Connect with us

Actualitate

Cu cât a crescut prețul alimentelor. Topul celor mai mari scumpiri din 2023: cât a ajuns prețul la unt, ulei, zahăr și ouă

Publicat

Publicitate

În prima parte a lunii octombrie a anului 2021, costul unui coş de cumpărături cu principalele alimente de la unii dintre cei mai mari jucători din industria alimentară, în Bucureşti, era în jur de 80 de lei, iar diferențele nu sunt mari față de restul țării.

Cele mai mari scumpiri le-au avut zahărul, al cărui preţ a crescut cu 63% din decembrie 2021 până în decembrie 2022, untul al cărui preţ a crescut cu 45% din decembrie 2021 până în decembrie 2022 şi uleiul, al cărui preţ a crescut cu 37% din decembrie 2021 până în decembrie 2022.

În prima parte a lunii ianuarie a acestui an, costul aceluiaşi coş de cumpărături este de aproximativ 110 lei în retailul modern, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor din Monitorul Preţurilor al Consiliului Concurenţei.

Practic, în mai puţin de un an şi jumătate un bucureştean a avut o creştere de aproape 40% la acelaşi coş de cumpărături.

Spre comparaţie, salariul mediu net lunar la nivel naţional în octombrie 2021 era 3.544 de lei, iar în luna noiembrie a anului 2022, ultima pentru care există date disponibile, ajunsese la 4.141 de lei, având o creştere de 17% în Bucureşti, arată datele de la Institutului Naţional de Statistică.

Prețul oului s-a dublat. Cea mai mare scumpire din ultimii 20 de ani

Preţul unui ou să ajungă la un nivel record, în toată lumea. Iar noi avem una dintre cele mai accelerate scumpiri, din toată Uniunea, potrivit Comisiei Europene.

Publicitate

În ultimii cinci ani prețul a început să urce abrupt de la începutul anului trecut și nu s-a mai oprit de atunci. Scumpirea s-a accentuat începând din octombrie și a atins un nivel record în decembrie. Majorarea de preț este mult mai mare decât în alte țări. Linia care reprezintă România urcă într-un ritm mult mai accelerat decât ce s-a întâmplat în Franța, Spania ori Italia, de exemplu. Și chiar mai mult decât media europeană, potrivit PROTV.

Scumpirile au mai multe explicații

Aurelian Dochia, analist economic, spunea recent că principalul factor care a dus la creşterea preţurilor la alimente a fost creşterea preţului la energie, gazul fiind foarte important pentru producţia alimentară.

În paralel, îngrăşămintele şi inputurile agricole au avut creşteri mari de preţ, atât din cauza pandemiei, cât şi postpandemie, iar apoi din cauza războiului din Ucraina.

Mai mult, rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 fiind de 16,4%. În ceea ce priveşte preţurile mărfurilor alimentare, acestea au crescut cu 22% din luna decembrie a anului 2021 până în luna decembrie a anului 2022, conform ultimelor date ale INS.

Cele mai mari scumpiri le-au avut zahărul, al cărui preţ a crescut cu 63% din decembrie 2021 până în decembrie 2022, untul al cărui preţ a crescut cu 45% din decembrie 2021 până în decembrie 2022 şi uleiul, al cărui preţ a crescut cu 37% din decembrie 2021 până în decembrie 2022.

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 a fost de 16,4%.

Daea, la sfârșitul anului trecut: Nu există motive pentru o scumpire

În noiembrie ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara că nu există motive obiective pentru o scumpire a produselor agroalimentare.

Ministrul a subliniat că preţurile în producţia primară şi în procesare s-au stabilizat.

”Nu sunt motive să se scumpească produsele agroalimentare. Nu sunt motive obiective pentru că producţia primară, în zona aceasta, s-a stabilizat preţul, în procesare s-a stabilizat preţul, la energie şi la gaz. Aşa că nu vor creşte preţul”, a spus Petre Daea, întrebat de jurnalişti dacă ar trebui să ne aşteptăm la scumpiri ale produselor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Ordonanța trenuleț”, noi derogări. Liber la majorări salariale pentru cele mai bine plătite categorii de bugetari

Publicat

Publicitate

Noi derogări de la ”ordonanța trenuleț”: Guvernul dă liber, treptat, la majorări salariale pentru bugetarii de lux. Sunt vizați angajații Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, după ce alte derogări vizează angajații din domeniul transporturilor, cum ar fi RAR, CNAIR, ISCTR și altele, scrie alba24.ro.

Guvernul aprobă derogări de la ”ordonanța trenuleț” pentru care companiile ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și filialele acestora, potrivit Hotnews.

Aceste companii pot acorda majorări salariale angajaților în acest an.

Aceasta după ce angajații mai multor companii din energie listate la bursă, precum Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, au amenințat că vor intra în grevă, mai scriu jurnaliștii publicației.

Alte derogări de la ordonanța trenuleț: Și Ministerul Transporturilor a pregătit un proiect prin care permite unor instituții publice finanțate integral din venituri proprii să majoreze salariile, potrivit Economedia.

După măsurile anunțate inițial, acum se stabilesc derogări de la ”ordonanța trenuleț” exact pentru categoriile cele mai bine plătite.

Publicitate

Austeritatea bugetară a durat, așadar, mai puțin de două luni, iar Guvernul pare că se pregătește astfel de următoarele alegeri, cele prezidențiale, care vor avea loc în luna mai.

”Ordonanța trenuleț” prevede că salariile de bază ale bugetarilor şi cuantumul sporurilor se vor menţine în anul 2025 la nivelul din noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea indemnizaţiei de hrană şi a alocaţiei de stat pentru copii.

De asemenea, nu se vor mai acorda bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, conform proiectului de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor.

Aici găsiți ordonanța trenuleț explicată.

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat de 40 de ani din Santa Mare s-a dus să ceară o datorie de la un vecin și l-a lovit cu bărdița în cap. A fost trimis în judecată

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului H.C., în vârstă de 40 de ani, din comuna Santa Mare, jud. Botoșani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de „tentativă la omor calificat” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

S-a reţinut următoarea situație de fapt:

În ziua de 08.01.2025, în intervalul orar 21.30-22.00, pe fondul unei discuții contradictorii cu persona vătămată C.A.M., legată de restituirea unei sume de bani, inculpatul s-a deplasat la domiciliul unei alte persoane, de unde s-a înarmat cu o bărdiță, după care a mers la domiciliul persoanei vătămate, pe care a amenințat-o cu moartea și i-a aplicat o lovitură cu bărdița pe direcția cap/umăr, de care persoana vătămată s-a apărat cu brațul stâng, suferind o fractură pentru vindecarea căreia a necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Citeste mai mult

Eveniment

Luna pentru Viață „Fiecare viață contează” – 2025

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, 1 MArtie, debutează Luna pentru Viață „Fiecare viață contează” – 2025, o inițiativă dedicată promovării valorilor vieții și sprijinului acordat femeilor aflate în criză de sarcină. Pe parcursul acestei luni, parohii, asociații, instituții și comunități locale se implică activ în organizarea unor evenimente menite să crească gradul de conștientizare și solidaritate față de cei vulnerabili.

Activitățile desfășurate includ conferințe, dezbateri, concursuri, activități artistice și de creație, cateheze, campanii de conștientizare, proiecții de filme, ateliere pentru tineri și familii, precum și vizite și oferire de daruri mamelor, femeilor însărcinate și persoanelor vârstnice. De asemenea, sunt organizate târguri, ateliere de povești și campanii de informare, toate având scopul de a susține viața și pe cei aflați în situații dificile. Prin această inițiativă, comunitățile se unesc pentru a promova respectul pentru viață, sprijinul concret și empatia față de femeile care se confruntă cu o criză de sarcină, oferindu-le ajutor și resurse pentru a depăși provocările cu care se confruntă.

În această zi va fi lansat Imnul pentru viață, interpretat de bursierii înscriși în Proiectul de susținere la studii din Programul de solidaritate pentru familia cu mulți copii „Sfântul Stelian” și compus de Olivia Neagu, voluntar în cadrul Departamentului Pro Vita Iaşi. 

Citeste mai mult

Eveniment

Senat: 4 martie – dezbatere publică generată de propunerea legislativă care majorează pedepsele pentru șoferii drogați

Publicat

Publicitate

Inițiatorii propunerii legislative, care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă, organizează, pe 4 martie, la Senat, dezbaterea publică intitulată ‘Droguri. Toleranță zero’.

La această dezbatere vor participa senatori și deputați, reprezentanți ai instituțiilor interesate, medici cu diverse specializări, psihologi, reprezentanți ai DIICOT, ai Uniunii Naționale a Barourilor din România, alți specialiști și experți.

‘Mesajul proiectului inițiat este foarte clar: ‘Toleranță zero la droguri’. Totul pornește de la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind stabilirea unor limite pentru a determina cazuistica condamnării în condițiile consumului de substanțe psihotrope și pentru a stabili dacă substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce. În cadrul dezbaterii, vom analiza ce înseamnă să definim substanțele psihotrope și ce înseamnă consumul acestor substanțe. Pe lângă droguri, așa cum le numim noi, mai există și medicamente care conțin aceste substanțe și societatea civilă s-a alarmat că simplul consum de substanțe medicamentoase ar putea conduce la condamnarea celor care au condus sub influența lor’, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Comisiei de cultură din Senat, Cristian Niculescu-Țâgârlaș, unul dintre inițiatorii proiectului.

El a explicat că ‘orice medicament care conține astfel de substanțe are prevăzută în prospect interdicția de a conduce’.

‘Iar dacă vorbim de Xanax, de medicamente care se eliberează doar cu prescripție medicală pentru persoane cu tulburări anxioase, stări depresive sau alte afecțiuni, în momentul eliberării rețetei, medicul atenționează pacientul că nu are voie să conducă. Din punct de vedere legal, nu există diferență dacă fumezi un joint sau iei Xanax și conduci. Efectul este imposibilitatea de a conduce în mod normal, cu toate elementele care determină reflexele și, drept urmare, pui în pericol viața și siguranța celorlalți care se află în trafic sau în zone de posibilă interferență cu autoturismul condus de către persoana aflată sub influența substanțelor psihotrope’, a adăugat Niculescu-Țâgârlaș.

Senatorul a punctat că și ‘partea de media este foarte importantă pe latura de prevenție, pentru a informa și avertiza populația asupra riscului de a conduce după consumul de substanțe cu efecte psihotrope, pentru a nu intra în sfera infracțională’.

Publicitate

Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului penal a fost inițiată de mai mulți parlamentari, printre care se numără Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Daniel Fenechiu.

‘Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi’, prevede propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că ‘legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanțelor psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentrația depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanțe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creșterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanțe cu efecte psihoactive’.

În prezent, Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența alcoolului/substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending