Connect with us

Cultura

Cronica săptămânii: „Iona” de Marin Sorescu la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

,,După ce a creat lumea în șase zile, El s-a simțit atât de epuizat încât n-a mai putut mișca un deget. A mai apărut oare ceva nou de atunci? Iată un exemplu de epuizare divină. Recitesc după câțiva ani Iona, cu ochi rece, străin, și mă întreb: oare unde rămăsesem? Iona, prorocul care a fugit din fața Cuvântului, a încăput în burta chitului. Ca o scrisoare, în cutia poștală. Am găsit, poate, din greșeală scrisoarea. Am citit-o cutremurat și mi s-a părut c-o înțeleg. Am încercat s-o transcriu. Asta a fost tot. După aceea am vrut să-l uit pe Iona. Ce s-a ales din mândra cetate Ninive? Ce s-a ales de oamenii ei care s-au îmbrăcat în sac și s-au pocăit și nu i-a mai ajuns mânia de sus? Am uitat absolut totul. Am fost întrebat dacă burta chitului simbolizează călătoria în cosmos sau singurătatea intrauterină. În ce măsură Iona e primul om ori ultimul om? Dacă dau o accepție freudistă, mistică, politică ori cabalistică experienței acestui personaj? Și mai ales ce semnificație are gestul final și dacă nu e prea multă amărăciune, și dacă nu mi-e milă de umanitate? Nu pot să vă răspund nimic. Știu numai că am vrut să scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur. Cred că lucrul cel mai îngrozitor din piesă e când Iona își pierde ecoul. Iona era singur, dar ecoul lui era întreg.”

Cum altfel se poate scrie un text despre Iona, dacă nu începând cu această explicită și, în același timp, confuză justificare a autorului, prefață la  volumul de texte dramatice Ieșirea prin cer (București, Editura Eminescu, 1984)? Și, în fond, ce importanță are dacă burta peștelui este arca lui Noe, o navă cosmică sau un uter, dacă în burtă sau în navă stă comod Adam, Iisus sau un muritor oarecare, dacă respectivul mijloc de locomoție va ancora vreodată la  debarcaderul lui Dumnezeu sau în portul lui Lucifer, dacă… Sau poate că nici măcar nu este vorba de intenția de a ieși la mal, poate nici nu se vrea salvarea individului. Posibil, este cald și bine în burta peștelui mare. În burta peștelui mare –  un pește mai mic, în burta peștelui mai mic –  altul și mai mic și tot așa până la sămânță, iar în această continuă decimare a materiei, firesc, și ecoul se  înjumătățește, se înjumătățește, până, efectiv, dispare, parcă sugerând o coborârea în adânc, tot mai în adânc.

Să încerci să evadezi dintr-un univers și să te trezești prizonier în alt univers și apoi în altul, și tot așa să te abandonezi în fiecare câte puțin, până când nu îți mai aparții, până când nu mai exiști. Despre acest tip de abandon strigă, invocă, cheamă, blestemă, roagă, se resemnează și iarăși urlă și iarăși plânge, și râde isterizat… Iona cu vocea și sufletul actorului Alexandru Dobynciuc.

„Iona”, în viziunea regizorului Bianca Laiu, este un spectacol poetic, pentru că „Iona”, înainte de a i se atribui structură dramatică, cu didascalii, cu indicații scenice, este un excepțional text liric, un poem filosofic. „Iona”, poemul destinului uman, al miturilor biblice, al creației, al sacralizării și desacralizării, poemul ambiguității, al polisemiei la nivel de idee, al aluziilor fine, al revoltei, al resemnării, al flexibilității analogice, al sugestiei, al paradoxurilor, poemul vieții și al morții deopotrivă. Respectiv, în universul tragic al absurdului, și actorul Alexandru Dobynciuc, în rolul lui Iona, este când meditativ, reflexiv, contemplativ, când abătut, pierdut, rătăcit.

În regia spectacolului, Bianca Laiu mizează, în special, pe reașezarea în text implicit a simbolului, sugestiei, metaforei, antitezei, probabil pentru a aduce piesa în cotidianul generației sale. Astfel, textului poetic i se atribuie structura unui puzzle, ce poate forma întregul după imaginarul regizorului, astfel încât mesajul devine mai percutant, mai direct, iar tragicul și comicul mai actual. Omiterea în mod voit a unor indicații scenice  a conferit  fluiditate textului, accentuându-se astfel lirismul și implicit ludicul. Poate respectivele ruperi de text și rearanjarea în propriul puzzle au fost sesizabile, cred însă că aceste pauze de respiro au făcut parte din regia Biancăi Laiu, având rolul de a delimita stările, creând astfel micropoeme de sine. Drept pentru care trecerea de la plus la minus emoție să nu fie prea sinuoasă. În consecință, Iona recită pe scenă poeme-rugăciune, poeme-filosofice, poeme plânse.

Publicitate

Dramaturgul Marin Sorescu, exponent al teatrului absurdului și al existențialismului, abil în mânuirea sensurilor, în relativizarea lor, sugerează și chiar propune, prin textul dramatic, perceperea unor complexe stări de claustrofobie, de sufocare și, implicit, de dezumanizare a individului. Astfel, nu există nici o diferență între o burtă de  corabie și una de pește, între un regim politic și alt regim, între o ideologie, fie ea și filosofică, și altă ideologie…, doar că individul nu se lasă învins, individul sparge pereții, nevoia de ferestre nu-i dă pace nici în vis.

Regizorul artistic, în proiectul său experimental, se depărtează în mod voit de absurdul textului dramatic, propunând elemente noi, moderne, chiar avangardiste: un Iona tânăr și rebel, un Iona mai egocentric, un Iona meditativ, cioranian chiar; un decor minimalist, în care culoarea roz sugerează un interior carnal, un decor substitutiv (animăluțele prinse în insectar –  așa da! cimitir); un demon-înger păzitor (personajul principal dedublat).

În ce măsură o avantajează deconstructivismul pe Bianca Laiu s-a observat la sfârșitul spectacolului: câteva zeci de Iona, parcă coborâți de pe scenă, au intrat în burta peștelui mare, sigur mai motivați în a ieși la liman și, poate, în a se întoarce din nou pe mare.

Incomodul Marin Sorescu, abil în mânuirea sensurilor și în relativizarea lor, scăpa mereu de vigilența partinică, de cenzura proletcultistă, pentru că, deși trimiterile sunt lesne de înțeles, autorul își construia textul astfel încât aluziei să i se poată atribui sensuri diverse,  de la profunzime existențială la  banalul cotidian, de la meditație la plictis.

Regizorul artistic a simțit că se poate juca cu sensurile, că Sorescu a lăsat portițe  deschise în text astfel încât Iona să fie contemporan nouă și poate altor câteva generații. Astfel, în spectacolul propus, Bianca Laiu a renunțat la năvod pentru o funie, un lasou, a renunțat până și la pești, înlocuindu-i cu zeci de animăluțe de pluș, parcă prinse în insectar. Cum altfel mai explicit să sugerezi starea de a nu-ți mai aparține, când însuși Sorescu spune: tot ce mișcă e pește,  și oamenii sunt pești, și animalele au fost pești doar că le-a redimensionat Dumnezeu acvariul. Iona are rucsac, pernă, așternut, are cu ce scrie, este abonat la presă, are și un măr din care nu se încumetă să muște, parcă temând-se de o posibilă încarnare în Adam.

Incomodul Sorescu – un opozant al scrierilor după clișee, al tematicilor arhiepuizate, al tezismului, pârghii ce plasau scrierile în zona oportunismului politic și, implicit, în afara esteticului și al canonului literar – taxează obediența, proletcultismul în literatura contemporană lui. Și totuși, este uimitor cum o piesă cu un mesaj atât de subversiv a trecut de vigilența cenzurii. Cum Iona, eliberat dintr-o închisoare mai mică –  corabia (atenție la sugestie: timpul scrierii piesei este și timpul eliberării eșalonului 2 al deținuților politici din închisorile comuniste, precum și cel al invadării Cehoslovaciei de către armata sovietică), nimerește într-o închisoare mai mare, burta peștelui. Lumea este o închisoare pe cât de întinsă, pe atât de strangulată de ideologii, reguli, principii.

Astfel de orizonturi anulate ne propune regizorul artistic Bianca Laiu prin actorul Alexandru Dobynciuc, prin scenografia de excepție a maestrului Mihai Pastramagiu, prin coregrafia Victoriei Bucun. Orizontul libertății, care aparent este deschis, imens, infinit, se îngustează treptat până când se  suprapun umbrele. În această ordine de idei, regizorul artistic precizează: ,,Singurătatea nu e atunci când stai singur, singurătate e atunci când ești înconjurat de o «mare» de oameni și te simți singur. Singurătatea e viața însăși. E puterea noastră de a îndura, de a accepta încadrarea socială, de a crede în liber arbitru. (…) Iona  este o stare de spirit. Ceea ce rămâne pregnant în mintea mea este nevoia umană de cunoaștere. Consider că în această lume, în acest sistem de valori, în această societate în care m-am născut, cunoașterea este putere. Ea poate fi de două tipuri: o cunoaștere ce se dobândește, se cizelează prin lecturi, informații; și o cunoaștere pe care aș vrea să o numesc sine: acea parte lăuntrică care nu este determinată de un exterior și cu ea ne naștem.  Pentru cunoașterea acestui sine, pentru cizelarea lui este nevoie să citim în noi. E ca o haină pe care o îmbraci atunci când ți-e frig, dar pe care nu tot timpul o și simți. Iona sunt eu, tu, oricare din noi. Într-o lume în care există societate democratică și prea puțină libertate de exprimare, o lume cu spațiu virtual din ce în ce mai mare fără cenzuri, o libertate ireală, revolta își face loc prin mintea omului. Ioana este un om revoltat, acesta este focul care îl îndeamnă să ajungă în punctul de a începe o căutare”.

Despre toate aceste căutări, rătăciri și iarăși căutări, despre identități tot mai înjumătățite, despre raportări la sine, la liberul arbitru, la lume, despre puterea de a răzbate, dar mai ales despre puterea de a te resemna și apoi de a te ridica, despre ispita de a rezista și, finalmente, despre demnitatea de a-ți privi moartea în ochi și despre câte alte insistențe în a cunoaște nimicul, în  a face diferența între valoarea unui grăunte de nisip și valoarea altui grăunte de nisip ne vorbește și ne face să credem prin spectacolul său liric, meditativ, contemplativ, lucid, regizorul artistic Bianca Laiu.

Și pentru că domnia sa a avut nevoie  să-l salveze „pe Iona, pentru că el nu a greșit, deși prin negreșeală înseamnă că el e  sugrumat de frici și piedici care l-au oprit din a greși”, a trebuit să-l scoată pe Iona din mijlocul nostru,  să-l însuflețească și să-l aducă pe scenă pentru a ne identifica în el și a ne întreba cât la sută suntem Iona și cât nimeni? Și fireasca întrebare își găsește răspunsul în filosofia scenică a regizorului artistic: „Cred că atunci când renunțăm să ne mai identificăm cu orice facem, cu statutul social, poate, sper, vom realiza că doar așa suntem și că existența își face loc, iar fericirea prezentului poate să apără”.

Doar că Iona nu este fericit nici măcar o secundă, Iona nu-și găsește nici  pacea, nici locul, nici lumina, nici ecoul și nici timpul. Posibil, ca să fie fericit, Iona avea nevoie de un timp prezent – doar că această dimensiune îi lipsește cu desăvârșire personajului lui Sorescu –, în care să existe dimpreună cu ecoul său.

Un astfel de Iona întruchipează actorul Alexandru Dobynciuc, un așa tip de Iona își însușește, cu un așa geamăn conviețuiește, unui așa Iona îi duce povara (cruce sau desagă de lemne tot una e), în pielea unui așa Iona moare și visează să învieze pe scenă și iar moare, la fel de singur, la fel de neînțeles și totuși la fel de hotărât să schimbe ceva în curgerea timpului. Pentru că atunci când Alexandru Dobynciuc se transpune într-un personaj, practic nu mai este nimic de făcut. Pentru că, spune regizorul artistic, „Alexandru este omul, este artistul care deține o disponibilitate extraordinară în lucrul cu mine la scenă”, pentru că ,,singurătatea a fost o temă de discuție care încă mai e șoptită în pauzele dintre repetiții, în respirațiile serilor, în realizarea că suntem singuri, oricât de aproape am fi de oameni”.

În prefața volumului „Iona”, Marin Sorescu dă cheia  textului dramatic în care se identifica cu eroul său: „Iona este profetul care a fugit din fața Cuvântului, a încăput în burta chitului ca o scrisoare în cutia poștală”. Și în această cheie regizorul artistic și-a pus în scenă spectacolul, în această cheie actorul și-a însușit personajul, punând echivalența între Cuvântul-creatorul și Cuvântul-cel creat. O echivalență percepută numai și numai prin prisma adevărului. În spiritul și în virtutea acestui adevăr intim, „a omului singur, nemaipomenit de singur”, interpretează actorul Alexandru Dobynciuc.

Pe scenă, precum într-o burtă de corabie, de pește sau – de ce nu? –  în burta cetății Ninive. În virtutea adevărului, actorul protestează (să trezești toți naufragiații pe rând să nu se bage de seamă, că altfel se înfurie marea), se resemnează (Uite, s-a făcut întuneric în mâna dreaptă), se încurajează (dar răzbim noi la lumină), parcă spunând că singurătatea este, de fapt, felul lui de a fi, că el s-a transferat, pur și simplu, în personaj, cu tot cu bagaje, cu tot cu suflet, cu tot cu singurătate și există în acesta fără prea mare efort.

Pe scena Teatrului „Mihai Eminescu”, actorul Alexandru Dobynciuc ne convinge că, de fapt, poemul lui Sorescu este mai actual ca niciodată, că burta universală în care de bună voie ne lăsam înghițiți este destul de încăpătoare și că adevărata libertatea trebuie percepută înafara respectivelor limite, căutând-o în sine. Doar așa se poate ieși pentru a doua oară, pentru a treia oară din hoit, pentru a-ți pune un preș la intrarea sufletului și, chiar dacă năvodul cu stele este mai greu decât năvodul cu nori, în virtutea adevăratei libertăți, merită să-l arunci în larg și să aștepți. Actorul Alexandru Dobynciuc ne convinge că merită să împingi din spate valul sau să te opui lui doar pentru motivul de a te declara un pește fericit, chiar și atunci când Dumnezeu nu mai poate să mai dea un exemplu prin învierea sa.

De toată admirația este scenografia maestrului Pastramagiu. Pe două panouri sunt prinse, ca în insectar, elemente de viață și, respectiv, de moarte, panouri gândite sub forma a două uși rotative, făcute să se deschidă spre două posibile dimensiuni, astfel încât, prin  repoziționarea acestora, protagonistul să se joace de-a v-ați ascunsa cu dedublarea sa (diavolul). Panourile dau temporalitate și spațialitate spectacolului. Decorul roz sugerează un interior carnal, gândit posibil pentru un Iona nenăscut sau, poate, pentru un Iona ce visează că totul va fi bine (răzbim noi până la urmă). Inspirată, de asemenea, acea punte ce dă spre sala de spectacol, un fel de debarcader al pescarilor, precum și cele câteva elemente de decor și recuzită care îl aduc pe Iona în cotidian (rucsac, palton, scaun, ziare, pumnal, pistol). Prin acea punte, Iona este în mijlocul nostru,  Iona aduce marea mai aproape sau, poate, pustiul. Prin acea punte Iona aduce viața și moartea deopotrivă mai aproape de lume – sinuciderea în singurătate este lașitate spune Cioran –, sinuciderea în mijlocul cetății este un act de bravură, un exemplu pentru toți naufragiații ar putea spune personajul Biancăi Laiu… Și dacă tot nu se va face înțeles cetății prin propria jertfire, măcar îngerul său păzitor să-i asiste desfacerea, pentru că în moarte, ca și în viață, nu-i bine să vii, să pleci singur.

Se vede că punerea în scenă a spectacolului a implicat o muncă de echipă. Adaptarea spațiului de joc a implicat ingeniozitate: regizorul tehnic Lucian Hânțescu a redimensionat scena cinematografului, gândind-o ca pe un studio intim, apropiat, captivant, iar luminile și sunetele au creat ambientul necesar al temporalității și spațialității dramatice.

Coregrafia Victoriei Bucun, ca în toate reprezentările, a fost la înălțime. Coloana sonoră –  inspirată: muzica orientală veche deschide și închide spectacolul într-o atmosferă arhaică, iar bătăile de toacă aduc jocul într-un cotidian autohton, al rugăciunii, al invocărilor prin sunet. Într-un alfabet al sunetelor, cunoscut doar de Iona, și posibil de Dumnezeu, Iona se roagă.

La capitolul sonorizare, remarcăm vocea exterioară (care sugerează prezența mamei), ce se face auzită atunci când se impune un anumit tip de dialog, acolo unde Iona obosește să întrebe și să-și răspundă, acolo unde se cere un ton suav, blând, plăcut, un ton care să echilibreze stările de spaimă, nebunie, depresie, deznădejde, isterie, frică, miraj. Miraj, în mijlocul apei, ca în mijlocul deșertului.

Și nu în ultimul rând, amintim prezența îngerului păzitor, interpretat de actorul Petruț Butuman (dedublarea lui Iona), parcă și el afectat de un bipolarism sentimental, pe de o parte, obedient în misiunile sale malefice: ispitește, provoacă, atrage în cursă, propune mărul, pumnalul, frânghia și, pe de altă parte, ocrotitor, grijuliu, iertător, își ia jumătatea în brațe, o leagănă, o adoarme, o învelește, îi pune perna sub cap.

La Teatrul „Mihai Eminescu”, pe scena cinematografului „Unirea” s-a mai născut un spectacol și este tot mai bine. Spectatorule, vino să te îmbogățești din bogăția lui Iona!

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

ANRE aprobă noile tarife reglementate de distribuție a gazelor naturale, aplicabile de la 1 iulie 2025

Publicat

acum 6 ore

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a actualizat noile tarife reglementate de distribuție a gazelor naturale, aplicabile de la 1 iulie 2025, acestea fiind, în medie, cu 0,005 lei/kWh mai mari decât cele practicate pentru perioada iulie 2024 – iulie 2025, a anunțat, miercuri, ANRE.

”În urma unei analize în profunzime a solicitărilor formulate de către operatorii de distribuție a gazelor naturale și după eliminarea substanțială a costurilor care nu se încadrau în metodologie, în ședința Comitetului de Reglementare din data de 25 iunie 2025, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a actualizat noile tarife reglementate de distribuție a gazelor naturale, aplicabile începând cu 1 iulie 2025. Aceste tarife sunt, în medie, cu doar 0,005 lei/kWh mai mari decât cele practicate pentru perioada iulie 2024 – iulie 2025. Decizia a fost luată în unanimitate, având ca obiectiv menținerea echilibrului între nevoia de investiții în rețea și protejarea consumatorilor finali”, se arată într-un comunicat al ANRE transmis AGERPRES.

ANRE subliniază că modificarea tarifelor de distribuție este rezultatul contextului economic și investițional actual, ”nu al unei dorințe de a crește povara financiară asupra consumatorilor”.

Potrivit sursei citate, principalii factori care au determinat această ajustare sunt următorii: inflația prognozată pentru 2025, de circa 4,3% și introducerea impozitului pe construcții speciale, ca urmare a modificării Codului Fiscal, care generează costuri suplimentare pentru operatorii de distribuție a gazelor naturale. ”Tarifele de distribuție au fost ajustate astfel încât operatorii să poată acoperi și aceste noi obligații fiscale, menținând totodată sustenabilitatea financiară a serviciului”, subliniază ANRE.

De asemenea, alți factori de care s-a ținut cont pentru actualizarea tarifelor vizează investițiile realizate în 2024 de către operatorii de distribuție, atât pentru racordarea noilor consumatori la rețeaua de gaze naturale, cât și pentru extinderea și modernizarea sistemelor de distribuție în zonele concesionate. Aceste investiții cresc costurile de capital, însă sunt necesare pentru îmbunătățirea serviciilor și extinderea accesului la rețeaua de gaze naturale, precizează Autoritatea.

Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere scăderea volumului de gaze naturale distribuite.

Publicitate

”Ținând seama la stabilirea tarifelor de influența acestor factori, ANRE se asigură că operatorii de distribuție își pot continua activitatea în condiții normale, investind în infrastructură și calitatea serviciilor, fără a compromite stabilitatea pe termen lung a rețelelor de gaze naturale”, subliniază instituția în comunicat.

În acest context, reprezentanții ANRE afirmă că, pentru consumatorii casnici, impactul în facturi va fi unul redus datorită caracterului moderat al ajustării tarifare. De exemplu, pentru un client casnic care locuiește într-un apartament cu centrală de încălzire pe gaze, care are un consum anual total de aproximativ 5 MWh, valoarea facturii de gaze ar putea crește cu circa 2 lei pe lună, prețul facturat neputând depăși prețul plafonat aplicat în prezent consumatorilor finali de gaze naturale, conform legislației în vigoare.

”Consumatorii finali sunt în continuare protejați de plafonarea prețului final la gaze naturale până la data de 31 martie 2026, aceasta însemnând că, în practică, în nicio factură prețul facturat nu va depăși prețul plafonat existent, chiar și după aplicarea noilor tarife de distribuție. Cu alte cuvinte, ajustarea tarifelor de distribuție nu va aduce costuri suplimentare generate de prețuri peste plafonul stabilit, astfel că populația va continua să beneficieze de protecție față de creșteri bruște ale prețurilor gazelor naturale”, se mai arată în comunicat.

Prin aprobarea acestor tarife de distribuție, ANRE urmărește în mod direct asigurarea unui echilibru just între recunoașterea costurilor justificate ale operatorilor și protejarea intereselor consumatorilor. Pe de o parte, operatorii de distribuție trebuie să își acopere costurile operaționale (cum ar fi mentenanța rețelelor, cheltuielile cu personalul și achiziția de materiale) și costurile de capital (legate de investițiile în infrastructură și extinderea rețelei). Pe de altă parte, ANRE are misiunea de a se asigura că aceste costuri sunt justificate și eficiente, astfel încât consumatorii să nu plătească mai mult decât este necesar pentru un serviciu sigur.

”Noua ajustare tarifară a fost concepută exact în acest spirit: costurile recunoscute au fost analizate cu atenție pentru a fi doar cele strict necesare și justificate. ANRE subliniază că astfel de ajustări periodice permit menținerea fiabilității pe termen lung a serviciului de distribuție a gazelor naturale”, precizează reprezentanții ANRE.

Decizia de aprobare a tarifelor reglementate de distribuție a gazelor naturale s-a făcut în conformitate cu prevederile legale și metodologiile în vigoare, asigurând transparența și corectitudinea procesului. Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, împreună cu Ordinul ANRE nr. 89/2024 (privind aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate pentru serviciul de distribuție din sectorul gazelor naturale), stau la baza stabilirii acestor tarife.

Conform acestor reglementări, ANRE stabilește tarife de distribuție diferențiate pentru fiecare operator de distribuție a gazelor naturale și pentru fiecare categorie de clienți din portofoliul acestuia, în funcție de consumul anual, ținând seama de costurile justificate ale fiecărui operator.

Tarifele aprobate includ, fără a se limita la, costuri legate de: modernizarea și dezvoltarea rețelelor de distribuție, prin lucrări de înlocuire a conductelor vechi, prin extinderea sistemelor în localități sau zone noi, ori prin înființarea unor sisteme de distribuție complet noi acolo unde este necesar; racordarea de noi consumatori la sistemul de distribuție, fie că este vorba de clienți casnici, persoane fizice autorizate, întreprinderi mici sau instituții publice. Aceste costuri de racordare sunt avute în vedere doar dacă sunt considerate justificate și rezonabile; operarea în condiții de siguranță a sistemelor de distribuție- menținerea rețelelor în condiții optime de funcționare și siguranță, astfel încât alimentarea cu gaze naturale să fie continuă și în parametri normali.

De asemenea, tarifele de distribuție se stabilesc pentru un an tarifar, care în sectorul gazelor naturale începe la 1 iulie și se încheie la 30 iunie anul următor. Astfel, tarifele aprobate la acest moment, vor fi valabile de la 1 iulie 2025 până la 30 iunie 2026, după care ANRE va reevalua nivelul tarifelor în funcție de noile condiții economice, de costurile realizate și de investițiile realizate de operatori.

ANRE asigură consumatorii din România că această ajustare de tarif este una ”moderată și justificată”, care nu are scopul de a împovăra populația, ci de a permite continuarea investițiilor în rețeaua de gaze naturale și menținerea unui serviciu sigur și fiabil. ”Protecția consumatorului rămâne o prioritate: chiar și cu aceste tarife ușor mai ridicate, prețul din facturile cetățenilor nu va crește peste nivelul plafonat deja cunoscut, iar calitatea serviciului de distribuție va putea fi susținută prin resursele obținute”, se precizează în comunicat. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Bălușeni, Buzeni, Cristești, Coșula, Copălău, Frumușica, inclusiv orașul Flămânzi au rămas fără apă

Publicat

acum 6 ore

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Din cauza unor defecțiuni de natură electrică survenite la Stația de Pompare Buzeni, S.C. Nova Apaserv  S.A. Botoșani anunță întreruperea furnizării apei potabile începând de astăzi, 25 iunie 2025, ora 21:00, până mâine, 26 iunie, ora 20:00.

Vor fi afectați utilizatorii din următoarele localități: Bălușeni, Buzeni, Cristești, Coșula, Copălău, Frumușica, inclusiv orașul Flămânzi.

            Cauza întreruperii o reprezintă lucrările efectuate de compania E.ON la rețeaua de alimentare cu energie electrică, lucrări ce influențează funcționarea stației de pompare.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele noastre, în colaborare cu furnizorul de energie electrică, depun toate eforturile pentru remedierea situației în cel mai scurt timp posibil.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Funcționari ai Gărzii de Mediu și Agenției pentru Protecția Mediului, trimiși în judecată de DNA pentru corupție

Publicat

acum 6 ore

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

Procurorii Serviciului Teritorial Suceava din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 26 de persoane fizice și juridice într-un dosar privind săvârșirea unor fapte de dare și luare de mită, abuz în serviciu sau fals intelectual, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de DNA.

Printre persoanele trimise în judecată se află și comisari ai Gărzii Naționale de Mediu Botoșani și angajați ai Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, în legătură cu protejarea intereselor unor firme care nu respectau normele de mediu.

Potrivit DNA, un comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Botoșani, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a 11 infracțiuni de luare de mită, dar și pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, infracțiuni de fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată sau folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată (14 acte materiale), precum și complicitate la infracțiunea menționată.

De asemenea, un alt comisar de mediu este acuzat de săvârșirea a șapte infracțiuni de luare de mită, șapte infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, șapte infracțiuni de fals intelectual, precum și de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată (3 acte materiale), precum și complicitate la infracțiunea menționată.

Un comisar de mediu este acuzat de săvârșirea a patru infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trei infracțiuni de fals intelectual, precum și de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată sau folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Un altul, tot de la Garda de Mediu, a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și 2 infracțiuni de fals intelectual.

Publicitate

Un comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și două infracțiuni de fals intelectual, în timp ce o colegă a sa este acuzată de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual.

Totodată, un consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Botoșani este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită în formă continuată și o complicitate la luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două în formă simplă și una în formă continuată – 6 acte materiale), fals intelectual (două infracțiuni în formă simplă, una în formă continuată și sub forma instigării), precum și de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

O altă angajată a APM, care era șef serviciu Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, este trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie sub forma instigării la infracțiunea la fals intelectual.

În același dosar, primarul comunei Mihălășeni a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Doi administratori al unor societăți comerciale sunt și ei cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, infracțiuni de complicitate la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și dare de mită

De asemenea, șase firme și reprezentanții acestora sunt acuzați de săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă simplă sau continuată.

Anterior, în cauză, procurorii anticorupție au încheiat trei acorduri de recunoaștere a vinovăției cu o firmă și două persoane fizice, care erau acuzate de săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Potrivit DNA, în perioada aprilie – octombrie 2022, inculpații menționați mai sus, funcționari publici în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani și Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu, prin încălcarea dispozițiilor legale, în contextul activităților de inspecție și control desfășurate în domeniul protecției mediului la diverși agenți economici și unități administrativ – teritoriale (comisari de mediu) ori în contextul activității de emitere/ revizuire/ acordare viza anuală. Cât și de urmărire a îndeplinirii cerințelor legislației de mediu din actele de reglementare(angajați în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului).

Concret, aceștia ar fi omis să ateste în documentația de control întocmită, cu ocazia controalelor efectuate, toate faptele de încălcare a legislației de mediu ori ar fi atestat aspecte necorespunzătoare adevărului cu privire la neconformități/ încălcări ale legislației de mediu identificate, pentru care nu ar fi aplicate sancțiunile legale.

De exemplu, inculpații, funcționari publici, nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare în cazul unor incendii de vegetație despre care cunoșteau că ar fi fost provocate intenționat, în aceeași manieră procedând și în cazul unor depozitări nelegale de deșeuri din construcții și demolări ori în ceea ce privește evidența necorespunzătoare a uleiurilor uzate și a produselor chimice utilizate.

”În același context, o parte dintre inculpați ar fi permis accesul la informații ce nu sunt destinate publicității unor agenți economici pe care i-ar fi anunțat cu privire la sesizările/ controalele care îi vizau ori alte controale tematice/ inopinate care urmau să se desfășoare. În plus, pentru ‘serviciile’ oferite în sensul anterior menționate, inculpații (…), în calitate de comisari de mediu, ar fi pretins și primit, în mod direct sau prin intermediar, sume de bani sau alte foloase necuvenite, între 300 – 1.000 lei, precum și alte foloase necuvenite (de exemplu trei tone de deșeuri material lemnos, 500 kg grâu etc.). Din probele administrate în cauză a mai rezultat că exista o legătură strânsă între inculpații funcționari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani și inculpații angajați din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani (autoritatea competentă să emită acte de reglementare), respectiv cu inculpata (…), șef serviciu Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani și (…), consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, în vederea sprijinirii societăților controlate, astfel încât să fie urgentate demersurile necesare pentru obținerea autorizațiilor de mediu ori pentru a evita eventuala suspendare a autorizațiilor, în caz de nereguli”, se arată în comunicat.

Concret, în lunile septembrie-octombrie 2022, consilierul în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani ar fi pretins de la diferiți agenți economici, prin reprezentanții acestora ori în contextul unor cereri formulate pentru proiecte proprii sau pentru persoane apropiate acestora, foloase care nu i se cuvin, respectiv mașini uzate care să corespundă cerințelor pentru obținerea reducerii la achiziția unei mașini noi prin programul rabla, în final funcționarul primind, de la doi agenți economici, documente pentru două mașini uzate, în legătură cu emiterea/ revizuirea/ acordarea vizei anuale, a autorizației de mediu, pentru a nu suspenda autorizația de mediu ori în schimbul avertizării asupra unor controale inopinate. De asemenea, inculpatul ar mai fi pretins și primit o sumă de bani și foloase necuvenite de la un agent economic pentru emiterea autorizației de mediu.

În plus, el le-ar fi oferit ”ajutor” unora dintre reprezentanții agenților economici, prin atestarea de aspecte necorespunzătoare adevărului în conținutul documentației necesare obținerii avizelor de mediu.

În acest dosar s-au dispus măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpați în vederea confiscării speciale și a recuperării prejudiciilor.

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor s-a constituit parte civilă în cauză, în vederea recuperării prejudiciilor.

AGERPRES

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (363)

Publicat

acum 7 ore

miercuri, 25.06.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

EMINESCU PEDAGOG (IX)

 Toma Chiricuță rezervă în studiul său un capitol care-l vizează pe Eminescu revizorul școlar (numit în august 1875).  Documentele lăsate  din această calitate  sunt unele care au maxim interes pentru istoria școlii românești, dar și pentru cunoașterea personalității lui Eminescu. În rapoartele sale se găsesc toate ideile pedagogice  asimilate până la nivelul anului 1875 și cele căpătate în urma observațiilor pe teren ca revizor. Pe drept se întreabă Toma Chiricuță: „Ce potrivire putea să fie între ideile acelea înalte, abstracte și generoase, pe care le-a sorbit Eminescu-studentul, din volumele groase de studii, citite prin biblioteci, sau din prelegerile atât de savante, pe care le-a audiat el la Universitățile din Viena și Berlin  și viața noastră națională? Această viață venea dintr-un făgaș de dezvoltare cu totul deosebit, în ceea ce pr4ivește elementele din care se alcătuia și în ce privește spiritul, care adia peste dânsa și o impregna în toate fibrele, decât acela în care se făurise cultura și știința, pe care o importa Eminescu din lumea germană. Orient și Occident, iată cuvintele care pot exprima mai concis antinomia reală în care se află Eminescu la începutul activității sale  de revizor școlar”. Privind această activitate de doar un an a lui Eminescu, Toma Chiricuță ne îndeamnă ca în primul rând să vedem entuziasmul extraordinar cu care se avântă în această muncă, o muncă ce completează pe cei patru Eminescu: vizionarul, sentimentalul, cugetătorul și reformatorul. Din această perspectivă, autorul studiului  ne propune: „Luați toate rapoartele lui, îndreptate către minister, sau fie numai acelea îndreptate către un simplu prefect, recitiți acel memorabil raport privitor  la conferințele cu învățătorii rurali din județul Iași („Raportul asupra conferințelor cu învățătorii din județul Iași”) treceți apoi la acela privitor la „Reorganizarea școalelor rurale din județul Vaslui” cu toate anexele lui, nu lăsați la o parte toate rapoartele, foarte multe,  îndreptate către prefectul de Iași, către prefectul de Vaslui și către ministrul instrucției, lupta lui Eminescu cu realitățile sociale, și în special cu administrația, numai pentru a-și coborî în faptă o picătură măcar din uriașul ocean de lumină și patriotism pe care îl purta în suflet”.  Observând că la conferințele cu învățătorii foarte mulți lipseau, spre exemplu la conferințele din Iași din 54 de învățători s-au prezentat doar 24, a simțit nevoia să  descopere cauzele.  Din rapoarte sale reiese că acestea nu s-au ținut în anii din urmă sau au fost organizate de formă.  Sub conducerea sa, conferințele au fost cu mult mai mult decât o formalitate.

Toma Chiricuță, studiind atent rapoartele întocmite de Eminescu, descoperă un  revizor practic, înțelept și iubitor de destinul școlii.  Mai mult, din raportul privind reorganizarea școlilor rurale din județul Vaslui, Toma Chiricuță este îndreptățit să spună că este unic în analele școlii noastre: „Căci în el se oglindește, pe lângă o minunată înțelegere a realităților sociale de la noi, pe lângă o pătrundere adânc sociologică a  problemei învățământului și a educației în genere, dar și un spirit de viziune practică a dezlegărilor celor mai bune a acestei probleme”.

Autorul studiului reia un pasaj din acest raport al lui Eminescu și care vizează județul Vaslui: „Impresia generală care mi-au făcut-o școalele rurale din acest județ a fost rea.  Pretutindeni frecvența mică, pretutindeni sărăcia muncitorului agricol, mortalitatea adesea înspăimântătoare, greutățile publice și angajamentele de muncă născute din aceste greutăți, aproape insuportabile. Atât mediul social, cât și administrația, fac să fie școala un lucru aproape de prisos.  Nu cutez încă a mă pronunța asupra cauzelor acestei stări de lucruri, însă cred de pe acum că ea nu se poate schimba decât prin un alt sistem de dări și prin o organizare mai liberă a muncii”. Pasiunea la extrem pusă în activitatea de revizor școlar  i-a adus unele probleme în raport cu șefii învățământului, inclusiv cu ministrul. De fapt D. Caracostea, în „Personalitatea lui M. Eminescu”, spune: „Atât prin puternica vitalitate sădită în el și vădită în portretul său fizic cât și prin intelect, temperament și întreg felul de a simți și lucra, personalitatea lui Eminescu, în ce avea mai adânc, e caracterizată printr-o sete nemărginită de afirmare a vieții, în toate domeniile, până la limita în care e îngăduit să se încordeze firea omenească”. (VA URMA)

 

Publicitate

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending