2025 pentru construirea unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge la 115.000 de euro în 2026, fără modificări de proiect sau standard, exclusiv din cauza scumpirilor din lanțul de aprovizionare.

În prezent, nu sunt anticipate creșteri semnificative pentru materialele de izolație, precum polistirenul sau vata minerală, acestea fiind mai puțin dependente de materiile prime intens poluante din afara UE. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că evoluțiile din energie și transport pot influența și aceste segmente pe termen mediu.

În concluzie, anul 2026 va aduce o schimbare structurală în modul de formare a prețurilor din construcții. Taxa de carbon, dependența de importurile non-UE și efectele în lanț asupra execuției vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie semnificativ mai costisitoare decât cele din 2025.

„În perioada următoare, diferența nu o va mai face cel mai mic preț de listă, ci capacitatea de a planifica eficient, de a cumpăra din timp și de a optimiza corect achizițiile”, subliniază Cosmin Raileanu.

Sursa: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending