Connect with us

Eveniment

Cum se ia în calcul la pensie concediul pentru creșterea copilului. Stagiile care nu aduc puncte de stabilitate

Publicat

Publicitate

Stagiul de cotizare contributiv, stagiul minim de cotizare contributiv și stagiul complet de cotizare contributiv sunt noțiunile din noua lege a pensiilor care-i nedumeresc pe mulți pensionari. La fel, calculul perioadei de stabilitate. Reprezentanții caselor teritoriale de pensii vin cu lămuriri, scrie Adevărul.

O serie de noțiuni noi aduse de legea privind sistemul public de pensii care a intrat, în integralitate, în vigoare la 1 septembrie 2024 (Legea 360/2023) continuă să stârnească discuții în rândul pensionarilor. Cum nici deciziile de recalculare nu sunt foarte lămuritoare, sute de pensionari încă se adresează în fiecare zi funcționarilor din casele teritoriale de pensii pentru a cere lămuriri cu privire la modul de calcul.

Printre noutățile aduse de Legea 360/2023

se numără noțiunile de „stagiu de cotizare contributiv”, „stagiu complet de cotizare contributiv”, respectiv „stagiu minim de cotizare contributiv”, cu care legiuitorul a operat. Reprezentanții Casei Județene de Pensii Olt au explicat, în cadrul unei conferințe de presă, la ce se referă fiecare dintre noțiunile amintite, în funcție de care se stabilesc dreptul la pensie și cuantumul acesteia.

stagiul de cotizare contributiv – este perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii. De precizat că stagiul de cotizare contributiv utilizat la deschiderea dreptului de pensie (eligibilitate) poate să fie diferit de stagiul de cotizare contributiv avut în vedere pentru acordarea punctelor de stabilitate (calcul puncte), conform noii legi a pensiilor, iar explicațiile le vom oferi mai jos.

stagiul complet de cotizare contributiv – este perioada de timp prevăzută de Legea 360/2023 în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, a pensiei anticipate. Acest stagiu este de 35 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Publicitate

stagiul minim de cotizare contributiv – este perioada minimă de timp prevăzută de Legea 360/2023 în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă. Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Cum se acordă punctele de stabilitate

În legea proaspăt intrată în integralitate în vigoare la începutul lunii septembrie 2024, o altă noțiune nouă este aceea de stabilitate a asigurării la sistemul public de pensii.

Punctele de stabilitate, care la recalculare le-au adus celor mai mulți pensionari bani în plus, încep să se calculeze doar pentru perioadele care depășesc 25 de ani din stagiul de cotizare contributiv realizat.

Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi punctele de stabilitate se acordă astfel:

– 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;

– 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;

– un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

Este necesar să se facă distincția între stagiul de cotizare contributiv utilizat la deschiderea dreptului de pensie și stagiul de cotizare contributiv avut în vedere pentru acordarea punctelor de stabilitate, conform noii legi a pensiilor”, fac însă reprezentanții Casei de Pensii Olt o precizare importantă, iar pentru ca noțiunile să fie și mai bine înțelese se oferă explicații suplimentare.

Stagiile care nu aduc puncte de stabilitate

Iată câteva tipuri de stagii de cotizare care nu aduc puncte de stabilitate, printre ele anumite perioade de concediu medical, concediu pentru creșterea copilului, plăți compensatorii etc. Aceste stagii, pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale, au fost avute în vedere, în schimb, ca stagii de cotizare contributive la deschiderea dreptului de pensie:

– indemnizație de asigurări sociale în perioada 01.04.2001-01.01.2006 (incapacitate temporară de muncă – concediu medical) care constituie stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite de muncă, conform prevederilor art. 27 alin. (5) din Legea nr. 360/2023 coroborate cu prevederile art. 13 din HG nr. 261/2001;

– indemnizație de asigurări sociale în perioada 10.09.2003-01.01.2006 (incapacitate temporară de muncă – concediu medical) care constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, conform prevederilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 coroborate cu prevederile art. 10 din HG nr. 1025/2003;

– venit de completare/plăți compensatorii, ulterioare datei de 1 aprilie 2001, conform prevederilor OUG 8/2003 sau altor acte normative cu caracter special, care constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă;

– perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii (inclusiv pentru situațiile în care beneficiarii au avut calitatea de pensionar în mai multe dosare de pensie).

O perioadă specială o constituie și concediul pentru creșterea copilului, perioadă ulterioară datei de 1 ianuarie 2006, care este asimilată stagiului de cotizare pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Astfel de perioade se iau în calcul, prin excepție, la stabilirea stagiului minim de cotizare contributiv și al stagiului complet de cotizare contributiv necesar acordării drepturilor de pensie (conform art. 47 alin. (4) din lege), însă nu se au în vedere la acordarea punctelor de stabilitate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Primăriile vor putea decide în viitor dacă în oraș sunt necesare jocuri de noroc. Se vrea descentralizarea ONJN

Publicat

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan, a făcut vineri 11 iulie, o serie de declarații referitoare la viitoarele reforme administrative. Este vorba despre o serie de măsuri fiscale care vor fi parte din cel de al doilea pachet propus de Guvern, scrie alba24.ro

Una dintre temele importante ale pachetului de măsuri este reformarea administrației locale. Față de acest subiect Ilie Bolojan a vorbit despre reduceri de personal în administrația locală, dar și noi puteri pe care acestea trebuie să le primească.

Un subiect legat de reforma administrației locale este descentralizarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Mai exact, momentan, ONJN este singurul organism care poate oferi licențe pentru amplasarea unui local care are jocuri de noroc.

Din acest motiv, guvernul condus de Bolojan vrea descentralizarea ONJN. Asta ar însemna că pe viitor administrația locală va putea decide dacă va aproba apariția unui local de jocuri de noroc sau nu. Mai exact, aceștia vor putea decide dacă pe o stradă sunt necesare jocuri de noroc sau nu.

Administrația locală va putea hotârî dacă localurile cu jocuri de noroc să se afle doar pe o stradă spre exemplu, sau doar într-o zonă a orașului.

”Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurile de noroc: Primăria poate să autorizeze o zonă, o stradă sau un cartier sau Mamaia de exemplu în municipiul Constanța, unde pe baza unei taxe speciale primăria poate să stabilească intensitatea.

Primăriile vor hotărî dacă au nevoie de jocuri de noroc și câte. Astăzi, orașele noastre sunt invadate de aceste jocuri de noroc”, a declarat Ilie Bolojan.

Publicitate

Momentan acesta este doar o prevedere propusă de Ilie Bolojan.

Citeste mai mult

Eveniment

Poșta Română cumpără 36 de autoutilitare pentru serviciul de curierat

Publicat

Publicitate

Compania Națională ‘Poșta Română’ va cumpăra pentru serviciul de curierat 24 de camioane și 12 remorci pentru care va aloca peste 25 de milioane de lei, a anunțat vineri operatorul public poștal.

‘Compania Națională ‘Poșta Română’ își continuă strategia de modernizare printr-o nouă investiție semnificativă în flota auto, menită să crească eficiența serviciilor de curierat și să asigure un transport mai sigur și mai rapid. Această inițiativă reflectă angajamentul companiei față de adaptarea continuă la nevoile pieței și la ritmul accelerat al schimbărilor din sectorul logistic’, se arată într-un comunicat al companiei transmis AGERPRES.

Valoarea estimată a investiției este de 25,38 milioane de lei (fără TVA) și include: 24 de camioane cu o capacitate de 18-20 tone; 12 remorci de 18 tone.

Camioanele și remorcile vor fi achiziționate prin leasing financiar pe o perioadă de doi ani și vor beneficia de polițe CASCO valabile patru ani și asigurare RCA pentru primul an, precizează compania.

‘Această achiziție face parte dintr-un program amplu de transformare și modernizare a companiei, completând investițiile recente în echipamente IT, soluții de automatizare și dezvoltarea unor servicii moderne, aliniate cerințelor clienților și standardelor europene. Prin această inițiativă, Poșta Română își reconfirmă poziția de lider pe piața serviciilor poștale și de logistică din România, demonstrând o viziune pe termen lung orientată spre calitate, siguranță și eficiență operațională’, se mai arată în comunicat.

Anunțul este disponibil în SEAP, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 11 august, ora 15:00. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Jandarmii au fost alături de participanții Programului de Tabere ARC 2025, desfășurat la Centrul de Agrement ,,,Codrii de Aramă” Agafton

Publicat

Publicitate

Vineri, după-amiază, cei aproximativ 130 de participanți la cea de-a doua serie a Programului de Tabere ARC 2025, desfăsurat la Centrul de Agrement ,,,Codrii de Aramă” Agafton, au primit vizita jandarmilor botoșăneni.

Programul de Tabere ARC, organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni este destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării și are ca scop dezvoltarea abilităților de comunicare în limba română, informarea tinerilor asupra istoriei românilor și aprofundarea cunoștințelor de cultură și civilizație românească.

Jandarmii le-au prezentat câteva aspecte din evoluția în timp a Jandarmeriei Române, de la înființarea acesteia pe 3 aprilie 1850 și până în prezent, misiunile executate și competențele legale ale jandarmilor, precum și măsurile de autoprotecție pe timpul participării la tabără, în vederea prevenirii producerii unor fapte antisociale.

Activitatea a continuat cu procedee de autoapărare executate de elevii jandarmi Daniel și Iustin, după care grupa conductori câini de serviciu a executat un exercițiu de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea unui infractor care nu se supune somațiilor.

Activități similare se vor desfășura și ka următoarele patru serii ale Taberelor ARC 2025 de la Agafton, la care participă în total aproximativ780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

VIDEO: Premierul României, Ilie Bolojan: În ce va consta al doilea set de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare

Publicat

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan, susține vineri, 11 iulie, o conferință de presă la Palatul Victoria. Mai exact, prim ministrul fac declarații legate de cel de al doilea pachet de măsuri fiscale, scrie alba24.ro. 

În urmă cu câteva zile, premierul României, a declarat că cel de al doilea pachet de măsuri fiscale vizează reforma pensiilor speciale, a companiilor de stat și combaterea evaziunii.

Ministrul a spus că acest pachet ar urma să ajungă pe mesele parlamentarilor până la sfârșitul lunii iulie.

 

Cele mai importante declarații

  • Avem nevoie de stabilitate politică, iar asta înseamnă noi pachete de măsuri.
  • Pachetele vor fi prezentate în următoarele două saptămâni.
  • Un pachet important ține de reforma societăților comerciale la care acționar este statul.
  • Vom asigura toată transparența companiilor de stat. Măsura va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Unii s-au instalat pentru câțiva ani de zile pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali din păcate, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, și dacă ți-ai făcut ședințele lunare și dacă bifezi câte ceva ai rezolvat o bună parte din indicatori. Indicatorii financiari sunt reduși în așa fel încât nu există indicatori care să arate clar că la o societate care este în pierdere există indicatori relevanți.
  • Vom modifica legislația, propunem scăderea numărului de membri în conducere și plafonarea indemnizațiilor.
  • Vom modifica legislația, cu un număr mai mic de membri în bordul de conducere și vom micșora salariile.
  • E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.
  • E nevoia de închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi.
  • Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile sunt net diferențiate față de performanță.
  • Modificarea legislației fiscale. Este vorba despre măsuri de încasare a taxelor. Trebuie să creștem gradul de încasare. Spre exemplu pentru a combate munca la negru trebuie controale serioase. Trebuie să finalizăm digitalizarea ANAF, din analize de risc se vede unde sunt problemele. Trebuie să modificăm legislația pe componenta de insvolvență, de creanțe. Trebuie să ne mărim capacitatea de a executa silit și confisca.
  • Limitarea mandatelor celor care conduc ANAF-ul.
  • A doua direcție importantă: Reducerea risipei din sistemul de sănătate.
  • O componentă importantă de cheltuieli sunt cele pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene sau bugetele de investiții, mă refer la sumele care intră în sistem prin casa de sănătate.
  • În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde.
  • La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an.
  • Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%.
  • Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună.
  • Un alt pachet important este reforma administrației publice. Tot pachetul trebuie pus în practica. Aici ne referim la impozitarea proprietății, dar și la alte măsuri care țin de administrația locală.
  • Este nevoie să creștem capacitatea administrativă. Trebuie să le creștem capacitatea de încasare a datoriilor.
  • O altă componentă este descentralizarea jocurilor de noroc. Mai exact este nevoie ca primăria din localitate să autorizeze intensitatea jocurilor de noroc. Au nevoie de jocuri de noroc, sau nu. Orașele noastre sunt invadate de jocuri de noroc.
  • Administrații locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul. Mai exact să țină cont de numărul de locuitori. Normările trebuie făcute pe baze reale.
  • Trebuie să redimensionăm acest aparat (cel local).
  • Trebuie să evaluăm funcționarii, să existe o evaluare periodică a angajaților din sistemul public.
  • Pensionarea magistraților: Pensii speciale. Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Avem o pensionare prea rapidă a magistraților. Se pensionează undeva la 48 de ani.
  • Dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, la 48 de ani te poți pensiona. Trebuie să creștem vârsta, nu știu, 30, 35 de ani de muncă. Să se facă nu foarte departe de vârsta standard de pensionare de 65 de ani.
  • A treia componentă: nivelul pensiei. Astăzi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Un salariu brut înseamnă în general un salariu net +40-50%. Asta înseamnă că 80% din salariul brut este mai mare decât salariul net.

    Cred că o formulare corectă și cinstită – 80% din salariul net și nu mai e cazul să pui dar nu mai mult decât ultimul salariu. Este o prevedere bună, corectă și cinstită. Acestea vor fi elementele de bază după care vom discuta în perioada următoare ca să ajungem la o soluție ca după consultarea magistraților să venim cu o soluție corectă, Și sistemul de justiție trebuie să își câștige încrederea oamenilor.

    Trebuie și o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu mai avem atâtea sporuri. Să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă, au notat reporterii g4media.ro.

    Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending