Connect with us

Eveniment

Cum se sărbătorește Crăciunul în regiuni din România

Publicat

Publicitate

Crăciunul este prilej de bucurie și sărbătoarea pentru oameni din toată lumea. Este o perioadă în care voia bună, timpul petrecut cu familia, petrecerile și cadourile completează atmosfera sărbătorii, notează alba24.ro.

Există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase
Crăciunul în România
De Crăciun, sunt păstrate mai multe tradiții și obiceiuri, dar sunt și o serie de superstiții.

În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Crăciunul în Transilvania – Alba și Târnave
În satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Publicitate

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate. Fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată. În calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie. Se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă. Acolo aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciunul în Transilvania – Sibiu, Bistrița-Năsăud
În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii”. Sunt tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Localnicii cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului. Apoi, feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte. Se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

Crăciunul în Transilvania – Maramureș
În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”,

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”. La origine se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul”. O piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

Cam 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol. Sunt întruchipate personaje biblice precum

Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit
ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul
şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.
Crăciunul în Moldova
În unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc sunt preparate de seara

tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu.
Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând:

„Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.
Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post

prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.
Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciunul în Banat
Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii. Astfel se ferește gospodăria de diavoli şi îi aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă

vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.
În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciunul în Oltenia
În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând:

„Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.
„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului. Semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului. Împodobesc steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori. Le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

În ziua de Crăciun, dimineaţa, femeile pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele. Apoi se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciunul în Dobrogea
Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână. De aceasta sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul”. Este personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie. Înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi. ”Oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează

într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure
măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.
Crăciunul în România – alte superstiții
nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut

cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli

încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine

cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cod galben de inundații pe râul Prut: ISU Botoșani este în alertă pentru gestionarea situațiilor de urgență

Publicat

Publicitate

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a actualizat prognoza și a emis o avertizare de Cod galben de inundații pentru sectorul amonte al râului Prut, în zona acumulării Stânca-Costești. Avertizarea intră în vigoare în această seară, de la ora 23:00, și este valabilă până pe 22 aprilie, ora 09:00.

Potrivit hidrologilor, sunt așteptate creșteri importante de debite și niveluri ale apei, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior în amonte, pe teritoriul Ucrainei, în bazinul superior al râului Prut. Specialiștii atrag atenția că există posibilitatea depășirii cotelor de atenție, ceea ce ar putea genera inundații locale.

În acest context, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani a dispus măsuri de prevenire și monitorizare, pregătind intervenția operativă în cazul apariției unor situații de urgență.

„Evoluţia fenomenelor hidrologice este supravegheată permanent, atât prin Centrul Operaţional al inspectoratului, cât şi în teren, prin intermediul Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență din localitățile vizate”, au precizat reprezentanții ISU Botoșani.

Autoritățile le recomandă cetățenilor care locuiesc în apropierea râului Prut să urmărească evoluția avertizărilor și să respecte eventualele măsuri și recomandări transmise prin sistemele de alertare.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite pentru a interveni, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Publicitate

Informare preventivă:

Reguli de comportare și acțiune la inundații:

  1. Când inundațiile vă surprind acasă, dacă aveți timp, luați următoarele măsuri pentru protejarea bunurilor:

– aduceți în casă unele lucruri sau puneți-le culcate la pământ într-un loc sigur (mobilă de curte, unelte de grădina sau alte obiecte care se pot muta și care pot fi suflate de vânt sau luate de apă);

– blocați ferestrele, astfel încât acestea să nu fie sparte de vânt, de apă, de obiecte care plutesc, sau de aluviuni;

– evacuați animalele și bunurile de valoare în locuri de refugiu, dinainte cunoscute;

– încuiați ușile casei și ferestrele dupa ce inchideți apa, gazul și instalațiile electrice.

  1. Dacă inundatia este iminentă, procedați astfel:

– mutați obiectele care se pot mișca în partea cea mai de sus a casei, deconectati aparatele electrice și, împreună cu întreaga familie, părăsiți locuința și deplasați-vă spre locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare, acoperișuri, înălțimi sau alte locuri dominante) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale apelor;

– în cazul în care sunteti surprins în afara locuinței (pe străzi, în școli, în parcuri, gări, autogări, magazine, alte locuri) este necesar să respectați cu strictețe comunicările primite și să vă îndreptați spre locurile de refugiu cele mai apropiate.

  1. Dacă se ordonă evacuarea, respectați următoarele reguli:

– respectati ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi din zonele cele mai periclitate;

– înainte de părăsirea locuinței întrerupeți instalațiile de alimentare cu apă, gaze, energie electrică și închideti ferestrele;

– scoateți animalele din gospodărie (grajduri, adăposturi) și dirijați-le către locurile care oferă protecție;

– la părăsirea locuinței luați documentele personale, o rezervă de alimente, apă, trusă sanitară, un mijloc de iluminat, un aparat de radio, iar pe timp friguros și îmbrăcăminte mai groasă;

– după sosirea la locul de refugiu, comportați-vă calm, ocupaț locurile stabilite, protejați și supravegheați copiii, respectați măsurile stabilite.

  1. La reîntoarcerea acasă respectați următoarele:

– nu intrați în locuință în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră;

– nu atingeți firele electrice;

– nu consumați apa direct de la sursă, ci numai după ce a fost fiartă;

– consumați alimente numai după ce au fost curățate, fierte și, după caz, controlate de organele sanitare;

– nu folosiți instalațiile de alimentare cu apă, gaze, electricitate, fără aprobarea organelor de specialitate;

– acordați ajutor victimelor surprinse de inundații;

– executați lucrări de înlăturare a urmărilor inundației, degajarea malului, curățirea locuinței și mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.

Reguli și măsuri ce trebuie îndeplinite preventiv pentru diminuarea efectelor produse de inundatii:

* curățarea, adâncirea sau realizarea șanturilor de preluare a apelor pluviale;

* drenarea și asigurarea curgerii apei către șanturile de captare, astfel încât în gospodării aceasta să nu mai băltească;

* regularizarea unor pârâie, curățirea lor, a canalelor și tuburilor colectoare, a vâlcelelor pentru a asigura preluarea eventualilor torenți formați;

* crearea de bazine de rezervă pentru captarea viiturilor;

* deținatorilor de construcții situate pe direcția viiturilor de pe versanți li se recomandă realizarea unor canale de captare și dirijare a apei;

* curățarea pilonilor de susținere a podurilor, punților și podețelor de materialele aduse de viituri, pentru a se evita formarea unor adevărate baraje ce pot afecta împrejurimile sau chiar rezistența acestora;

* achiziționarea de saci pentru a putea fi umpluți cu nisip în scopul protejării împotriva pătrunderii apei sau a întăririi malurilor și digurilor;

* executarea unor lucrari de drenare a apei rezultate din precipitatii în zonele afectate de alunecări de teren pentru a împiedica pătrunderea acesteia prin crăpăturile formate în scopul prevenirii reactivării acestora;

* întreținerea unor lucrări de îmbunătățiri funciare, protejari de maluri și diguri;

* achizitionarea, la nivelul fiecarei localitati, a unor motopompe, acestea fiind necesare evacuarii apei din clădirile instituțiilor și populatiei din zone respective, pentru că în situații majore forțele Inspectoratului pentru Situații de Urgență nu sunt suficiente.

Citeste mai mult

Actualitate

Intervenție peste granița județului: Pompierii de la Flămânzi, chemați în ajutor la un incendiu din județul Iași

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, noaptea trecută, într-o gospodărie din localitatea Plugari, județul Iași. Flăcările au cuprins o casă nelocuită, iar alarma a fost dată de vecinii care au observat focul.

Deși evenimentul a avut loc în județul vecin, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, județul Botoșani, au fost solicitați să intervină și au ajuns rapid la fața locului, alături de colegii lor de la Detașamentul 1 de Pompieri Iași și de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Plugari. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate în total pentru limitarea dezastrului.

Ajunși la fața locului, pompierii au constatat că întreaga locuință era cuprinsă de flăcări. Intervenția promptă a forțelor de ordine a împiedicat extinderea focului la alte construcții din gospodărie. Totodată, salvatorii au reușit să scoată o butelie din interiorul casei în flăcări, eliminând astfel riscul iminent de explozie.

Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind folosirea intenționată a focului. Cazul a fost preluat de Poliție, care a demarat o anchetă pentru a stabili împrejurările exacte ale incidentului.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți, au transmis pompierii ISU Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendii în Noaptea de Înviere la Vlăsinești, Stânca și Vânători: Au ars vegetație și anvelope. Pompierii au salvat mai multe animale

Publicat

Publicitate

Trei incendii de vegetație uscată și anvelope uzate au fost înregistrate în județul Botoșani, în noaptea de sâmbătă spre duminică, chiar în timpul slujbei de Înviere.

Intervențiile rapide ale pompierilor au împiedicat extinderea flăcărilor și au salvat gospodării și animale aflate în pericol.

Primul incendiu a fost semnalat în localitatea Vlăsinești, unde au ars aproximativ 0,5 hectare de vegetație uscată, dar și o cantitate considerabilă de anvelope uzate. La fața locului au intervenit pompierii de la Stația Săveni, sprijiniți de voluntarii din cadrul SVSU Vlăsinești. Intervenția promptă a echipajelor a dus la salvarea mai multor bovine aflate în apropierea focarului.

Al doilea incendiu a avut loc în localitatea Stânca, unde au fost cuprinse de flăcări atât vegetația uscată, cât și o cantitate mare de cauciucuri. Pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești au reușit să stingă focul înainte ca acesta să ajungă la gospodăriile din apropiere.

Un al treilea incendiu s-a produs la Vânători, unde au ars aproximativ 20 de anvelope uzate și vegetația uscată de pe o suprafață de circa 0,1 hectare. La intervenție au participat pompierii militari din cadrul Gărzii Trușești.

Potrivit primelor concluzii ale anchetelor desfășurate la fața locului, cauza probabilă a producerii incendiilor a fost utilizarea focului deschis în spații deschise. În unele zone, se menține încă tradiția aprinderii anvelopelor în Noaptea de Înviere, cu scopul simbolic de alungare a spiritelor rele.

Publicitate

Pentru prevenirea unor astfel de evenimente ISU Botoșani face apel la responsabilitate din partea cetățenilor.

Arderea miriștilor sau a vegetației uscate este interzisă, potrivit legislației privind protecția mediului.

„Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător și a solului, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de case, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la proprietăți sau, în cele mai grave situații, pot provoca și victime”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Învierea Domnului – Sfintele Paşti

Publicat

Publicitate

Învierea Domnului – Sfintele Paşti, care este învierea cu trupul din mormânt a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, este sărbătorită de Biserică în acest an în ziua de 5 mai.

Cu adevărat, arată părintele arhimandrit Ilie Cleopa, nici o sărbătoare a Bisericii creştine nu a adus atâta bucurie în cer şi pe pământ, precum şi în iad.

Căci cine ar putea să spună câtă bucurie au avut Adam şi Eva şi toţi patriarhii, prorocii şi drepţii Legii Vechi şi cei mai dinainte de Lege, când li s-a vestit în iad că a înviat Domnul şi că vine la ei, Mesia: „Împăciuitorul Căruia i se vor supune popoarele” (Facere 49,10).

Ce bucurie dumnezeiască au avut aceştia, spune părintele arhimandrit Cleopa Ilie, când au văzut cu ochii lor sfărâmarea porţilor iadului şi pe Mesia, Cel Mult aşteptat, venind cu putere şi strălucire nespusă, risipind cu fulgerele dumnezeirii sale întunericul şi amărăciunea fără de măsură ale iadului.

Trupul cu care El a înviat este trupul lui Iisus din Nazaret, trup care a fost răstignit pe Cruce, încheind opera de răscumpărare prin acel suspin: „Săvârşitu-s-a” (Ioan 19,30).

Primele arătări ale Mântuitorului după Înviere au fost făcute femeilor mironosiţe (purtătoare de mir)

„După ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua întâi a săptămânii (Duminică), au venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul. Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea deasupra ei.

Publicitate

Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut. Şi degrabă mergând, spuneţi ucenicilor Lui că S-a sculat din morţi şi iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată v-am spus vouă”. (Matei 28, 5-7)

Apoi S-a arătat Domnul la doi din ucenicii Săi, Luca şi Cleopa, care mergeau spre Emaus (Luca 24, 18)

Seara, în ziua Sfintelor Paşti, S-a arătat celor unsprezece, care erau adunaţi împreună de frica iudeilor şi i-a liniştit, zicându-le: ‘Pace vouă’!.

Iar ei înfricoşându-se, le-a zis Hristos: „De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi, că duhul nu are carne şi oase, precum Mă vedeţi pe Mine că am.

Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele Sale. Iar ei încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: Aveţi aici ceva de mâncare? Iar ei i-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere. Şi luând, a mâncat înaintea lor. Şi le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în prooroci şi în psalmi”. (Luca 24, 36-45).

S-a arătat apoi şi la peste cinci sute de fraţi (I Corinteni 15, 6), iar după opt zile, S-a arătat ucenicilor Lui şi lui Toma. Fiind uşile încuiate, l-a încredinţat pe Toma despre Învierea Sa prin punerea mâinilor pe semnul cuielor din mâinile Sale şi în coasta Sa. (Ioan 20, 26-29)

Ultima dată S-a arătat Domnul ucenicilor săi pe muntele Măslinilor, când S-a înălţat la cer şi le-a zis: „Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura: Cel ce va crede şi se va boteza, se va mântui; iar cel ce nu va crede, se va osândi”. (Marcu 16, 15-16; Luca 24, 47-52; Fapte 1,8) (surse: „Predici la praznicele împărăteşti şi la sfinţii de peste an”, Arhimandrit Cleopa Ilie, 1996; Dicţionar de Teologie Ortodoxă, pr. prof. dr. Ion Bria, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending