Connect with us

Cultura

Cronica săptămânii: ,,Ivan Turbincă” la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rublică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

,,Am transformat povestea într-un spectacol, într-o sărbătoare populară”, spune într-un interviu Ion Sapdaru. Și povestea este spectacol ori de câte ori se rostește pe scena Teatrului „Mihai Eminescu”: ,,Spectacol cu măști, cu obiceiuri, cu jocul acela teribil al ţăranilor care, o dată pe an, devin actori pentru a-şi juca propriile măşti”. O dată pe an,  ne întoarcem în copilărie, suntem părtași la copilăriile altora, ne descrețim frunțile și sufletele pentru a ne bucura că putem fi altfel. Altfel ne-am simțit duminică seara, spectatori fiind la propriile predispoziții nostalgico-afective. Altfel ne-am simțit când, pe scenă, se spunea o poveste poate nedusă până la capăt de bunicii noștri. Altfel ne-am simțit când, prinși de vârtejul timpului, ne-am regăsit în inima năzdrăvană a lui Ivan  Turbincă.

Duminică seara, pe scenă, copilăria noastră s-a luat de la capăt, iar responsabil de perenitatea personajului nu a fost doar Ion Creangă, regizorul artistic Ion Sapdaru având meritul aducerii poveștii în actualitatea noastră cotidiană. Domnia sa și-a construit spectacolul fără să se abată de la poveste, dramatizarea urmând cu fidelitate textul lui Creangă, narațiunea, culoarea dialogurilor, expresivitatea și pitorescul limbajului. Povestea are suficiente virtuți teatrale în desfășurarea ei și tocmai această –  să-i zicem –  dramaturgie încifrată în text a făcut posibil spectacolul.

Regizorul artistic ni l-a oferit pe Ivan Turbincă așa cum i-a dat viață Creangă: poznaș, destupat la minte, dibaci, vesel, milostiv cât să-l amuze, să-l înduplece și să se facă plăcut lui Dumnezeu. Ivan – spaima iadului, furios, șiret, poznaș, dibaci – provoacă, încurcă și înspăimântă pe toți încornorații. Ivan, după treizeci de ani de cătănie, după treizeci de ani duși pe apa sâmbetei, cu bune și cu rele, crede că parcă ar fi timpul să-și facă un rost în viață, că parcă ar mai avea timp să recupereze ce a pierdut… și uite așa, între două intenții, hoinărind de la o poartă la alta, își dă seama că ar mai fi o soluție…

Un spectacol vesel și plin de înțelesuri, în care se demonstrează că, în relația lui Ivan Turbincă cu Moartea, Moartea are cel mai mult de pierdut. Un spectacol susținut într-un ritm infernal, în care nu dracii dau tonul, nu dracii încing jocul, ci neobositul Ivan. Un spectacol în care replica suavă a lui Creangă se împletește cu muzica și dansul. Un spectacol popular al măștilor neobosite.

Ion Sapdaru i-a atribuit rolul lui Ivan Turbincă actorului Bogdan Horga, mizând pe starea de spirit a acestuia, pe predispoziția pentru poantă, pe spontaneitate,  pe nonconformist, pe felul său de a face haz de necaz ca nimeni altul, pe relaționarea cu publicul. Bogdan Horga știe să fie un Ivan Turbincă veritabil, amuzant, captivant, distrat, expresiv, mereu conectat la spectator. (Poate, te afli pe ultimul rând, spectatorule, poate de după spectatorul din fața ta abia zărești marginea de sus a portalului, dar tu ai impresia, tu ai convingerea că Ivan Turbincă se uită în ochii tăi și doar pentru tine joacă.)

Publicitate

Natural în rolul său, Bogdan Horga manifestă expresivitate, sinceritate, trăsături ce-l fac pe Ivan Turbincă nu doar pitoresc, nu doar arhaic, ci și autohton, actorul contribuind prin expresie, prin jocul scenic, prin mimică și atitudine la crearea unui personaj pământean. Personajul din spectacolul lui Ion Sapdaru, interpretat de Bogdan Horga, are câte ceva din Păcală, câte ceva din Prâslea, câte ceva din Stan Pățitul, câte ceva din Dănilă Prepeleac.

Spectacolul, în ansamblu, este realizat în spiritul poveștilor suprarealiste și, în același timp, al celor populare, arhaice, autohtone, ale marelui povestitor. Chiar inserția episodului cu soarele și oborocul are rolul uniformizării prin scenă a universului popular.

Spectacolul a excelat înainte de toate prin dinamism, scenele s-au succedat în virtutea curgerii timpului, mișcarea actorilor fiind ritmată, cadențată, energică. Mișcarea actorilor s-a reliefat excepțional cel puțin prin prisma a trei registre: cazon, folcloric, mistic, schimbarea de roluri contribuind la dinamizarea actului scenic. Actorii, captați în roluri multiple, reușesc din toate perspectivele să evidențieze, să amplifice starea de arhaic, de popular, prin adaptarea rapidă la noul personaj, prin repoziționarea în grup, prin reconectarea la o altă perspectivă scenică. Astfel, se poate spune că regia schimburilor de roluri a întregit povestea și, implicit, a vitalizat-o.

Despre acest spectacol s-ar putea scrie fără a evidenția individualități, pentru că spectacolul a fost creat de o echipă omogenă, ce a acoperit scena plutind, dansând, mărșăluind, prinsă într-o nebunie petulantă, exuberantă, zburdalnică.

Personajele lui Ion Creangă au reușit să se impună atât prin unitate, cât și prin farmecul individual. Astfel, Florin Aionițoaei a interpretat un Dumnezeu așa cum ne-ar place nouă să-l credem: îngăduitor, blând, milostiv, ce trece cu vederea, ce închide ochii, ce nu pune la suflet, un Dumnezeu pământean. Gheorghe Frunză, un sfânt Petru mai atipic: rotofei, roșu în obraji, pus pe șotii, pus pe replici… Prin aceste personaje oarecum noncoforme, fără bărbi și fără aure deasupra capului, regizorul a coborât raiul mai aproape, pe scenă și, implicit, în sufletul spectatorilor.

La fel se poate spune și despre cei doi drăcușori travestiți în îngeri, ce stăteau mai mult turcește decât în genunchi la poarta raiului, care au fost la fel de amuzanți și la fel de atipici: personajele interpretate de Alexandru Dobynciuc și Răzvan Amitroaei și-au dus cu brio aripile și coarnele deopotrivă.

Iar peste toată șleahta drăcească, Scaraoțchi, căpetenia încornoraților, a știut să fie mai mult nătâng decât șiret și mai mult prostănac decât viclean. Și pentru că la Ion Creangă duhurile rele sunt ridicole, Sarsailă, interpretat impecabil de actorul Bogdan Muncaciu, și-a făcut simțită prezența tocmai în acele registre în care personajul opus sieși, Ivan Turbincă,  a triumfat. O interpretare la fel de reușită a avut actorul Bogdan Muncaciu și în rolul de cătană cu grad. În acest rol, autoritatea personajului s-a vrut a fi mai degrabă ridicolă decât exigentă. În fond, s-a mizat pe ironie și ironia a fost de bună factură.

Și pentru că Răzvan Amitroaei a știut să fie și Păcală, remarcăm cum actorul s-a priceput să aducă în cotidian personajul  cunoscut pentru umorul și istețimea sa ascuns sub o mască de naivitate și simplitate. Un Păcală oarecum urban, un Păcală de cartier, am putea spune.

Iar pentru că intenția regizorului a fost de a aduce personajele în cotidian, trebuie să remarcăm că și moartea (multiplicată) parcă era mai din zilele noastre, o moarte modernă, am spune. O moarte ce știa pe cât de bine să cosească, pe atât de bine să danseze la bară.

La înălțime – dacă ne este îngăduit să spunem așa –  au fost, deopotrivă, îngerii și demonii, răcanii, moartea, fețele cerești și Ivan Turbincă… Ivan, care a învins timpul; Ivan, care și-a luat cu simbrie în egală măsura atât slujba de cătană, cât și de paznic la porțile raiului; Ivan, care cu o mână își făcea cruce și cu cealaltă golea damigeana.

La înălțime au fost actorii Bogdan Horga, Florin Aionițoaei, Gheorghe Frunză, Andreea Moțcu, Alexandra Acalfoae, Mirela Nistor, Loredana – Petronela Chiribuță, Silvia Răileanu, Alexandru Dobynciuc, Bogdan Muncaciu, Cezar Amitroaei, Răzvan Amitroaei.

.        Iar responsabil de armonia, coeziunea, unitatea grupului nu a fost nimeni altul decât regizorul artistic Ion Sapdaru. Parte din responsabilitate trebuie atribuită coregrafei Victoria Bucun, astfel încât spectatorii se întrebau: oare ce le-a pus în cizme actorilor, oare au baterii, oare sunt manevrați de niște sfori de undeva din cer?

Ion Sapdaru, prin regia spectacolului, a indus percepția că povestea nu este destinată doar copiilor, accentuând, în mod deosebit, latura psihologică a evoluției relației protagonistului cu Moartea. Dorința personajului de a opri timpul se izbește de perspectiva unei veșnicii plictisitoare, iar veșnicia, la rândul său, de frica de a trece dincolo. Dar pentru ca aceste meditații filosofice legate de destinul omenesc să nu tindă spre tragic, regizorul artistic le-a alternat cu replici din inconfundabilul umor al autorului, dar și cu diverse momente coregrafice, dansul măștilor fiind un reper specific al folclorului românesc.

Impecabilă și scenografia maestrului Pastramagiu: decorul fix – câteva crengi strâmbe de copaci fixate în plan vertical, pe care atârnau niște cămăși populare rupte și decorul mobil –  ușa iadului care, prin repoziționare, devenea ușa raiului și lada ce se voia a fi laiță, masă sau sicriu. Scenografia, fără multe elemente, a transmis prin simbol, sugestie și personificare, atmosfera poveștii, precum și o anumită predispoziție spre meditație și sacru. De asemenea, contrastul culorilor și luminilor au conferit spectacolului perspectivele dorite, opuse ca sens și implicit  percepție. Decorul, pe cât de lugubru (pădure de țepe, cu resturi de textile atârnate în vârf, parcă pentru a sugera urme de identități), pe atât de hilar (ușa, aceeași ușă ce delimitează în mod identic spații opuse ca sens), de asemenea, a întregit, a dat dimensiune spațială și temporală spectacolului.

„Ivan Turbincă” este un spectacol care îți oferă șansa să te întorci în visele tale, acolo unde poveștile se povesteau singure până în zori și mai departe, până la asfințitul soarelui.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Medic infecționist: Tratamentul leprei se face cu antibiotic și poate dura până la doi ani

Publicat

acum 14 minute

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Managerul Spitalului de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași, medicul Florin Roșu, afirmă că tratamentul leprei se face printr-o asociere de antibiotice și poate dura până la doi ani, el punctând că, la câteva zile de la începerea administrării medicamentelor, bolnavul nu mai este contagios.

”Tratamentul constă în administrarea unei asocieri de antibiotice pentru o durată mai lungă de timp, de la câteva luni până la 2 ani. După câteva zile de la începerea tratamentului antibiotic, persoana nu mai este contagioasă”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, medicul infecționist.

El a afirmat că diagnosticul de lepră confirmat la Cluj nu ridică probleme de sănătate publică întrucât transmiterea bolii este extrem de dificilă.

”Situația actuală nu este una cu risc pentru populație. Această boală infecțioasă, lepra sau boala Hansen, este una foarte rară, iar pentru a fi transmisă este nevoie ca o persoană sănătoasă să fie în contact cu una bolnavă pentru o perioadă de timp foarte mare. Infectarea se produce în momentul în care o persoană sănătoasă intră în contact cu leziunile cutanate sau cu picăturile Flugge eliminate prin tuse sau strănut ale unei persoane infectate”, a mai spus medicul.

Totodată, acesta a punctat că perioada de incubație la această boală este de câțiva ani.

”Manifestarea principală în lepră este reprezentată de apariția unor leziuni sub forma unor placarde sau noduli la nivelul tegumentului, în funcție de forma bolii – lepromatoasă sau tuberculoidă. Placardele sunt inițial reduse în dimensiuni și deschise la culoare, ca apoi ulterior, odată cu progresia bolii, acestea să se extindă progresiv și să producă leziuni mutilante, cu posibilitatea de apariție chiar și a leziunilor ulcerative. Pot apărea, de asemenea, senzații de parestezii la nivelul acestora. Perioada de incubație în această boală este foarte lungă, de câțiva ani”, a explicat dr. Roșu.

Publicitate

Medicul subliniază că, depistată la timp, lepra poate fi tratată încă de la primele simptome. Boala este vindecabilă, mai spune el, și le recomandă celor care prezintă leziuni tegumentare care persistă mai mult de 24 de ore să se prezinte la spital în vederea diagnosticului.

”Trebuie evitat contactul apropiat prelungit cu pacienții infectați care nu se află sub tratament”, a mai spus Florin Roșu. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cătălin Silegeanu cere explicații privind achiziția microbuzelor școlare la suprapreț și solicită verificări în județul Botoșani

Publicat

acum 41 de minute

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a adresat o interpelare ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslariu, prin care solicită explicații privind modul în care au fost cheltuite fondurile PNRR pentru achiziția microbuzelor școlare electrice, în contextul scandalului public legat de diferențele majore de preț practicate între județe, cerând verificări și pentru Botoșani.

În documentul transmis oficial, senatorul atrage atenția asupra faptului că, pentru același model de microbuz școlar, unele autorități județene au achitat aproximativ 99.000 de euro, în timp ce în alte județe costurile au depășit 260.000 de euro, discrepanțe deja semnalate în spațiul public.

„Ăștia nu se mai satură! Au furat bani până și de la copiii necăjiți din satele sărace și izolate. Microbuze școlare cumpărate la suprapreț, de parcă banii europeni din PNRR ar fi pușculița baronilor locali”, a declarat senatorul Cătălin Silegeanu, acuzând că fondurile destinate educației par să fi fost deturnate de la scopul lor real.

Parlamentarul arată că, în timp ce copiii din mediul rural sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi pentru a ajunge la școală, resursele financiare nu au fost utilizate eficient pentru achiziția unui număr cât mai mare de microbuze. „În loc ca banii să fie folosiți chibzuit, s-au umflat facturile ca să se îmbogățească unii, iar aceste mânării sunt prezentate cinic drept mari realizări pentru educație”, a mai afirmat senatorul.

Prin interpelarea adresată ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cătălin Silegeanu solicită clarificări privind criteriile de stabilire a prețurilor, firmele care au câștigat contractele, controalele efectuate până în prezent și eventualele măsuri dispuse de minister. De asemenea, acesta cere explicit să se precizeze dacă suspiciunile de fraudă și neregulile semnalate la nivel național vizează și județul Botoșani.

„Am cerut explicații clare, documente și măsuri concrete. Este esențial să știm cine a câștigat contractele, de ce există aceste diferențe revoltătoare de preț și dacă astfel de situații se regăsesc și în județul Botoșani”, a transmis senatorul.

Publicitate

Totodată, parlamentarul a criticat reacția autorităților centrale, apreciind că sesizarea Parchetului European de către minister a venit tardiv. „Faptul că ministrul sesizează Parchetul European abia acum spune multe. Prea puțin și prea târziu”, a încheiat Cătălin Silegeanu.

Scandalul achizițiilor de microbuze școlare electrice finanțate prin PNRR a luat naștere după ce investigații jurnalistice au relevat diferențe de preț de până la trei ori pentru același tip de vehicul, precum și o concentrare a contractelor în câteva județe și la un număr restrâns de furnizori.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Incendiu la Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a suferit arsuri

Publicat

acum 2 ore

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în urmă cu puțin timp, într-o gospodărie din localitatea Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a încercat să stingă focul și a suferit arsuri la față și mâini. O vecină a sunat la pompieri, îngrijorată că flăcările s-ar putea extinde la casă.

 

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere, precum și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Aceștia au constatat că magazia, cu o suprafață de aproximativ 15 metri pătrați, ardea în totalitate. Incendiul a fost stins înainte ca flăcările să ajungă la casă.

 

Proprietarul a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Publicitate

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind foc deschis în spații închise ( mijloc de preparare a hranei în funcțiune, lăsat nesupravegheat).

 

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

 

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

 

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

 

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

 

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

 

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

 

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

 

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

 

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

 

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult

Eveniment

Al doilea caz de lepră a fost confirmat la Cluj, de autoritățile de sănătate. Ce măsuri sunt luate

Publicat

acum 3 ore

vineri, 12.12.2025

de

Publicitate

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Cluj anunță că vineri, 12 decembrie, a fost confirmat al doilea caz de lepră, dintre cele patru suspecte. Primul, o femeie de 44 de ani, a fost confirmat joi, informează alba24.ro.

Persoanele în cauză sunt femei, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca.

”În data de 11.12.2025 a fost confirmat un caz de lepră (boala Hansen), și astăzi, 12.12.2025, a fost confirmat al doilea caz de lepră și alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, în baza leziunilor cutanate și a criteriilor epidemiologice.

Toate cele patru persoane sunt de sex feminin, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca. Primele două paciente, în vârstă de 21 și 25 de ani, s-au prezentat la SCJU Cluj pe 26 noiembrie 2025.

Acestea au fost supuse investigațiilor medicale specifice pe baza cărora au fost confirmate cele două cazuri, iar celelalte două cazuri sunt în monitorizare clinică și epidemiologică. Pentru cazurile confirmate a fost început tratamentul specific OMS pentru lepră. În conformitate cu protocoalele internaționale, după inițierea tratamentului, riscul de transmitere scade până la dispariție”, a transmis DSP Cluj, într-un comunicat de presă.

Măsuri luate de DSP Cluj

DSP Cluj a luat măsuri ferme pentru limitarea oricărui risc:

Publicitate
  • suspendarea activității salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice
  • dezinfecție cu ozon în toate spațiile utilizate în cadrul salonului în care au lucrat persoanele în cauză
  • verificarea vestiarelor și a spațiilor de depozitare individuală
  • intensificarea procedurilor de igienizare cu biocide avizate
  • programarea angajaților la control medical la medicul de medicina muncii
  • extinderea anchetei epidemiologice
  • intensificarea supravegherii epidemiologice
  •  monitorizarea clinică a cazurilor și suspecților
  • extinderea testării contacților
  • evaluarea condițiilor de muncă și locuire ale angajaților străini.

Precizările ministrului Sănătății

Clienții salonului SPA din Cluj-Napoca unde a fost confirmat un caz de lepră nu trebuie să își facă griji și nici controale medicale suplimentare, a declarat, vineri, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, precizând că autoritățile efectuează o anchetă epidemiologică extinsă.

”(Clienți salonului n.r. ) nu trebuie să-și facă probleme și nici controale, pentru că Inspecția Sanitară de Stat și Direcția de Sănătate Publică vor face o anchetă epidemiologică extinsă, inclusiv cu clienții din ultima perioadă”, a afirmat ministrul.

Rogobete a explicat că transmiterea bolii necesită un contact prelungit.

”Persoana care s-a confirmat a stat împreună cu mama dânsei, în Asia, o lună de zile, în același apartament. Mama dânsei este acum în spital, confirmată cu această bacterie, deci cel mai probabil că de acolo a fost luat contactul. Este nevoie de un contact prelungit. Când spun prelungit, mă refer 2-3-4 săptămâni. De la o sesiune de masaj nu poate fi transmisă atât de ușor această boală”, a punctat acesta.

Ministrul a adăugat că activitatea salonului a fost suspendată temporar, dar la începutul săptămânii viitoare lucrurile vor reveni la normal.

”În salon au fost luate, la indicațiile Inspecției Sanitare de Stat, absolut toate măsurile specifice pentru dezinfecție, deci nu există niciun pericol. Oamenii trebuie să înțeleagă acest lucru”, afirmă ministrul Sănătății.

În context, Rogobete a subliniat că nu este vorba despre o alertă de sănătate publică.

”Este, într-adevăr, efervescentă informația pentru că din 1981 nu am mai avut niciun caz de lepră confirmată în România, dar nu este o alertă de sănătate publică, nu este o alertă epidemiologică. În momentul de față monitorizăm și controlăm situația. Sigur că, dacă se confirmă mai multe persoane, atunci vom institui toate măsurile specifice. Dar în momentul de față nu este cazul”, a conchis acesta.

Ce este lepra

Lepra este o boală cu evoluție lentă și contagiozitate redusă, potrivit DSP Cluj. Transmiterea bolii necesită expunere prelungită. Boala nu se transmite prin strângerea mâinii, îmbrățișare, călătorii în mijloacele de transport în comun, proximitate scurtă, folosirea spațiilor comune. După începerea tratamentului, riscul de răspândire dispare.

”Subliniem că riscul pentru populația generală rămâne scăzut, iar situația este gestionată cu maximă responsabilitate”, menționează DSP Cluj.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending