Peste 155.000 de firme se aflau în dificultate la începutul acestui an, în diverse stadii – dizolvate, radiate, în insolvență sau cu activitatea suspendată – cifra reprezentând un record al ultimilor cinci ani, cele mai multe firme cu probleme fiind consemnate în București și județele Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov, arată o analiză Sierra Quadrant, dată vineri publicității.

Potrivit sursei citate, numărul firmelor dizolvate a ajuns la un nivel dublu față de cel din perioada crizei economice din 2008-2009.

‘Economia a încetinit semnificativ în 2024, înregistrând o creștere de numai 0,9%, cea mai scăzută din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 – 0,6%). Inflația record din România, creșterile de taxe și scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record, de 155.207, cu 21.950 mai multe decât cu un an înainte. Potrivit datelor statistice ale RECOM, analizate de Sierra Quadrant, pentru economia românească este cea mai proastă performanță din anii de după pandemie (2020)’, se arată într-un comunicat al companiei.

În anul coronavirus, când activitatea economică era puternic afectată de restricțiile impuse de virusul COVID-19, un număr de 93.706 firme se aflau în dificultate, cu 61.500 mai puține decât în anul 2024.

Statisticile arată, totodată, că numărul firmelor dizolvate, de exemplu, a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008. Dacă în acel an, Registrul Comerțului raporta 3.762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% față de 2023.

Și numărul radierilor de firme a crescut anul trecut, cu 16,5% (83.012), iar cel al firmelor care și-au suspendat activitatea a avansat cu 14,5%, la 18.716 companii. De asemenea, numărul insolvențelor a crescut cu 9,38%, la 7.274 companii.

Conform analizei, cele mai multe firme dispărute din mediul economic sunt din sectoarele: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, urmate de activitățile profesionale, științifice și tehnice, sectorul construcțiilor și transport și depozitare.

La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme au fost consemnate în București și în județele Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov.

Scăderea semnificativă a vânzărilor în volum, pe fondul efectelor inflației, se află în prim-plan în aproape toate domeniile economice. Accentuarea blocajului financiar este, de asemenea, una dintre cauzele care au dus ca multe firme să înregistreze probleme financiare’, afirmă consultanții Sierra Quadrant.

‘În esență, economia continuă să resimtă din plin efectele inflației, creșterii costurilor operaționale și accentuarea fenomenului de dezintermediere. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care știu să își adapteze expunerile financiare, volumul de activitate și mai ales cheltuielile operaționale”, este de părere Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant, citat în comunicat.

Dincolo de efectele inflației, printre cauzele numărului mare de firme aflate în dificultate se află creșterea taxelor și a impozitelor, a salariului minim pe economie, reducerea creditului furnizor și limitarea accesului la creditare.

‘Din păcate, multe firme n-au anticipat dinamica economiei și nu și-au restructurat activitatea, așa cum avertizam încă de acum 2 ani, de după pandemie. Au crezut că redeschiderea piețelor, după lockdown-ul pandemic, va genera un val de creștere economică fără precedent, s-au împrumutat, au deschis noi linii de business și au pariat greșit, din punct de vedere al planurilor de business. Așa s-a ajuns ca multe firme să își rostogolească datoriile, leasing-urile, în speranța că anul viitor va fi mai bine. Din păcate, economia a performat așa cum anticipam, din ce în ce mai slab”, a adăugat el.

În opinia experților, de modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supraviețuirea acestora într-o perioadă în care problemele economice tind să se accentueze.

Potrivit estimărilor Sierra Quadrant, numărul firmelor cu probleme, în diverse stadii de radiere, insolvență, dizolvare sau suspendare a activității, va crește semnificativ în acest an, de la 155.000 spre 170.000 – 180.000 de companii. Motivele țin, în principal, de scăderea activității economice și de efectul noilor restricții privind activitatea microîntreprinderilor.

‘Multe dintre firmele care se vor închide în 2025, peste 25% sunt firme ‘zombie’, companii care, așa cum arată și datele BNR, nu mai produc suficiente venituri pentru a-și continua activitatea și care trăiesc doar prin noi împrumuturi sau amânări. În plus, să nu ignorăm faptul că mai mult de o treime dintre firmele mari sunt în dificultate din cauza noilor taxe (pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp etc.) și a scăderii semnificative a volumului vânzărilor’, arată analiza.

De asemenea, experții de la Sierra Quadrant avertizează că lanțurile economice atârnă ‘de un fir de ață’ în multe domenii, de la comerț la transporturi și construcții.

‘Sunt firme care, la prima vedere, funcționează normal însă ascund datorii rostogolite de la an la an și care au capitaluri proprii negative. În plus, nu mai fac niciun fel de investiții, iar asta le afectează competitivitatea și, foarte important, caută să întârzie cât mai mult plățile, încercând să reziste din cash flow. Pentru acestea, și nu numai pentru ele, pentru toate firmele de pe lanțul economic respectiv, intrarea în dificultate a unui partener riscă oricând să declanșeze un efect similar cu prăbușirea unui castel de cărți de joc”, avertizează specialiștii.

Rezultatele celei de-a XI-a ediții a Barometrului de opinie privind starea economiei, desfășurat la finele anului trecut de Frames la comanda Sierra Quadrant și la care au participat 1.023 de antreprenori, manageri și angajați cu funcții de răspundere din economie, relevă că 2 din 3 respondenți au declarat că nu vor deschide noi linii de business și investiții în acest an. 56% dintre ei vor miza, în 2025, pe restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare, în tentativa de a se adapta la situația economică fragilă, generată de efectele scăderii vânzărilor, amplificării blocajului financiar și inflației semnificative.

Cei mai mulți dintre oamenii de afaceri chestionați (82%) consideră că 2025 va fi un an dificil din punct de vedere economic, în timp ce doar 11% consideră că anul va fi unul bun pentru business.

În opinia analiștilor, în 2025 mai mult ca oricând expertiza de business va face diferența între firmele care vor eșua și cele care se vor extinde și vor câștiga cote nesperate de piață.

‘Scăderea vânzărilor, generată în principal de deprecierea puterii de cumpărare și în general de înrăutățirea condițiilor de business, va duce multe firme în pragul insolvenței și al falimentului. Antreprenorii trebuie să știe că pot evita aceste situații prin dezvoltarea unor programe de însănătoșire a business-ului, de la acordul de restructurare la concordatul preventiv’, transmite Ovidiu Neacșu.

În cazul procedurii Acordului de Restructurare, de exemplu, firma aflată în dificultate, cu plățile blocate, cu probleme financiare majore, le propune un acord de restructurare creditorilor afectați. Procedura acordului de restructurare este accesibilă deoarece este o procedură parțial judiciară și avantajoasă pentru că oferă o monitorizare activă a respectării acordului cu ajutorul unor specialiști desemnați în acest scop, care asistă părțile implicate să ducă la bun sfârșit prevederile acestuia.

Cu o experiență de peste 26 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este una dintre cele mai importante companii specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu etc. AGERPRES

Vicepreședintele Agenției Naționale pentru Sport (ANS), Gabriel Toncean, a anunțat vineri inițierea unui proiect ce prevede dublarea numărului orelor de sport în licee, scrie alba24.ro.

”Faptul că liceenii din România au doar o oră de sport pe săptămână este o problemă reală, mai ales într-o perioadă în care stilul de viață sedentar și problemele legate de sănătate (obezitate, probleme de postură, stres) sunt tot mai frecvente. Un singur curs de educație fizică nu este suficient pentru a crea obiceiuri sănătoase și pentru a combate efectele negative ale statului pe scaun ore în șir”, susține Gabriel Toncean.

Acesta amintește că în alte țări europene elevii au mai multe ore de sport:

• Finlanda – 3-4 ore de sport pe săptămână + pauze active
• Franța – minimum 3 ore de sport
• Germania – între 3 și 4 ore de educație fizică
• Marea Britanie – cel puțin 2 ore obligatorii + multe activități extracurriculare

În România, este doar o oră de sport obligatorie pe săptămână

„De aceea, împreună cu colegii mei din ANS, am început demersurile inițierii unui proiect pe care îl vom înainta Ministerului Educației, pentru a dubla numărul orelor de sport în licee! Vrem ca tinerii să aibă mai multe oportunități de mișcare, să-și dezvolte obiceiuri sănătoase și să își îmbunătățească atât starea fizică, cât și cea mentală”, mai scrie vicepreședintele ANS.

Consumul de semințe este interzis pe stadionul „Municipal” începând din data de 22.02.2025. Decizia a fost luată în conformitate cu HCL nr. 559/20.12.2023 și a fost adusă la cunoștința FC Botoșani de către Direcția pentru Sport și Agrement Botoșani.
Mai jos redăm integral adresa celor de la DSA Botoșani către FC Botoșani:

„Direcția pentru Sport și Agrement Botoșani, referitor la respectarea Regulamentului de funcționare al Stadioanelor Municipal, Mecanex și Victoria din Municipiul Botoșani, prin prezenta, vă rugăm în calitatea dumneavoastră de utilizator, să luați toate măsurile necesare în vederea respectării art. 9, alin. (1), literda d) din Anxa nr. 3 la HCL nr. 559/20.12.2023 și anume:

„În stadioane sunt strict interzise următoarele: d) consumul de semințe”.

Totodată, vă informăm că am comunicat acest lucru și celor doi operatori economici ce prestează activități de comerț în timpul desfășurării competițiilor sportive.

Sursa: fcbt.ro