Connect with us

Cultura

Cronica săptămânii – „Luceafărul”, premieră, la Teatrul „Vasilache” Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

Acest sfârșit de săptămână este al scamatorilor, mi-am zis oarecum nemulțumit, oarecum amărât, în timp ce treceam pe lână un grup de părinți ce-și duceau odraslele de mână să vadă magicianul venit în târg…Voiam să fac cu adevărat o magie,  să intru în mințile lor și să schimb macazul cât încă mai era timp. Era vineri și pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani se repeta Angajarea de clovnde Matei Vișniec; era vineri și pe scena Teatrului „Vasilache” din Botoșani se lucra la detaliile premierei spectacolului „Luceafărul”, ce urma să aibă loc sâmbătă. Era sâmbătă, era duminică și copii de mână cu părinții invadau sălile de spectacol să vadă măscăricii.

Cu ceva  timp în urmă, discutam cu un amic despre faptul că nu prea vin oamenii la spectacol și justificările păreau  care mai de care mai convingătoare: a fost pandemie, lumea încă se teme, nu își mai revine, s-a obișnuit așa, războiul, criza, munca, școala…nu sunt bani.

Mâine, când mă voi întâlni cu amicul meu, îi voi spune că noi, de fapt, nu am încercat să identificăm motive, că, de fapt, ne-am amăgit, că, naivi din fire, încă mai credem că adevărata cultură se va ridica precum uleiul deasupra apei, în virtutea compoziției. Că va exista la un moment dat o revenire, o întoarcere la origini, la valori, la adevăr. Că un giuvaer de aur nu are nevoie să fie poleit cu aur.Mâine, când mă voi întâlni cu amicul meu, nostalgic și el ca și mine, ne vom amăgi încă odată, căutând motive pentru scaunele goale.

Era vineri și pe scena Teatrului „Mihai Eminescu”, actorii Bogdan Muncaciu, Dragoş Radu, Alexandra Acalfoae și Volin Costin repetau destinele clovnilor lui Matei Vișniec (regie, decoruri, coloană sonoră – Ion Sapdaru, coregrafie – Victoria Bucun). Era vineri și pe scena Teatrului„Vasilache”, actorii Oana Asofiei, Pavel Petraşi, Andrei Bordianu, Ana Apetrei, Anamaria Chelaru, Adelina Cojocariu, Renata Voloşcu, Andrei Iurescu, Cosmin Tanasă, după formulele maestrului Ioan Sapdaru, construiau un Hyperion, scos din canoanele rigide ale didacticii, unul accesibil, așa mai trendy, mai cool.

Acest sfârșit de săptămână nu va fi doar al scamatorilor, mi-am zis și m-am fericit că am gândit așa, pentru că, sâmbătă și duminică, pe scena Teatrului „Vasilache”cu adevărat a coborât Luceafărul.

Publicitate

Un spectacol de zile mari, poezie, muzică, balet, romantism, dramă, lumini, proiecții, decor și un fundal sonor astral, maestrul Ioan Caramitru, de dincolo, recitând din Eminescu.

Un spectacol de echipă, bine legat, închis în poezie și o poezie semănată vers cu vers în inima fiecărui protagonist.

Într-un interviu, Ion Sapdaru spunea că tinerii manifestă reticență față de opera eminesciană, că mediul didactic recurge la un limbaj de lemn, la clișee, la formalisme, pentru a-l preda pe Eminescu, ceea ce mai degrabă îl face pe poetgreoi, complicat, inaccesibil și chiar demodat. În spectacolul „Luceafărul”, Ion Sapdaru propune căi de acces naturale, firești, actuale spre poezia poetului,astfel încât până și cea mai insensibilă elevă să fie urmărită de mitulLuceafărului.

Regizorul artistic, în spectacolul „Luceafărul”, integrează poezia în visul unei adolescente, oarecum indiferentă, rigidă. Doar că, pentru ca poezia să supraviețuiască, în fiecare inimă este nevoie de starea de poezie, iar starea a apărut, oarecum, involuntar, la o lecție de limbă română. La o lecție online de limbă română (nu putea maestru să nu taxeze pseudocomunicarea educativă, susținută de pixeli și emoticoane), adolescenta parcă este trezită din somn de o voce altfel, de o voce nouă.

Ion Sapdaru și-a gândit spectacolul timp de un vis, cât durata unui poem. Ion Caramitru recita astral de undeva de sus, de tot mai sus. Un vis pe verticală, un vis al universurilor suprapuse care nu ține seama de dimensiuni, un vis mare într-un vis mai mic, și în visul mai mic – un vis și mai mic și tot așa până în zori.

Și pentru că o poveste în doi, fie ea și romantică, poate deveni plictisitoare, și pentru că adolescenții, mai ales adolescenții își permit să viseze color, să cânte în vis, să danseze, coregrafa Victoria Bucun, a dinamizat într-atât visarea încât, odată trezit din ea, riști să rămâi obosit sau fericit toată viața. Actorii parcă au avut aripi, parcă cineva de sus îi mânuia cu niște frânghii. Despre coregrafia complexă a Victoriei Bucun  nu se poate scrie decât la superlativ. Astă-seară, m-am bucurat de dans, de ritm, de ludic, de eros.  Un plus artistic deasemenea rezultând din acel dans al giulgiului pe ritmuri arhaice, tribale ce mi-au amintit de Bocitoarele vesele.

Excepțională a fost și scenografia maestrului Gelu Rîșca: bine gândită mișcarea pe verticală (coborârea și urcarea mascată de val, de lumină), precum și ce pe orizontală, înfășurarea și desfășurarea în giulgiu, interpretat ca o fâșie care delimita dimensiunile, ca o față de masă, ca o cămașă a mirelui. Cu rost a fost gândită și panglica roșie, coborâtă din cer, element ce se voia perceput –  de ce nu? –  ca fiind posibila cale, îngăduită tuturor,însădoar îngăduită.Calea, sau scara, sau firul de păianjen, sau raza de lunăde care să te prinzi măcar cu gândul, cu imaginația, cu speranța, să te prinzi pentru a te înălța. Doar că panglica roșie, imaginara panglică roșie permitea doar alunecarea pe orizontală într-un perpetuummobile nedefinit. Alunecare, de data aceasta, plăcuta alunecare, amăgitoarea alunecareîntr-un dans contemporan expresiv, un dans al forțării limitelor.

Tot o forțare a limitelor a încercat și a reușitSilviu Apostol, care prin proiecțiile video a materializat, a suprapus, a redimensionat timpi și spații, astfel încât dimensiunea textului a devenit dimensiunea visului, dimensiunea macrospațiului a devenit dimensiunea spațiului închis, intim, al adolescentului și acesta, la rândul său, redimensionat de un ecran, de pixeli, de emoticoane.

Acest sfârșit de săptămâna a fost al dumneavoastră, maeștrilor, Marius Rogojinschi, Ioan Sapdaru, Victoria Bucun, Silviu Apostol, Gelu Rîșca al dumneavoastră, dragi actori, indiferent de câte scaune goale au fost în sala. Nu organizatorul de spectacole este vinovat, nu actorii, nu regizorii. Societatea nu mai vrea nici măcar circ.În acest sfârșit de săptămână târgula preferat măscăricii și măscărici au primit, în timp ce pe scenă, pe ambele scene de teatru, au curs lacrimi de tristețe, de fericire. Societatea alunecă ușor, ușor spre facil, spre mediocru, spre ridicol,iar vinovați suntem cu toții: părinți, profesori, mentori, duhovnici. Teatrul există prin faptul că există, iar dacă va trebui să jucați și pentru un singur spectator să o faceți cu aceeași dăruire, cu aceeași pasiune, determinare ca în seara aceasta.

P.S.Am găsit în câteva anunțuri sintagma „un spectacol în memoria lui Ion Caramitru”. Ar trebui să o lăsăm mai ușor cu împodobirea locurilor de veci ale artiștilor și măcar fie și pentru o vreme, în memoria noastră, ei să rămână vii.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bradul de Crăciun: Care este istoria, când a apărut în România și care sunt tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Publicat

Publicitate

Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai îndrăgite și așteptate tradiții ale sezonului de iarnă. Originile acestui obicei se întind pe parcursul a sute de ani, iar de-a lungul timpului, bradul împodobit a devenit un simbol al sărbătorilor și este recunoscut în aproape toate colțurile lumii, scrie alba24.ro. 

Bradul a fost ales ca simbol al Crăciunului datorită culorii sale verzi, care nu se schimbă niciodată. Această culoare îl simbolizează pe Hristos, veșnic viu, potrivit crestinortodox.ro.

Tradiția bradului de Crăciun își are originile încă din perioada romanilor. Aceștia obișnuiau să-și împodobească locuința cu un brad sau crengi de brad în timpul Saturnaliilor. Sărbătoarea dedicată zeului Saturn se desfășura în perioada solstițiului de iarnă. În unele cazuri, bradul era chiar atârnat de tavan cu vârful în jos.

Se pare însă că, până în secolul al XII-lea, brazii de Crăciun nu erau împodobiți. Cu timpul, acest obicei a evoluat, iar oamenii au început să decoreze brazii cu fructe, flori de hârtie și biscuiți. Mai târziu, aceste decorațiuni au fost înlocuite sau completate de lumânări și globuri colorate, care oferă bradului de Crăciun aspectul fermecător pe care îl cunoaștem astăzi.

Împodobirea bradului de Crăciun

Primul brad de Crăciun împodobit a apărut în anul 1510, în Lituania. Acesta a marcat începutul unei tradiții care avea să se răspândească treptat în întreaga lume.

Publicitate

11 ani mai târziu, în 1521, prințesa Helene de Mecklenburg duce tradiția tocmai în Franța, după căsătoria cu ducele de Orleans. Abia peste 80 de ani însă primul brad de Crăciun și-a făcut apariția într-o piață publică. Mai exact, în 1605, la Strasbourg, un brad a fost împodobit cu mere roșii și dulciuri.

Tradiția ajunge în SUA abia la începutul anilor 1800, atunci când primii imigranți germani se stabilesc în Pennsylvania. După circa 40 de ani, obiceiul a devenit popular în Anglia, când a fost introdus de familia regală.

Bradul de Crăciun în România

În România, primul brad împodobit cu câteva zile înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, a apărut în anul 1866, la palatul principelui Carol I de Hohenzollern.

De atunci, românii au îmbrățișat acest obicei și au transformat împodobirea bradului într-un moment special care precede sărbătorile de Crăciun și aduce bucurie în fiecare casă, informează crestinortodox.ro.

Această tradiție continuă să fie una dintre cele mai iubite și așteptate părți ale sărbătorilor de iarnă.

Bradul de Crăciun în 2024. Tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Tradiția spune că bradul de Crăciun trebuie împodobit în Ajunul Crăciunului, respectiv în seara de 24 decembrie. În trecut, bradul de Crăciun era decorat cu flori din hârtie, mere, nuci, dulciuri, lumânări și figurine din lemn, reflectând un stil simplu și tradițional. Ulterior, odată cu apariția instalațiilor luminoase și a altor ornamente moderne, pomul de Crăciun a căpătat un aspect mai sofisticat, adaptat vremurilor contemporane.

Bradul de Crăciun în 2024 este mai strălucitor și mai variat ca niciodată. Fie că este natural sau artificial, bradul este împodobit cu o mulțime de luminițe colorate, globuri, panglici și ornamente care reflectă gusturile fiecărei familii. Paleta cromatică poate varia în funcție de preferințe, de la tonuri simple, elegante, tradiționale până la combinații sofisticate și culori vibrante.

În materie de culori pentru decorarea bradului de Crăciun, sunt propuse patru direcții distincte, fiecare potrivită unui stil unic:

Bradul de Crăciun decorat în culori naturale

Pentru cei care preferă stilul minimalist și organic, paletele de culori naturale aduc o atmosferă caldă și reconfortantă. Combinația de nuanțe de verde salvie, verde olive, alb, bej sau gri perlat rămâne o alegere ideală, care evocă liniștea și frumusețea naturii, pentru cei care preferă un Crăciun simplu și elegant. Puteți folosi decorațiuni din lemn natural, conuri de brad, ramuri de eucalipt și panglici din in sau bumbac, alături de lumini calde și globuri din sticlă mată.

Bradul de Crăciun decorat în culori puternice

Dacă preferați un decor modern și rafinat, culorile puternice sunt soluția perfectă. În acest an, printre vedetele sezonului se numără albastrul închis, argintiul și auriul. Aceste nunanțe oferă o notă sofisticată și se potrivesc excelent în spații contemporane. Pentru a amplifica efectul modern și strălucitor, puteți opta pentru globuri metalice, luminițe LED cu tentă rece, fulgi de zăpadă strălucitori și diverse decorații geometrice, pentru un efect de „poveste de iarnă”.

Bradul de Crăciun în culori candy pop

Pentru cei care vor să aducă un strop de veselie și energie în decorul de Crăciun, paleta candy pop este alegerea ideală. Inspirată din dulciurile festive, combinația vibrantă include nuanțe de roz deschis, lavandă, roșu și verde lime. Aceste culori pline de viață este potrivit pentru familiile cu copii sau cele care iubesc decorurile neconvenționale. Pentru un rezultat spectaculos, bradul poate fi completat cu globuri satinate, flori artificiale de bumbac sau ornamente haioase și panglici colorate.

Bradul de Crăciun în culori vintage

Pentru un Crăciun clasic, cea mai potrivită paletă de culori este cea vintage. Este vorba despre culori pastelate, de roz pal, galben pal, albastru deschis și auriu. Decorul vintage aduce un aer rafinat oricărui interior. Printre decorațiunile recomandate se numără globurile pictate manual, figurinele retro și textilele din dantelă.

Indiferent de stilul pe care îl preferați, alegerea unei palete cromatice pentru decorarea bradului de Crăciun ține de atmosfera dorită și de stilul casei.

Paletele naturale aduc liniște și echilibru, cele puternice inspiră eleganță modernă, culorile „candy pop” sunt perfecte pentru un decor vesel, iar nuanțele vintage evocă nostalgia sărbătorilor de odinioară.

Citeste mai mult

Eveniment

MAE: Atenţionare de călătorie! Greva agenţilor de asistenţă la sol pe aeroporturile din Portugalia, în perioada 24 decembrie – 1 ianuarie

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Portugalia asupra existenţei unor disfuncţionalităţi logistice în gestionarea bagajelor pe aeroporturile din Lisabona, Porto, Faro, Funchal şi Porto Santo, cauzate de greva agenţilor de asistenţă la sol, care are loc în intervalul 24 decembrie 2024 (începând cu ora 00,00) – 1 ianuarie 2025 (până la ora 24,00).

În acest context, MAE le recomandă cetăţenilor români care călătoresc în această perioadă utilizarea pe cât posibil exclusivă a bagajelor de mână pentru a evita eventuale întârzieri sau alte constrângeri generate de indisponibilitatea serviciilor de gestionare a bagajelor de cală.

Într-un comunicat transmis, luni seara, AGERPRES, MAE recomandă consultarea paginilor de internet a aeroporturilor portugheze menţionate, precum şi ale companiilor aeriene care operează zborurile din/către aceste aeroporturi pentru obţinerea de informaţii actualizate.

Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://lisabona.mae.ro şi http://mae.ro.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351.21.396.6463, +351.21.396.0866, +351.21.397.2648, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanenţă.

Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Lisabona: +351927411628. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: În prag de Crăciun, o femeie de 80 de ani, din Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu

Publicat

Publicitate

În prag de Crăciun, o femeie, în vârstă de 80 de ani, din localitatea Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu. Evenimentul s-a produs în această după-amiază. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate. Când s-a produs incendiul, femeia era în imobil, împreună cu fiul ei. Au simțit miros de fum, au ieșit din locuință și au sunat după ajutor.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Hudești. Primii care au ajuns la fața locului au fost pompierii voluntari. Aceștia au constatat faptul că locuința ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la alte construcții din gospodărie. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de două ore.

Cel mai probabil, evenimentul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
▪️nu lăsați ușa sobei deschisă;
▪️nu supraîncălziți soba;
✔️ montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
✔️stingeți focul pe timpul nopții;
▪️nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cetele de colindători au adus la sediul PSD Botoșani magia datinilor și obiceiurilor de iarnă

Publicat

Publicitate

Tradiția continuă! Sute de urători și colindători din întregul județ au venit cu sufletele pline de bucurie să vestească Nașterea Domnului și să aducă toate urările de un nou an bun social-democraților botoșăneni.

Parcarea din fața sediului PSD Botoșani s-a transformat, duminică, într-o veritabilă scenă, unde cetele de colindători și urători au prezentat cele mai frumoase datini și obiceiuri de iarnă de la noi din județ. Fiecare grup și-a reprezentat cu mândrie locul său de baștină și a adus cu sine o părticică din magia sărbătorilor, păstrând cu sfințenie tradițiile strămoșești.

Gazde primitoare, social-democrații botoșăneni au așteptat aceste momente cu mare drag. Și, așa cum e datina străbună, Doina Federovici, președintele PSD Botoșani, Alexandra Huțu, secretarul executiv al PSD Botoșani, vicepreședinți ai organizației județene, primari, consilieri județeni și locali, directori, inspectori școlari și membri social-democrați botoșăneni i-au primit pe toți cu inima deschisă, cu pâine și sare, cu vin și cozonac, cu sărmăluțe și alte gustări specifice zilelor de sărbătoare.

„Suntem recunoscători botoșănenilor care păstrează cu sfințenie această moștenire prețioasă și o transmit mai departe, din generație în generație. Obiceiurile și datinile străbune sunt legătura noastră cu trecutul, dar și cu viitorul, o punte între generații care nu se va rupe niciodată. Aceste tradiții, unice în întreaga lume, pe care noi, botoșănenii, le păstrăm cu mândrie în suflet, sunt o comoară de neprețuit, sunt ceea ce ne face să rămânem uniți. Fiecare an în care suntem alături de acești minunați urători este o sărbătoare a moștenirii noastre și un angajament de a face totul pentru a păstra vii tradițiile noastre care ne definesc ca neam”, a fost mesajul emoționant al social-democraților botoșăneni.

Au urat de bine, sănătate și belșug: Căiuții de la Albești, Ansamblul „Cununa” (Bălușeni), Ansamblul Folcloric „Dor de Plaiuri Corlătene” (Corlăteni), Ansamblul Folcloric „Flori de Corn” (Corni), Ansamblul „Bujorelul” Coșula, Colindătorii „Mugurașii” și Grupul Oneaga (Cristești), Ansamblul Folcloric „Doina Holmului” (Frumușica), Ansamblul Folcloric „Floare Albastră” (Gorbănești,) Ansamblul Folcloric „Zorile” (Havârna), „Căiuții Albaștri” (Hlipiceni), Ansamblul Folcloric „Moștenitorii de la Prut” (Manoleasa), Ansamblul Folcloric „Cununița” Prăjeni, Ansamblul Folcloric „Doina Costeștilor” (Răchiți), Ansamblul Folcloric Santa Mare, Ansamblul Folcloric „Valea Bașeului” (Știubieni), Ansamblul Folcloric „Todireanca” (Todireni), Ansamblul Folcloric „Tudoreanca” (Tudora), Ansamblul Folcloric „Viișorenii” (Viișoara) și Ansamblul Folcloric „Hora” (Vlăsinești).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending