Connect with us

Actualitate

Cu cât a crescut prețul alimentelor. Topul celor mai mari scumpiri din 2023: cât a ajuns prețul la unt, ulei, zahăr și ouă

Publicat

Publicitate

În prima parte a lunii octombrie a anului 2021, costul unui coş de cumpărături cu principalele alimente de la unii dintre cei mai mari jucători din industria alimentară, în Bucureşti, era în jur de 80 de lei, iar diferențele nu sunt mari față de restul țării.

Cele mai mari scumpiri le-au avut zahărul, al cărui preţ a crescut cu 63% din decembrie 2021 până în decembrie 2022, untul al cărui preţ a crescut cu 45% din decembrie 2021 până în decembrie 2022 şi uleiul, al cărui preţ a crescut cu 37% din decembrie 2021 până în decembrie 2022.

În prima parte a lunii ianuarie a acestui an, costul aceluiaşi coş de cumpărături este de aproximativ 110 lei în retailul modern, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor din Monitorul Preţurilor al Consiliului Concurenţei.

Practic, în mai puţin de un an şi jumătate un bucureştean a avut o creştere de aproape 40% la acelaşi coş de cumpărături.

Spre comparaţie, salariul mediu net lunar la nivel naţional în octombrie 2021 era 3.544 de lei, iar în luna noiembrie a anului 2022, ultima pentru care există date disponibile, ajunsese la 4.141 de lei, având o creştere de 17% în Bucureşti, arată datele de la Institutului Naţional de Statistică.

Prețul oului s-a dublat. Cea mai mare scumpire din ultimii 20 de ani

Preţul unui ou să ajungă la un nivel record, în toată lumea. Iar noi avem una dintre cele mai accelerate scumpiri, din toată Uniunea, potrivit Comisiei Europene.

Publicitate

În ultimii cinci ani prețul a început să urce abrupt de la începutul anului trecut și nu s-a mai oprit de atunci. Scumpirea s-a accentuat începând din octombrie și a atins un nivel record în decembrie. Majorarea de preț este mult mai mare decât în alte țări. Linia care reprezintă România urcă într-un ritm mult mai accelerat decât ce s-a întâmplat în Franța, Spania ori Italia, de exemplu. Și chiar mai mult decât media europeană, potrivit PROTV.

Scumpirile au mai multe explicații

Aurelian Dochia, analist economic, spunea recent că principalul factor care a dus la creşterea preţurilor la alimente a fost creşterea preţului la energie, gazul fiind foarte important pentru producţia alimentară.

În paralel, îngrăşămintele şi inputurile agricole au avut creşteri mari de preţ, atât din cauza pandemiei, cât şi postpandemie, iar apoi din cauza războiului din Ucraina.

Mai mult, rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 fiind de 16,4%. În ceea ce priveşte preţurile mărfurilor alimentare, acestea au crescut cu 22% din luna decembrie a anului 2021 până în luna decembrie a anului 2022, conform ultimelor date ale INS.

Cele mai mari scumpiri le-au avut zahărul, al cărui preţ a crescut cu 63% din decembrie 2021 până în decembrie 2022, untul al cărui preţ a crescut cu 45% din decembrie 2021 până în decembrie 2022 şi uleiul, al cărui preţ a crescut cu 37% din decembrie 2021 până în decembrie 2022.

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 a fost de 16,4%.

Daea, la sfârșitul anului trecut: Nu există motive pentru o scumpire

În noiembrie ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara că nu există motive obiective pentru o scumpire a produselor agroalimentare.

Ministrul a subliniat că preţurile în producţia primară şi în procesare s-au stabilizat.

”Nu sunt motive să se scumpească produsele agroalimentare. Nu sunt motive obiective pentru că producţia primară, în zona aceasta, s-a stabilizat preţul, în procesare s-a stabilizat preţul, la energie şi la gaz. Aşa că nu vor creşte preţul”, a spus Petre Daea, întrebat de jurnalişti dacă ar trebui să ne aşteptăm la scumpiri ale produselor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pensii speciale: De la 1 ianuarie 2026 magistrații vor ieși la pensie doar la împlinirea vârstei de 65 de ani

Publicat

Publicitate

Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților a modificat, miercuri, proiectul de lege privind pensiile magistraților, inițiat de liderii coaliției de guvernare, după ce cu o zi în urmă i-a dat raport de adoptare în forma inițiatorilor, relatează agerpres.ro.

Comisia a eliminat tabelele prin care se eșalona vârsta de pensionare a magistraților, astfel încât în anul 2045 să se ajungă la 65 de ani vârsta standard de pensionare.

A fost modificat, de asemenea, modul de calcul al pensiilor magistraților și a fost acceptat un amendament al USR în acest sens.

„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în acest amendament.

Potrivit președintelui Comisiei pentru muncă, Adrian Solomon, în urma acestor modificări, începând cu data de 1 ianuarie 2026 magistrații vor ieși la pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani.

‘Există și dezbaterea decizională în Senat, acolo unde colegii noștri mai înțelepți ca noi vor reuși să rezolve problema și să facă o eșalonare potrivită’, a precizat Solomon.

Publicitate

Proiectul de lege intră miercuri în dezbaterea și votul plenului Camerei Deputaților.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, județul din țară cu cele mai mari alocații medii pentru copii în luna martie 2025

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani s-a aflat în luna martie 2025 în fruntea clasamentului național privind valoarea medie a alocațiilor de stat pentru copii, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Cu o sumă medie de 343,30 lei per beneficiar, Botoșaniul a depășit județe precum Caraș-Severin (342,68 lei) și Sălaj (339,55 lei), situându-se pe primul loc la nivel național, relatează agerpres.ro.

În total, la nivelul întregii țări, au beneficiat de alocație 3.609.898 copii, iar suma totală achitată de stat s-a ridicat la 1,21 miliarde de lei. Media națională a alocației a fost de 335,42 lei per copil, ceea ce evidențiază faptul că județul Botoșani se situează peste acest prag.

Alocația de stat are caracter universal și este acordată tuturor copiilor din România cu vârste de până la 18 ani. De asemenea, beneficiază de acest drept și tinerii majori care continuă studiile liceale sau profesionale, până la finalizarea acestora.

Deși județul Botoșani nu se regăsește printre cele cu cei mai mulți beneficiari — precum București, Iași sau Suceava — valoarea medie mai ridicată a alocației poate fi explicată printr-un procent semnificativ de copii care se încadrează în categoria celor cu drepturi suplimentare, cum ar fi copiii cu dizabilități sau din familii monoparentale.

Alocația pentru copii este acordată lunar și reprezintă una dintre formele de sprijin social direct oferit de stat pentru susținerea familiei și încurajarea continuării studiilor în rândul tinerilor.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

12 șoferi prinși băuți la volan în zilele de Paște la Botoșani. Poliția a dat amenzi de peste 50.000 de lei

Publicat

Publicitate

În perioada sărbătorilor pascale, 18 – 21 aprilie 2025, polițiștii Serviciului Rutier Botoșani au desfășurat o amplă acțiune pentru creșterea siguranței în trafic, vizând în special șoferii care conduc cu viteză excesivă sau sub influența alcoolului.

În cadrul acțiunii au fost angrenați aproximativ 100 de polițiști, care au acționat pe drumurile naționale, județene și comunale. În cele patru zile de controale, au fost verificate aproximativ 300 de autovehicule.

În urma testărilor, 12 șoferi au fost depistați cu alcoolemii peste limita legală și au fost imediat scoși din trafic. În unele cazuri, s-au întocmit dosare penale, iar în altele s-au aplicat sancțiuni contravenționale, în funcție de valoarea alcoolemiei.

Pe lângă aceste cazuri, polițiștii au aplicat 179 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 50.000 de lei. Cele mai multe amenzi au fost date pentru depășirea vitezei legale și nerespectarea normelor de circulație.

Polițiștii anunță că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, în special în contextul apropierii minivacanței de 1 Mai.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Nici femeile nu mai sunt ce au fost: Tânără de 22 de ani, surprinsă la volan fără permis în comuna Călărași

Publicat

Publicitate

O tânără de 22 de ani, din comuna Călărași, a fost prinsă de polițiști conducând un autoturism pe DJ 282H fără a deține permis de conducere.

Incidentul s-a produs pe 21 aprilie 2025, în cadrul unui control de rutină desfășurat de polițiștii din cadrul Secției Rurale nr. 3 Hlipiceni.

În urma verificărilor efectuate în baza de date, s-a stabilit că tânăra nu a obținut niciodată permis de conducere pentru vreo categorie de vehicule. Autoturismul i-ar fi aparținut unui membru al familiei, care urmează să fie audiat pentru a se stabili dacă i-a încredințat sau nu autoturismul în mod conștient.

Pe numele tinerei a fost întocmit un dosar penal pentru conducere fără permis. În funcție de rezultatul anchetei, aceasta ar putea fi trimisă în judecată, riscând o pedeapsă cu închisoarea de până la 3 ani sau amendă, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Polițiștii fac apel la populație să nu urce la volan fără drept legal, subliniind riscurile și consecințele penale ale unei astfel de decizii.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending