Deși s-au cheltuit zeci de milioane pe rețele cu apă și canalizare plus stații de epurare, în județul Botoșani mii de localnici primesc apă cu porția sau stau pe uscat toată vara. Culmea, multe investiții s-au făcut total anapoda, punându-se carul înaintea boilor, scrie Adevărul .
Județul Botoșani este al doilea din România, ca luciu de apă, după Tulcea. Cu toate acestea, în această zonă este o uriașă problemă privind alimentarea cu apă a populației, mai ales în zonele rurale. S-au făcut investiții de milioane de euro, pe rețele de apă și canal în tot județul, dar majoritatea aproape inutile, fără să se simtă o îmbunătățire. Adică, în toiul verii, atunci când lumea are cea mai mare nevoie de apă, la Botoșani, această resursă esențială pentru întreținerea vieții este dată cu porția. Și asta fiindcă majoritatea investițiilor se potrivesc de minune proverbului românesc, ”au pus carul înaintea boilor„.
Jumătate din populația județului, fără apă
De rețelele de apă și canal, dar și de distribuția apei în județ se ocupă societatea Nova Apaserv, operatorul de apă și canal al județului, o firmă privată cu capital exclusiv de stat, unde acționari sunt comunele adunate într-o asociație dar și Consiliul Județean Botoșani. Societatea a realizat un masterplan, acum mai bine de un deceniu jumătate prin care se plănuia extinderea și reabilitarea rețelelor de apă și canal în tot județul. Lucrurile nu au ieșit conform planului. Cel puțin asta arată statisticile. Dintr-un total de 78 de municipii,orașe și comune, 33 nu beneficiază de rețele de apă potabilă. Iar consecințele sunt dezastruoase. În fiecare vară, mii de botoșăneni din mediul rural, care trăiesc exclusiv din agricultură și creșterea animalelor trăiesc un calvar.
Cară de prin iazuri apă cu cisternele pentru a nu le muri animalele. ” Aduc zece transporturi pe zi, adică 120 de tone. În localitate nu avem apă deloc. Nu știu ce o să facă oamenii. Dacă mai ține o lună așa, vor renunța la animale și la tot. ”, spune Cristi Dutcă, președinte al Asociației Crescătorilor de Animale din Drăgușeni. La Ungureni, vara, localnicii din Plopenii Mici au probleme mari cu apa. Acum doi ani a fost dezastru. Luni de zile au cărat apă cu butoaiele pentru animale. ”Ne mureau animalele de sete. A fost dezastru. Vara, domnule, tocmai vara ori se dă apă cu porția, ori nu se dă deloc„, mărturisește o săteancă din Plopenii Mici. Situație disperată este și în comuna Blândești, localitatea Cerchejeni, acolo unde nu există nicio sursă de apă. Inclusiv majoritatea fântânilor sunt secate.
Milioane de euro dați pentru apă cu porția și stații de epurare nefuncționale
În multe comune sau orașe s-au investit milioane de euro în rețele de apă. Nici așa localnicii nu se pot bucura de această resursă vitală. Și asta fiindcă o parte a rețelelor fie nu au fost preluate de Nova Apaserv fie sunt conectate la niște magistrale vechi și subdimensionate. Adică, nu ajunge apa în rețele. Cel mai bun exemplu este la Flămânzi. O magistrală veche din anii 70, care ducea apa din municipiul Botoșani către filatura comunistă din Flămânzi, alimentează astăzi un oraș și trei comune. Țeava este efectiv distrusă. Chiar și reprezentanții de la Nova Apaserv mărturisesc că au pierderi de aproape 80% pe această conductă. În consecință, apa nu ajunge la oameni. În Flămânzi s-au făcut investiții mari pe rețeau de apă, fiind amenajați în jur de 30 de kilometri de conducte.
Dar localnicii primesc apă cu porția în fiecare vară. De altfel, încă din această lună, din cauza temperaturilor ridicate, Nova Apaserv a anunțat deja că la Flămânzi localnicii vor primi apă, trei ore dimineața și trei ore seara. Colac peste pupăză, la Flămânzi s-a construit și o stație de epurare, care nu funcționează la capacitate maximă cu un debit scăzut de apă sau cu pauze în furnizarea apei. Numai stația de epurare a costat peste 17 milioane de lei. În comuna Vorona este o situație asemănătoare. Nova Apaserv a făcut investiții majore, inclusiv o stație de epurare în valoare de 3 milioane de euro. Stația a rămas în conservare de ani buni fiindcă nu circula apă prin conducte.
Numai paza obiectivului costa 20.000 de lei pe lună. În alte comune,, precum Copălăul, autoritățile locale au făcut rețea proprie de apă, dar din cauza magistralei incapabilă să furnizeze apă suficientă pentru toți cei branșați, oamenii primesc apă cu porția. ”Nu face față, domnule, la atâția utilizatori. Era pentru filatura de la Flămânzi, nu pentru patru comune și un oraș”, precizează un localnic, din satul Cerbu, comuna Copălău. Cu alte cuvinte, fără o magistrală capabilă să aducă apă în toate aceste zone, investițiile în rețelele de apă, canalizare și stații de epurare sunt, momentan, aproape inutile.
Canalizare fără apă
Există și situații în care s-au făcut canalizări înainte ca apa să curgă prin conductele din comună. Ba mai mult decât atât se face și o stație de epurare. O rețetă deja consacrată în câteva zone din județ. Autoritățile locale au făcut canalizarea prin PNDL, cu aproximativ 2 milioane de euro, pentru localnicii din satele Lunca și Bâznoasa. Culmea, culmilor, comuna nu are încă apă, ca să ajute de fapt la funcționarea sistemului de canalizare. Autoritățile locale spun că investiția era necesară și așteaptă să fie adusă și apa în comună, de operatorul județean. ”Canalizarea era foarte necesară. S-a terminat cu wc-ul în fundul curții. Nu este bine nici pentru mediu. „, precizează edilul din Lunca.
Sursa: Adevărul
Google News
