Vara 2025, una dintre cele mai fierbinți din ultimii 30 de ani. Europa și România au înregistrat în acest an una dintre cele mai torride veri din ultimele trei decenii. Conform unei analize climatologice, publicată într-un articol de specialitate, august 2025 a fost a treia cea mai caldă lună august la nivel global, cu o temperatură medie de 16,6 grade Celsius, adică +0,49 grade Celsius peste media 1991–2020. În Europa, media lunară a fost de 19,46 grade Celsius, cu +0,3 grade Celsius peste normal.

Întregul sezon estival european din 2025 s-a poziționat pe locul patru în ierarhia celor mai fierbinți veri consemnate vreodată, cu o abatere pozitivă de +0,47 grade Celsius față de media 1991-2020.

„Datele ne arată nu doar o tendință pe termen lung de încălzire a verilor la nivel global, ci și faptul că verile recente, inclusiv 2024 și 2025, se află la extremele seriei. Aceasta confirmă accelerarea încălzirii climatice și frecvența tot mai mare a verilor record”, susține Dr. Bogdan Antonescu, cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, într-un articol publicat pe infoclima.ro.

Potrivit acestuia, deși iulie 2025 nu a fost, în general, luna cu cele mai ridicate temperaturi medii la nivel local, abaterile față de media climatologică 1991–2020 au fost semnificative.

„În sudul și sud-vestul țării, anomaliile au depășit +2,5 grade Celsius, iar în orașe precum Craiova și București temperatura medie lunară a fost cu peste 2 grade Celsius mai ridicată decât normalul. Aceste rezultate evidențiază caracterul deosebit de cald al lunii iulie 2025 și ilustrează tendința recentă de accentuare a valurilor de căldură în contextul schimbărilor climatice.

Stresul termic accentuat, alături de fenomene extreme precum furtunile violente, au afectat întinse regiuni ale țării în această vară, semnalând tot mai clar efectele accelerate ale schimbărilor climatice asupra României. 14 iulie 2025 a fost cea mai caldă zi la nivel global din 2025”, mai precizează cercetătorul.

Stresul termic, impact semnificativ asupra sănătății

Vara din 2025 a adus temperaturi extreme și valuri de căldură persistente. „Odată cu aceste temperaturi intervine un factor important: stresul termic, deoarece acesta poate avea impact semnificativ asupra sănătății, productivității, economiei și afectează mai puternic persoanele vulnerabile din punct de vedere socio-economic” susține Bogdan Antonescu.

Acest fenomen apare când corpul uman nu mai poate menține temperatura internă normală din cauza căldurii excesive, forțând organismul să se suprasolicite prin mecanisme de răcire care pot duce de la disconfort și epuizare până la afecțiuni grave sau deces.

Riscurile sunt amplificate pentru grupurile vulnerabile – vârstnici, copii mici, persoane cu boli cronice și lucrători din aer liber – și cresc proporțional cu durata expunerii la căldura extremă.

În contextul verilor tot mai călduroase, stresul termic a evoluat de la o situație excepțională la o realitate frecventă în România.

Analiza bazată pe indicele UTCI (care măsoară stresul termic resimțit de organism) relevă tendințe îngrijorătoare:

• Intensificarea severității căldurii în ultimele opt decenii
• Sudul și sud-vestul României suportă cele mai mari poveri termice, cu sute de ore caniculare anual și o creștere de peste 15-20 de ore pe deceniu
• Distribuția geografică inegală: zonele montane rămân protejate, în timp ce câmpiile se confruntă cu risc termic tot mai mare
• Existența „punctelor fierbinți” unde populația este constant expusă unui stres termic peste media națională

„Schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă cu efecte profunde asupra sănătății publice în România.‍

Creșterea temperaturilor, intensificarea valurilor de căldură, extinderea arealului bolilor infecțioase și agravarea problemelor respiratorii, cardiovasculare și psihice conturează o criză medicală complexă”, mai susține cercetătorul.

sursa: infoclima.ro

Vineri, 19 septembrie 2025, începând cu ora 20:30, pe Stadionul Municipal Botoșani, se va disputa partida de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și FCSB, meci contând pentru etapa a 10-a a sezonului regulat 2025–2026 al Superligii României.

Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentului sportiv, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor acționa în sistem integrat, alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în scopul asigurării ordinii publice și protecției cetățenilor.
Accesul spectatorilor în stadion va fi permis începând cu ora 18:30. Pentru evitarea aglomerației și facilitarea unui acces rapid, se recomandă publicului sosirea din timp la porțile de intrare.

Toți participanții vor fi supuși unui control corporal preventiv, iar autovehiculele care intră în incinta stadionului vor fi verificate suplimentar, pentru prevenirea introducerii de materiale pirotehnice și alte obiecte interzise.

Recomandări pentru spectatori:
* Respectați indicațiile forțelor de ordine și ale organizatorilor.
* Evitați implicarea în incidente care pot afecta ordinea și siguranța publică.
* Nu staționați pe scările de acces sau pe coronamentul arenei.
* Este interzis accesul cu obiecte pirotehnice, recipiente din sticlă sau afișe cu mesaje discriminatorii ori instigatoare la violență.
* Este strict interzisă pătrunderea pe terenul de joc.

Precizări legale:
Potrivit prevederilor Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive, adresarea de injurii, amenințări sau expresii jignitoare la adresa altor spectatori, oficiali sau forțe de ordine constituie contravenție și se sancționează cu:
* Amenzi cuprinse între 150 și 400 lei sau prestarea a 70–120 ore de muncă în folosul comunității.
* În cazul amenințării forțelor de ordine, sancțiunile pot ajunge până la 750 lei amendă și 150 ore de muncă în folosul comunității, precum și interzicerea accesului la competițiile sportive pentru o perioadă de 6 luni.
Jandarmeria Română reamintește că siguranța tuturor participanților este prioritară. Orice comportament antisocial va fi sancționat conform legii.

Toate filmările și imaginile surprinse de către reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu (GNM) pe teren vor fi folosite ca probe în instanță, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 

„Infractorii care ne otrăvesc aerul, apa, solul nu mai trebuie să scape printre degete autorităților! Astăzi a fost adoptată Ordonanța de Urgență care va face posibil să fie folosite ca probe în instanță toate filmările și imaginile surprinse de reprezentanții Gărzii de Mediu pe teren. Românii pierd deja ani din viață din cauza unor șmecheri care se îmbogățesc, otrăvindu-ne pe noi toți. Schimbăm asta”, a subliniat Buzoianu, într-un comunicat de presă.

La propunerea MMAP, Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OUG a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

„Acest act normativ reglementează utilizarea dotărilor și echipamentelor achiziționate de Garda Națională de Mediu în proiectul ‘Echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu’, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen de implementare 31.12.2025, prin efectuarea a minimum 400 de controale cu dotările noi achiziționate. În acest sens, acțiunile comisarilor și personalului Gărzii Naționale de Mediu în spații publice, precum și în spații private unde se desfășoară activități cu posibil impact asupra mediului și/sau în cazul în care există suspiciuni privind săvârșirea unor acte și fapte care pot conduce la deteriorarea mediului, pot fi înregistrate și fixate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate. Înregistrările foto-audio-video constituie mijloace de probă”, se arată în comunicatul citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, dotarea comisariatelor județene ale GNM cu echipamente digitale pentru activitățile de monitorizare și control al gestionării deșeurilor este prevăzută în cadrul Jalonului 56 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Operaționalizarea echipamentelor pentru comisariatele Gărzii de Mediu pentru activități de monitorizare și control al gestionării deșeurilor va conduce la creșterea gradului de trasabilitate a deșeurilor, o vizibilitate a deșeurilor, o vizibilitate sporită în traseul real al transporturilor de deșeuri și, implicit, reducerea cantităților de deșeuri transportate ilegal. În cadrul proiectului amintit, au fost achiziționate: 1 sistem integrat TIC, 8 sisteme de scanare a camioanelor, 271 de camere video de bord, 16 vehicule aeriene fără pilot, 8 vehicule utilitare echipate cu comunicații radio pentru transportul echipamentelor de monitorizare, 709 camere video purtate pe corp”, notează ministerul.

Proiectul face parte din Investiția I.3. Dezvoltarea capacităților intituționale de monitorizare publică și control pentru gestionarea deșeurilor și prevenirea poluării, Subinvestiția I3.a Echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu Componenta 3: Managementul deșeurilor.

Ministerul Mediului susține că adoptarea acestei Ordonanțe subliniază necesitatea urgentă pentru crearea unui cadru legislativ cât mai coerent și armonizat cu cerințele OCDE, prin adoptarea unor măsuri legislative, în regim de urgență, pentru a completa legislația primară aplicabilă în domeniul deșeurilor și pentru consolidarea capacității instituționale a Gărzii de Mediu.

sursa: Agerpres

Penitenciarul Botoșani derulează un program inedit prin care diferiți agenți economici se pot folosi munca deținuților. Beneficiile sunt multiple, spun reprezentanții penitenciarului. Deținuții câștigă bani și zile de libertate iar patronii forță de muncă eficientă, fără cheltuieli suplimentare, relatează ADEVĂRUL.

Un penitenciar din România a găsit o soluție pentru a rezolva și criza de angajați din mediul privat și problema masivă a integrării foștilor condamnați în societate. Pe lângă programe de alfabetizare, școlarizare și cursuri de calificare, penitenciarul încheie contracte cu agenții economici și le oferă deținuților o șansă de a munci, de a învăța o meserie și, mai ales, de a câștiga bani pe durata detenției. Este probabil unul dintre cele mai ample și țintite programe de integrare socială a deținuților din România, cu rezultate incredibile, spun reprezentanții Penitenciarului Botoșani. „Studiile de specialitate  arată că dintre cei care muncesc pe timpul detenției sunt și cei care au cel mai scăzut risc de a reveni în penitenciar din cauza sentimentului de inadaptare la rigorile societății”, a precizat comisarul Anna Maria Rotariu, de la Penitenciarul Botoșani.

„Un om care muncește își schimbă optica față de viață și de valorile societății”

Ideea unei colaborări cu agenții economici pentru s-a născut din intenția conducerii penitenciarului de a găsi soluții pentru integrarea foștilor pușcăriași în societate pentru prevenirea de noi infracțiuni. Fără să fie ajutați dincolo de porțile închisorii, mulți deținuți revin în mediul din care au plecat și care a favorizat de multe ori comiterea infracțiunilor. Vorbim de sărăcie, grupuri defavorizate și anturaje nepotrivite. Conform statisticilor întocmite de specialiști din penitenciare, peste 27% dintre foștii deținuți recidivează fiindcă nu-și găsesc un rost în societate. Una dintre marile probleme este lipsa de eficiență a statului în a gestiona aceste persoane după executarea pedepsei. În plus, societatea românească stigmatizează dur pe foștii pușcăriași și le acordă greu sau deloc a doua șansă. Mulți nu sunt angajați când patronii află că au cazier sau tipul infracțiunii comise. Alții refuză să ofere spre chirie locuințe sau camere.

Penitenciarul Botoșani FOTO Cosmin Zamfirache

În aceste condiții, fără serviciu, mulți fără bani, ajung să treacă din nou de cealaltă parte a legii. „Penitenciarul asigură două funcții principale, cea custodială, cunoscută de aproape toată lumea, dar și funcția de reintegrare socială, care debutează chiar din prima zi de detenție, dar care se încheie brusc la momentul punerii în libertate a persoanei, întrucât, dincolo de acel moment, penitenciarul nu mai poate să ghideze în vreun fel viața fostului deținut. Pentru majoritatea deținuților, ceea ce s-a făcut în penitenciar este îndestulător, însă pentru o parte dintre aceștia este nevoie de o implicare semnificativă din partea comunității locale și a altor instituții ale statului pentru ca aceștia să nu mai săvârșească infracțiuni”, adaugă Anna Maria Rotariu. Atunci s-a găsit o soluție ingenioasă pentru a-i ajuta pe deținuți să se descurce și după ce ies din pușcărie. Este vorba despre organizarea unor programe de muncă și calificare.

Fie că este vorba despre munca gospodărească din cadrul penitenciarului, fie de voluntariat. Cea mai importantă componentă și cea mai râvnită în rândul deținuților este munca dincolo de zidurile pușcăriei. Penitenciarul Botoșani oferă o șansă la muncă și câștig deținuților prin contracte comerciale cu diferițe agenți economici care au nevoie de forță de muncă. Iar beneficiile sunt multiple.

Penitenciarul Botoșani FOTO Cosmin Zamfirache

„Filozofia noastră este că un om care muncește, fie remunerat, fie în regim de voluntariat, își schimbă optica față de viață și de valorile societății, devenind mai responsabil atât față de propria persoană și de viitorul care se așterne în fața sa în momentul în care pășește dincolo de poarta penitenciarului, apropiindu-și conduita de aceea a omului care se întoarce în comunitate ca prieten, vecin, soț, sau de ce nu, tată, pe care să ni-l dorim sau măcar să îl putem accepta ca fiind parte a comunității”, spune comisarul botoșănean.

O soluție pentru criza forței de muncă

Cum funcționează sistemul aplicat de Penitenciarul Botoșani? Instituția încheie contracte cu toți agenții economici, indiferent de domeniu, care au nevoie de forță de muncă. Sunt șapte etape în cadrul acestui proces, care se finalizează, spun reprezentanții Penitenciarului, în trei zile. În primul rând, agentul economic trebuie să depună cerere tipizată prin care cere penitenciarului forță de muncă. Apoi are loc etapa de negocieri și discuții privind tipul de activitate, tariful orar și alte detalii. Ulterior se prezintă documentele necesare și se semnează contractul. Agentul economic trebuie să aibă plătite, la zi, toate obligațiile față de statul român, adică taxele și impozitele aferente. În plus, firma trebuie să emită o factură în avans ca o garanție a bunei credințe. De restul se ocupă Penitenciarul, ca o veritabilă firmă de recrutare.

Mulți dintre deținuți ajung tot mai competenți FOTO Cosmin Zamfirache

Este vorba despre selecționarea deținuților potriviți pentru nevoile angajatorului, paza deținuților (dacă aceștia fac parte din regimul semi-deschis) cu personal calificat. Agentul economic trebuie să se ocupe doar de transportul deținuților care vin la muncă și a gardienilor. Avantajele pentru angajator sunt multiple: forță de muncă, scutirea de la plata impozitelor și a taxelor pentru pensie și asigurare medicală.

Când se termină lucrarea sau activitatea pentru care au fost contractați deținuții, angajatorul nu mai are nicio obligație față de aceștia, precum preaviz, salarii compensatorii sau orice altă obligație din codul muncii. Penitenciarul asigură un flux constant de forță de muncă, iar cei care nu sunt eficienți sunt imediat înlocuiți.

„Pentru fiecare dintre punctele de lucru, penitenciarul asigură o rezervă de deținuți care să acopere nevoile beneficiarului, numărul acestora fiind constant. De asemenea, în situația în care reprezentanții firmelor colaboratoare constată că unii dintre deținuți nu sunt suficient de performanți sau există alte probleme în relaționarea cu aceștia, unitatea îi înlocuiește de îndată, având în vedere că în cadrul contractelor nu sunt stabilite numele persoanelor care vor presta muncă, ci numărul celor care vor fi repartizați”, precizează comisarul Anna Maria Rotariu.

Cât reușește să câștige un deținut dacă iese la muncă

Avantaje sunt și pentru deținuți. În primul rând, sunt plătiți pentru munca lor. Costul mediu este de 26 lei pe oră, la care se adaugă TVA. Asta înseamnă că pentru fiecare deținut firmele care solicită forță de muncă de la Penitenciar plătesc 4160 de lei pe lună. Din această sumă, 60% este oprită de Penitenciar iar 40% revine deținutului. Din cei 60% reținuți de penitenciar, 10% sunt păstrați într-un cont separat al fiecărui deținut și predați acestuia la liberare. La un calcul simplu, un deținut poate câștiga 1700 de lei pe lună, la care se adaugă adunați cei 10% lunar, la finalul ispășirii pedepsei. Deținuții care muncesc constant, dovedind că pot învăța meserie și sunt serioși la locul de muncă, pot ajunge să strângă o sumă decentă până la finalul perioadei de detenție, având în vedere că mâncarea le este asigurată, nu sunt nevoiți să plătească chirie sau alte cheltuieli aferente utilităților. În plus, munca prestată de deținut îi oferă zile de libertate.

Deținuți la muncă FOTO Cosmin Zamfirache

Cei selectați pentru muncă în afara pușcăriei trebuie să fi dovedit un comportament bun în detenție și implicare în activitățile penitenciarului. „ Munca este importantă și le oferă, chiar și în detenție, multiple beneficii, respectiv posibilitatea liberării din penitenciar mai repede, posibilitatea utilizării unui procent din banii obținuți prin muncă pentru a-și procura bunuri necesare pe timpul detenției, pentru a-și ajuta familia sau a despăgubi victimele infracțiunilor lor”, precizează comisarul Anna Maria Rotariu.

„Ne simțim foarte bine. Și avem aceste zile câștig, să ne liberăm cât mai repede”

Până în prezent, deținuții de la Penitenciarul Botoșani au participat la numeroase activități, precum curățare de spații verzi, lucrări agricole și construcții. De altfel, pe șantier au fost cei mai solicitați. Pentru majoritatea a fost experiență deosebită, mai ales că au avut șansa de a învăța meserie.

„Este foarte important pentru că învățăm meserie. Și ne ajută după ce ieșim, avem un rost. Ne putem angaja. Ne simțim foarte bine la muncă. Și avem aceste zile câștig, să ne liberăm cât mai repede. Că avem familie, avem copii”, mărturisește un deținut angrenat în reabilitarea unei școli din municipiul Botoșani.

Condamnații au participat la reabilitarea unor obiective mari, precum Spitalul Județean „Mavromati”, cea mai mare unitate spitalicească cu paturi din Moldova, dar și a numeroase unități școlare. De exemplu, în momentul de față lucrează la reabilitarea Liceului Pedagogic din municipiul Botoșani. Inginerul care se ocupă de munca deținuților se declară mulțumit.

„Este foarte importantă prezența lor fiindcă forța de muncă se găsește greu în zonă. Da, se descurcă. La început a fost dificil pentru că o parte nu au lucrat în domeniu, dar arătându-le despre ce este vorba și ce vrem noi să facem, au înțeles. Momentan se descurcă chiar foarte bine. Acum avem 20 de deținuți și lucrăm cu ei. Eu doar le-am arătat, totul este făcut de ei”, mărturisește inginerul Dan Galan.

Specialistul spune că mulți deținuți au învățat meserie la un nivel care să le permită să-și câștige existența, după eliberare, atât în țară cât și în străinătate. „Noi le vom da recomandări dacă este cazul fiindcă dintre ei chiar se descurcă și pot face treabă bună”, spune inginerul botoșănean.

Sursa: ADEVARUL