Cultura
Cronica săptămânii – „Luceafărul”, premieră, la Teatrul „Vasilache” Botoșani
O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:
Acest sfârșit de săptămână este al scamatorilor, mi-am zis oarecum nemulțumit, oarecum amărât, în timp ce treceam pe lână un grup de părinți ce-și duceau odraslele de mână să vadă magicianul venit în târg…Voiam să fac cu adevărat o magie, să intru în mințile lor și să schimb macazul cât încă mai era timp. Era vineri și pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani se repeta Angajarea de clovnde Matei Vișniec; era vineri și pe scena Teatrului „Vasilache” din Botoșani se lucra la detaliile premierei spectacolului „Luceafărul”, ce urma să aibă loc sâmbătă. Era sâmbătă, era duminică și copii de mână cu părinții invadau sălile de spectacol să vadă măscăricii.
Cu ceva timp în urmă, discutam cu un amic despre faptul că nu prea vin oamenii la spectacol și justificările păreau care mai de care mai convingătoare: a fost pandemie, lumea încă se teme, nu își mai revine, s-a obișnuit așa, războiul, criza, munca, școala…nu sunt bani.
Mâine, când mă voi întâlni cu amicul meu, îi voi spune că noi, de fapt, nu am încercat să identificăm motive, că, de fapt, ne-am amăgit, că, naivi din fire, încă mai credem că adevărata cultură se va ridica precum uleiul deasupra apei, în virtutea compoziției. Că va exista la un moment dat o revenire, o întoarcere la origini, la valori, la adevăr. Că un giuvaer de aur nu are nevoie să fie poleit cu aur.Mâine, când mă voi întâlni cu amicul meu, nostalgic și el ca și mine, ne vom amăgi încă odată, căutând motive pentru scaunele goale.
Era vineri și pe scena Teatrului „Mihai Eminescu”, actorii Bogdan Muncaciu, Dragoş Radu, Alexandra Acalfoae și Volin Costin repetau destinele clovnilor lui Matei Vișniec (regie, decoruri, coloană sonoră – Ion Sapdaru, coregrafie – Victoria Bucun). Era vineri și pe scena Teatrului„Vasilache”, actorii Oana Asofiei, Pavel Petraşi, Andrei Bordianu, Ana Apetrei, Anamaria Chelaru, Adelina Cojocariu, Renata Voloşcu, Andrei Iurescu, Cosmin Tanasă, după formulele maestrului Ioan Sapdaru, construiau un Hyperion, scos din canoanele rigide ale didacticii, unul accesibil, așa mai trendy, mai cool.
Acest sfârșit de săptămână nu va fi doar al scamatorilor, mi-am zis și m-am fericit că am gândit așa, pentru că, sâmbătă și duminică, pe scena Teatrului „Vasilache”cu adevărat a coborât Luceafărul.
Un spectacol de zile mari, poezie, muzică, balet, romantism, dramă, lumini, proiecții, decor și un fundal sonor astral, maestrul Ioan Caramitru, de dincolo, recitând din Eminescu.
Un spectacol de echipă, bine legat, închis în poezie și o poezie semănată vers cu vers în inima fiecărui protagonist.
Într-un interviu, Ion Sapdaru spunea că tinerii manifestă reticență față de opera eminesciană, că mediul didactic recurge la un limbaj de lemn, la clișee, la formalisme, pentru a-l preda pe Eminescu, ceea ce mai degrabă îl face pe poetgreoi, complicat, inaccesibil și chiar demodat. În spectacolul „Luceafărul”, Ion Sapdaru propune căi de acces naturale, firești, actuale spre poezia poetului,astfel încât până și cea mai insensibilă elevă să fie urmărită de mitulLuceafărului.
Regizorul artistic, în spectacolul „Luceafărul”, integrează poezia în visul unei adolescente, oarecum indiferentă, rigidă. Doar că, pentru ca poezia să supraviețuiască, în fiecare inimă este nevoie de starea de poezie, iar starea a apărut, oarecum, involuntar, la o lecție de limbă română. La o lecție online de limbă română (nu putea maestru să nu taxeze pseudocomunicarea educativă, susținută de pixeli și emoticoane), adolescenta parcă este trezită din somn de o voce altfel, de o voce nouă.
Ion Sapdaru și-a gândit spectacolul timp de un vis, cât durata unui poem. Ion Caramitru recita astral de undeva de sus, de tot mai sus. Un vis pe verticală, un vis al universurilor suprapuse care nu ține seama de dimensiuni, un vis mare într-un vis mai mic, și în visul mai mic – un vis și mai mic și tot așa până în zori.
Și pentru că o poveste în doi, fie ea și romantică, poate deveni plictisitoare, și pentru că adolescenții, mai ales adolescenții își permit să viseze color, să cânte în vis, să danseze, coregrafa Victoria Bucun, a dinamizat într-atât visarea încât, odată trezit din ea, riști să rămâi obosit sau fericit toată viața. Actorii parcă au avut aripi, parcă cineva de sus îi mânuia cu niște frânghii. Despre coregrafia complexă a Victoriei Bucun nu se poate scrie decât la superlativ. Astă-seară, m-am bucurat de dans, de ritm, de ludic, de eros. Un plus artistic deasemenea rezultând din acel dans al giulgiului pe ritmuri arhaice, tribale ce mi-au amintit de Bocitoarele vesele.
Excepțională a fost și scenografia maestrului Gelu Rîșca: bine gândită mișcarea pe verticală (coborârea și urcarea mascată de val, de lumină), precum și ce pe orizontală, înfășurarea și desfășurarea în giulgiu, interpretat ca o fâșie care delimita dimensiunile, ca o față de masă, ca o cămașă a mirelui. Cu rost a fost gândită și panglica roșie, coborâtă din cer, element ce se voia perceput – de ce nu? – ca fiind posibila cale, îngăduită tuturor,însădoar îngăduită.Calea, sau scara, sau firul de păianjen, sau raza de lunăde care să te prinzi măcar cu gândul, cu imaginația, cu speranța, să te prinzi pentru a te înălța. Doar că panglica roșie, imaginara panglică roșie permitea doar alunecarea pe orizontală într-un perpetuummobile nedefinit. Alunecare, de data aceasta, plăcuta alunecare, amăgitoarea alunecareîntr-un dans contemporan expresiv, un dans al forțării limitelor.
Tot o forțare a limitelor a încercat și a reușitSilviu Apostol, care prin proiecțiile video a materializat, a suprapus, a redimensionat timpi și spații, astfel încât dimensiunea textului a devenit dimensiunea visului, dimensiunea macrospațiului a devenit dimensiunea spațiului închis, intim, al adolescentului și acesta, la rândul său, redimensionat de un ecran, de pixeli, de emoticoane.
Acest sfârșit de săptămâna a fost al dumneavoastră, maeștrilor, Marius Rogojinschi, Ioan Sapdaru, Victoria Bucun, Silviu Apostol, Gelu Rîșca al dumneavoastră, dragi actori, indiferent de câte scaune goale au fost în sala. Nu organizatorul de spectacole este vinovat, nu actorii, nu regizorii. Societatea nu mai vrea nici măcar circ.În acest sfârșit de săptămână târgula preferat măscăricii și măscărici au primit, în timp ce pe scenă, pe ambele scene de teatru, au curs lacrimi de tristețe, de fericire. Societatea alunecă ușor, ușor spre facil, spre mediocru, spre ridicol,iar vinovați suntem cu toții: părinți, profesori, mentori, duhovnici. Teatrul există prin faptul că există, iar dacă va trebui să jucați și pentru un singur spectator să o faceți cu aceeași dăruire, cu aceeași pasiune, determinare ca în seara aceasta.
P.S.Am găsit în câteva anunțuri sintagma „un spectacol în memoria lui Ion Caramitru”. Ar trebui să o lăsăm mai ușor cu împodobirea locurilor de veci ale artiștilor și măcar fie și pentru o vreme, în memoria noastră, ei să rămână vii.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Economie
E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație
De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.
1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024
2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024
3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024
4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025
La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.
“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?
Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!
Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!
Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.
Economie
Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul
În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.
Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.
Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.
În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.
Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni
Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:
persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.
Între aceste operațiuni sunt:
- livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
- livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,
conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.
De ce au fost aprobate modificările legislative
În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.
Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.
„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
Eveniment
Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani
La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.
În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.
Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.
Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.
Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.
Economie
Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.
Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.
“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!
Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.
Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.
E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație
Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul
Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani
Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme
Județele de graniță, supravegheate atent din zbor: Poliţia Română cumpără DRONE pentru supraveghere video aeriană
(P) Valeriu Iftime: Un județ întreg resimte din plin povara eșecurilor, a incompetenței și a nepăsării cu care a condus PSD acest județ
Stație de mixturi asfaltice și betoane verificată de comisarii Gărzii de Mediu Botoșani după mai multe plângeri
452 de locuri de muncă disponibile la Botoșani. Vezi LISTA cu locurile de muncă comunicată de AJOFM
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, candidat PNL la Camera Deputaților
Pensia anticipată, ANULATĂ în instanță pentru locuitorii din zonele poluate
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, candidat PNL la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Budăi, candidat PSD la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cătălin Silegeanu, candidat A.U.R. la Senatul României (P)
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mircea Magdalena, candidat PSD Botoșani la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Eduard Mititelu, candidat PNL la Camera Deputaților din Parlamentul României
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Verginel Gireadă, vicepreședintele PSD Botoșani (P)
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Doina Federovici, candidat PSD la Senatul României (P)
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment1 an agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment2 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate1 an agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate1 an agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment2 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment1 an agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
