Connect with us

Eveniment

Cum se ia în calcul la pensie concediul pentru creșterea copilului. Stagiile care nu aduc puncte de stabilitate

Publicat

Publicitate

Stagiul de cotizare contributiv, stagiul minim de cotizare contributiv și stagiul complet de cotizare contributiv sunt noțiunile din noua lege a pensiilor care-i nedumeresc pe mulți pensionari. La fel, calculul perioadei de stabilitate. Reprezentanții caselor teritoriale de pensii vin cu lămuriri, scrie Adevărul.

O serie de noțiuni noi aduse de legea privind sistemul public de pensii care a intrat, în integralitate, în vigoare la 1 septembrie 2024 (Legea 360/2023) continuă să stârnească discuții în rândul pensionarilor. Cum nici deciziile de recalculare nu sunt foarte lămuritoare, sute de pensionari încă se adresează în fiecare zi funcționarilor din casele teritoriale de pensii pentru a cere lămuriri cu privire la modul de calcul.

Printre noutățile aduse de Legea 360/2023

se numără noțiunile de „stagiu de cotizare contributiv”, „stagiu complet de cotizare contributiv”, respectiv „stagiu minim de cotizare contributiv”, cu care legiuitorul a operat. Reprezentanții Casei Județene de Pensii Olt au explicat, în cadrul unei conferințe de presă, la ce se referă fiecare dintre noțiunile amintite, în funcție de care se stabilesc dreptul la pensie și cuantumul acesteia.

stagiul de cotizare contributiv – este perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii. De precizat că stagiul de cotizare contributiv utilizat la deschiderea dreptului de pensie (eligibilitate) poate să fie diferit de stagiul de cotizare contributiv avut în vedere pentru acordarea punctelor de stabilitate (calcul puncte), conform noii legi a pensiilor, iar explicațiile le vom oferi mai jos.

stagiul complet de cotizare contributiv – este perioada de timp prevăzută de Legea 360/2023 în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, a pensiei anticipate. Acest stagiu este de 35 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Publicitate

stagiul minim de cotizare contributiv – este perioada minimă de timp prevăzută de Legea 360/2023 în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă. Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Cum se acordă punctele de stabilitate

În legea proaspăt intrată în integralitate în vigoare la începutul lunii septembrie 2024, o altă noțiune nouă este aceea de stabilitate a asigurării la sistemul public de pensii.

Punctele de stabilitate, care la recalculare le-au adus celor mai mulți pensionari bani în plus, încep să se calculeze doar pentru perioadele care depășesc 25 de ani din stagiul de cotizare contributiv realizat.

Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi punctele de stabilitate se acordă astfel:

– 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;

– 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;

– un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

Este necesar să se facă distincția între stagiul de cotizare contributiv utilizat la deschiderea dreptului de pensie și stagiul de cotizare contributiv avut în vedere pentru acordarea punctelor de stabilitate, conform noii legi a pensiilor”, fac însă reprezentanții Casei de Pensii Olt o precizare importantă, iar pentru ca noțiunile să fie și mai bine înțelese se oferă explicații suplimentare.

Stagiile care nu aduc puncte de stabilitate

Iată câteva tipuri de stagii de cotizare care nu aduc puncte de stabilitate, printre ele anumite perioade de concediu medical, concediu pentru creșterea copilului, plăți compensatorii etc. Aceste stagii, pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale, au fost avute în vedere, în schimb, ca stagii de cotizare contributive la deschiderea dreptului de pensie:

– indemnizație de asigurări sociale în perioada 01.04.2001-01.01.2006 (incapacitate temporară de muncă – concediu medical) care constituie stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite de muncă, conform prevederilor art. 27 alin. (5) din Legea nr. 360/2023 coroborate cu prevederile art. 13 din HG nr. 261/2001;

– indemnizație de asigurări sociale în perioada 10.09.2003-01.01.2006 (incapacitate temporară de muncă – concediu medical) care constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, conform prevederilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 coroborate cu prevederile art. 10 din HG nr. 1025/2003;

– venit de completare/plăți compensatorii, ulterioare datei de 1 aprilie 2001, conform prevederilor OUG 8/2003 sau altor acte normative cu caracter special, care constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă;

– perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii (inclusiv pentru situațiile în care beneficiarii au avut calitatea de pensionar în mai multe dosare de pensie).

O perioadă specială o constituie și concediul pentru creșterea copilului, perioadă ulterioară datei de 1 ianuarie 2006, care este asimilată stagiului de cotizare pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Astfel de perioade se iau în calcul, prin excepție, la stabilirea stagiului minim de cotizare contributiv și al stagiului complet de cotizare contributiv necesar acordării drepturilor de pensie (conform art. 47 alin. (4) din lege), însă nu se au în vedere la acordarea punctelor de stabilitate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O botoșăneancă aflată de 25 de ani pe dializă a primit un rinichi nou la Iași, în urma unei intervenții de succes

Publicat

Publicitate

O femeie de 40 de ani din județul Botoșani, care făcea dializă de un sfert de secol, a primit o nouă șansă la viață după un transplant renal realizat la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași. Intervenția a fost posibilă datorită unui donator aflat în moarte cerebrală, de la care au fost prelevați ambii rinichi, relatează agerpres.ro.

Potrivit medicilor ieșeni, pacienta din Botoșani este unul dintre cei doi beneficiari ai transplanturilor efectuate zilele trecute. Femeia se afla în program de dializă încă din anul 2000, inițial prin dializă peritoneală, iar din 2005 în programul de hemodializă. După 25 de ani de tratament, a primit șansa unui transplant compatibil.

„Postoperator, ambii pacienți sunt bine, au o evoluție bună. Pacienta efectua dializă de 25 de ani… acum se recuperează în secția de transplant renal”, a declarat prof. univ. dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Cel de-al doilea beneficiar este un bărbat de 65 de ani, din județul Iași, aflat în dializă cronică din 2022. Acesta fusese chemat de patru ori la transplant până acum, însă abia de această dată s-a potrivit perfect cu donatorul.

Conform reprezentanților spitalului, de la începutul anului la „Parhon” au fost realizate 40 de transplanturi renale, dintre care 24 de la donatori aflați în moarte cerebrală și 16 de la donatori vii. Activitatea centrului de transplant din Iași rămâne una dintre cele mai importante pentru pacienții din întreaga regiune de Nord-Est.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Cu cât se scumpește factura la energie electrică de la 1 ianuarie, odată cu aplicarea noii taxe de cogenerare

Publicat

Publicitate

Facturile la curent și costurile pentru încălzire vor crește de la 1 ianuarie 2026, odată cu introducerea noii taxe de cogenerare. Deși suma pare mică la prima vedere, efectele se vor vedea imediat în bugetul familiilor. Dar ce este această taxă și de ce a fost introdusă?

Taxa de cogenerare are rolul de a sprijini centralele care pot produce, în același timp, energie electrică și termică — o tehnologie mai eficientă decât sistemele tradiționale. Ideea inițială a fost ca populația să plătească o contribuție redusă, urmând ca eficiența acestor centrale să ducă, în timp, la facturi mai mici, relatează mediafax.ro.

La nivel european, o directivă din 2011 propunea crearea unui fond special alimentat direct de consumatori, destinat construirii acestor centrale moderne. În România, însă, banii colectați, aproximativ 3 miliarde de euro în 14 ani, au fost folosiți exclusiv pentru subvenționarea energiei termice, fără investiții în infrastructură.

Cum va fi majorată taxa de cogenerare

Începând cu 1 noiembrie 2025, taxa de cogenerare va urca la 0,0136 lei/kWh. Acest lucru înseamnă o creștere de 62% față de nivelul actual. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, impactul direct asupra facturilor de electricitate va fi de aproximativ 0,5%, un procent relativ mic raportat la costul total, scrie cotidianul Gândul.

Totuși, această modificare se va resimți în două moduri:

  • Direct, prin scumpirea curentului electric;
  • Indirect, prin creșterea prețului energiei termice, care depinde de această contribuție.

Estimări pentru iarna 2025–2026

Pentru București, se anticipează următoarele creșteri lunare:

Publicitate
  • Aproximativ 20 lei pentru o garsonieră;
  • Până la 54 lei pentru un apartament cu patru camere.

La nivel național, factura la energie electrică ar putea fi mai mare cu până la 5%, exclusiv ca urmare a ajustării taxei. Impactul se va vedea în factura emisă pentru consumul din noiembrie 2025, plătită în ianuarie 2026. Acest lucru înseamnă că majorarea va fi resimțită chiar la început de an.

Tot din 1 noiembrie 2025, pentru energia termică se aplică un TVA redus de 11%. Acest lucru va fi valabil până la 31 martie 2026. Măsura va atenua parțial costurile pentru consumatori, însă nu poate anula complet efectele creșterii taxei de cogenerare.  Astfel, aceasta rămâne un factor important în valoarea prețului final.

Citeste mai mult

Educație

Cifre absolut șocante: Reforma lui Bolojan a lăsat fără burse aproape 400.000 de copii din România

Publicat

Publicitate

Numărul burselor de merit și al burselor sociale a scăzut semnificativ la începutul acestui an școlar. Noile criterii de acordare și măsurile de reducere a cheltuielilor impuse de Guvernul Bolojan au lăsat peste 300.000 de elevi fără sprijin financiar din partea statului. Potrivit unei analize edupedu.ro, în primele două luni ale anului școlar 2025-2026, mai bine de 345.500 de elevi au pierdut dreptul la bursă, în comparație cu perioada similară a anului trecut, relatrează alba24.ro.

Economia realizată la buget ul de stat este de peste 110 milioane de lei în fiecare lună luată în calcul, potrivit sursei citate.

Cele mai mari reduceri sunt înregistrate la categoria burselor de merit, urmată de bursele sociale. Bursele de reziliență, dar și bursele de excelență olimpică dispar aproape complet.

Mai puține burse de merit

Noile criterii de acordare a acestui tip de burse prevăd prag de 15% dintre elevii din fiecare clasă, până la media 9. Anterior, regula era 30% dintre elevii din clasă, până la media 9.50.

Potrivit analizei Edupedu, numărul burselor de merit a scăzut după cum urmează:

  • septembrie, scădere cu 42% de la 284.917 în septembrie 2024 la 163.274 în septembrie 2025
  • octombrie, scădere cu 41% (-114.445), de la 277.584 în octombrie 2024 la 163.139 în octombrie 2025
    • economie la bugetul de stat octombrie: 48 milioane de lei (de la 106,4 milioane de lei în octombrie 2024 la 58,4 milioane lei în octombrie 2025)

Bursele sociale

Potrivit sursei citate, din categoria beneficiarilor de burse sociale au fost eliminați elevii din familii monoparentale, iar pensia alimentară a intrat ca venit impozabil.

Publicitate
  • septembrie: scădere de 7,4% (-61.153)- septembrie 2024: 832.423 beneficiari/ septembrie 2025: 771.270 beneficiari
  • octombrie: scădere de 8,89% (-74.254) – octombrie 2024: 835.026 beneficiari/ octombrie 2025: 760.772 beneficiari
    • economie la bugetul de stat octombrie: 21,3 milioane de lei, de la 249,4 milioane la 228,1 milioane de lei (2024/2025),

Alte reduceri

Nu se mai acordă burse de reziliență (erau 153.971 de beneficiari) și burse pentru excelență olimpică (2.298 de beneficiari).

  • economia la bugetul de stat din burse de reziliență: 38,3 milioane de lei pe lună
  • economia la bugetul de stat din burse olimpice: peste 2,5 milioane de lei.

Reamintim că Ministerul Educației a anunțat că intenționează să introducă iar bursele pentru olimpici. Detalii, AICI.

Valoarea burselor școlare în anul școlar 2025-2026

  • bursa de merit – 450 lei/lună;
  • bursa socială – 300 lei/lună;
  • bursa tehnologică – 300 lei/lună.
  • bursa pentru mame minore reintegrate într-o unitate de învățământ după naștere: 700 lei/lună

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Botoșani trimis în judecată pentru loviri cauzatoare de moarte după un conflict între persoane fără adăpost

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui bărbat de 58 de ani din municipiu, acuzat de comiterea infracțiunii de „loviri sau vătămări cauzatoare de moarte”. Decizia vine la finalul anchetei desfășurate de procurori, care au analizat circumstanțele unui incident violent petrecut în urmă cu aproape șase ani.

Potrivit anchetei, fapta a avut loc pe 25 mai 2019, în jurul orei 14:00, într-un loc public din municipiul Botoșani. Pe fondul consumului de alcool și al unui conflict izbucnit spontan, inculpatul P.V. ar fi agresat un alt bărbat, R.I., amândoi fiind persoane fără adăpost. Procurorii susțin că agresorul i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, în special în zona pieptului.

Leziunile provocate s-au dovedit a fi grave. Deși victima a supraviețuit câteva zile după incident, aceasta a decedat pe 28 mai 2019, ca urmare a complicațiilor generate de traumatismele suferite.

Dosarul a fost înaintat instanței, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra vinovăției inculpatului. Parchetul subliniază că etapa actuală reprezintă doar finalizarea anchetei și trimiterea rechizitoriului spre judecare, fără a afecta în vreun fel principiul prezumției de nevinovăție.

Reprezentanții instituției reamintesc faptul că doar instanța poate stabili, în urma administrării probelor și a audierilor, dacă inculpatul se face sau nu vinovat de infracțiunea reținută.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending