Connect with us
Publicitate

Cultura

Cronica săptămânii: „Insomnie de Crăciun” la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

Pe un fond musical marca Jona Lewie, „Stop The Cavalry” (reinterpretare muzicală orchestrată), debutează spectacolul „Insomnie de Crăciun”… de Crăciun, și nu de război, cum ne-ar sugera versurile melodiei inițiale: 

Hei, domnul Churchill vine aici

să spună că ne descurcăm minunat,

dar e foarte frig aici, în zăpadă,

mărșăluiește pentru a câștiga de la inamic.

Publicitate

Oh, eu zic că e greu, am avut destul.

Poți opri cavaleria?

 

Publicitate

A trebuit să lupt, aproape în fiecare noapte, de-a

lungul acestor secole.

Atunci spun, oh, da, încă o dată

Poți opri Cavaleria?

 

Mary Bradley așteaptă acasă

În zona de explozie nucleară.

Mi-aș dori să dansez acum

În brațele fetei pe care o iubesc.

 

Dub a dub a dum dum

Dub a dub a dum

Dub a dum dum dub a dub

Dub a dub a dum

Și în Botoșaniul nostru este frig, și pe scenă se imită foarte bine frigul, nu însă într-atât încât mesajul, optimist, încurajator, chiar visător, din versurile melodiei  să nu contamineze cu brio interpretarea actoricească și, implicit, publicul care a ales, atât în ajunul Crăciunului pe rit nou, cât și a Crăciunului pe rit vechi, să trăiască sau chiar să retrăiască aceste emoții. Astfel, teatrul, pentru a nu știu câta oară, demonstrează că știe să impună atemporalitatea și aspațialitatea pe scenă, pentru ca noi, spectatorii, să putem fi extrași din cotidianul nostru fixist pentru a fi transpuși în lumi luminoase sau întunecate, calde sau reci, vesele sau triste. Una dintre aceste lumi, în spectacolul „Insomnii de Crăciun”, o descoperim într-un cămin coșbucian, izolat, la o margine de sat, de univers. Într-un cămin în care emoțiile, fie ele și sub  forma insomniacă, au captat actorii și publicul în egală măsură, astfel încât spectacolul s-a încheiat cu un recital de colinde ce au unit sala și scena într-un singur cor.

Undeva, într-o casă, la margine de sat, de univers, o familie mare, încearcă să se bucure de emoțiile Crăciunului sau cel puțin mimează bucuria, împăcarea, dragostea, buna dispoziție într-un registru lirico-mizical bine inspirat din punct de vedere tematic.

Colajul de texte ales de regizorul artistic (chiar dacă afișul ne anunță că este vorba de o creație colectivă) însumează poezii, colinde, balade populare, epigrame. Versurile creștine ale lui Ștefan Octavian Iosif conturează atmosfera feerică a Nașterii Domnului, fiorii de gheață ai lui Vasile Alecsandri, pastelistica, registrele vizualizabile, cromatica amplifică percepția stării de iarnă de pe scenă, implicit, și în rândul spectatorilor. Fereastra imaginară pe care privesc actorii din scenă către sală (pârtia de săniuș), precum și transpunerea actorilor în locul personajelor textului poetic, dau dinamică și euforie versurilor lui Coșbuc. Prin versuri, încărcate de blândețe, naivitate și suprarealism, Otilia Cazimir reactivează starea de copil în toți ai casei și, pentru că nu puteau lipsi din montajul literar artistic, amintirile bădiei Creangă, regizorul ne-a zgândărit memoria nostalgică cu câteva pasaje ale marelui povestitor. Din repertoriul actorilor, care s-au străduit să ne facă să simțim ca ei, nu au lipsit versuri populare, frânturi de balade, snoave, precum și câteva epigrame ale lui Vasile Panaitescu, versuri care au satisfăcut nevoia de bună dispoziție pe scenă. De asemenea, și inserarea unor strofe din Topârceanu, rostite, într-un mod comic, impacientat, răstit, de Viorel, copilul de casă, au amplificat starea de haz, într-un fel contrabalansând tonurile grave și triste ale agripniilor motivate prin substantivele: frig, vijelie, Siberie, gheață, promoroacă.

De altfel, starea glacială a fost  redată într-un mod excepțional prin inspiratul decor: peisajul de fundal, elementele de recuzită, precum și îmbrăcămintea populară tradițională a actorilor. Poate, pentru unii spectatori, să fi distonat puțin acel godin din fier, în care Viorel, nervos, mai arunca din când în când câte un lemn, și șuba de boier rus a lui Gheorghe Frunză, dar acestea introduceau și puțină ironie în toată povestea. Bine s-au comportat și mașinile de făcut fulgi, suflantele și sunetiștii; poate și datorită lor am simțit oarecum frigul spectacolului.

Și pentru că a fost vorba de Crăciun, un astfel de spectacol nu se putea încheia decât colindând și, firește, au colindat actorii împreună cu publicul. Au colindat și au aplaudat minute în șir.

Colindăm, colindăm iarna,

Pe la uși pe la ferești,

 Colindăm, colindăm iarna,

Cu colinde românești.

La muți ani actorilor: Daniela Bucătaru, Gheorghe Frunză, Răzvan Amitroaie, Bogdan Horga, Lenuș Moraru, Andreea Moțcu, Silvia Răileanu, Lidia Uja, Anastasia Șoptică!

La mulți ani, aranjament muzical și chitară – Bogdan Horga!

La mulți ani, scenografia – Mihai Pastramagiu!

La mulți ani Teatrului „Mihai Eminescu”!

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 27 octombrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 27 octombrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 27 octombrie 2024:

Loto 6/49: 19, 18, 8, 40, 17, 32

Loto 5/40: 13, 34, 11, 16, 10, 39

Joker: 14, 42, 43, 22, 10 + 4

Noroc: 3 1 1 2 7 0 5

Publicitate

Noroc Plus: 8 6 2 0 6 6

Super Noroc: 4 2 7 8 7 8

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Vă mai aduceți aminte? Mașinile de cusut din comunism: Ileana, Sanda, Rodica și Veronica. Cum arătau reclamele acelor vremuri

Publicat

Publicitate

Fundația Arta a lansat recent site-ul exporomania.ro, o arhivă digitală cu 10.000 de imagini de toate felurile – fotografii, reclame, cărți poștale, ilustrate și documente care ne spun o poveste în imagini a secolului al XX-lea, relatează alba24.ro.

Noi ne-am aventurat să căutăm materiale despre dragostea doamnelor din vremea comunismului și anume despre mașinile de cusut și am dat peste unele dintre cele mai surprinzătoare și variate povești. Așa că ne-am gândit să le transformăm într-o serie de articole tip „știați că…?”.

Știați că în comunism se făcea reclamă la mașinile de cusut fabricate la Cugir?

O descoperire surprinzătoare: pe exporomania.ro, am găsit o serie foarte interesantă de reclame pentru mașinile de cusut produse la Uzinele Mecanice Cugir. Sunt mașini de cusut cu nume de fete: Ileana, Sanda, Rodica, Veronica, Camelia, adică nume comune și larg răspândite, oricine cunoaște sau are în familie pe cineva care se numește așa.

Pentru tinerii din ziua de azi, obișnuiți cu mall-uri pline de magazine și opțiuni infinite de haine, poate fi greu de imaginat cum era viața în perioada comunistă. Nu existau zeci de modele din fiecare produs din care să alegi în funcție de ce îți place și de câți bani ai. Îmbrăcatul „elegant” era o adevărată provocare, amenajatul casei la fel, așa că într-o astfel de lume o mașină de cusut era nu doar un ajutor, ci și o unealtă care îți oferea libertatea de a-ți crea propriile haine sau obiecte de uz casnic.

Dar cum arătau reclamele la aceste produse, atât de căutate într-o epocă în care era aproape imposibil să găsești haine la modă în magazine? Și ce ne spun ele despre modul în care erau promovate și despre importanța lor pentru gospodinele de atunci?

Publicitate

Reclamele ne arată o varietate de modele și de prețuri, iar personajele feminine care apar în reclame sunt și ele destul de variate: de la o fetiță la o femeie cu un văl tradițional pe cap, de la o femeie tânără la o gospodină. Informația este practică și ilustrația oferă un indiciu clar de folosință: o perdea sau o haină sau niște materiale textile.

Mașina de cusut Veronica

Mașina de cusut Veronica este descrisă ca „mașina ideală de cusut”, iar anunțul detaliază cele trei variante disponibile în magazinele statului: tip normal, tip cu picior de metal și tip mobilă.

Prețurile variau între 2.020 și 2.270 de lei, iar mașina promitea să facă totul – de la cusătură dreaptă și tivire până la broderie și încrețire.

Publicitate

Mașina de cusut Sanda Veronica

O altă reclamă prezintă modelul Sanda Veronica, care adăuga la funcționalitățile sale și cusături decorative, inclusiv cusături în zigzag și cu ac dublu.

Iar pentru cei care doreau un plus de confort, exista și varianta electrică, la prețul de 3.270 de lei.

Mașina de cusut Camelia

Mașina de cusut Camelia este la nivelul următor de opțiuni și preț, „realizează 6 cusături utilitare și 13 cusături cu ajutorul accesoriilor”.

Prețurile se apropie de 4500 de lei, o sumă considerabilă la vremea respectivă.

Mașina de cusut Rodica

Cu mașina de cusut Rodica trecem la categoria mașinilor de cusut electrice, iar una dintre reclame pune accentul pe consumul redus de energie electrică, „merge Ia curent de 110 W și 220 W.

Are un consum foarte redus de energie electrică = 2 bani pe oră.”

Reclama la mașina de cusut

Mașina de cusut Nicoleta are o reclamă ce se detașează din șir pentru că aduce o notă umană, personală:

„Prietena mea NICOLETA

PENTRU NOI, FEMEILE!

Cusutul la mașina electrică de cusut NICOLETA devine o reală plăcere, o pasiune chiar. NICOLETA, odată intrată în căminul nostru, se transformă într-o adevărată mini-fabrică de confecții, utilizarea ei stimulîndu-ne în mod vădit priceperea. îndemînarea. inventivitatea.”

De fapt ce poveste ne spun aceste reclame, la o jumătate de secol distanță? Într-o perioadă în care nu puteai să te îmbraci cum îți dorești din magazine, mașina de cusut era cheia către un stil personal. Realitatea epocii era că femeile confecționau perdele sau haine pentru familie, iar diversitatea de modele de mașini de cusute produse reflecta realitatea unei societăți în care oamenii trebuiau să se descurce cu puține resurse, dar cu multă creativitate. De fapt, privind în urmă, vedem cum mașina de cusut oferă acces spre modă și eleganță, spre frumos, în definitiv, într-o lume fără opțiuni.

Ce este interesant de remarcat în aceste reclame este că numele uzinei este scris cu litere aproape la fel de mari ca numele produsului.

Reclama la Ileana 67 spune: ”cusutul devine o plăcere și o pasiune” și face precizarea că este un ”produs creat de Uzina Mecanică Cugir”.

Una dintre reclamele la Ileana 67 are chiar sloganul ”O mare uzină într-o mică uzină”. Uzina Mecanică Cugir aveau o reputație solidă și era o garanție a calității produsului.

Uzina mecanică de la Cugir

Uzina mecanică de la Cugir are o istorie lungă, începută în 1804, cu destule suișuri și coborâșuri. După al doilea război mondial, pentru că cererea de arme și muniții dispare, apare nevoia de a găsi un profil de producție nou pentru a da de muncă în continuare muncitorilor. Secția de mașini de cusut este înființată în anii 50 – așa încep să fie produse primele mașini de cusut casnice, iar apoi cele industriale care au și fost apoi folosite în diferite fabrici de confecții din țară.

În perioada de dezvoltare maximă, Uzina Mecanică Cugir avea peste 20.000 de muncitori. Oamenii veneau din toată țara pentru a învăța meserie la Cugir, iar uzina a devenit un motor al dezvoltării economice din regiune. Se spune chiar despre „Cugireana” că era cel mai lung tren de navetiști din Europa, transportând zilnic muncitori către și dinspre uzină.

Dacă ești curios să vezi ce alte imagini interesante găsești în arhiva exporomania.ro, te invităm să accesezi site-ul!

În același timp, zilele viitoare vom încerca să ne uităm și peste publicitatea care se făcea la produsele fabricate în industria de la Botoșani.

Citeste mai mult

Administratie

Din nou primar. Primul proiect semnat de Dan Oloeriu la Flămânzi: Extinderea rețelei de distribuție a gazului pe 24 de kilometri de străzi

Publicat

Publicitate

Reales din nou primar al orașului Flămânzi, Dan Oloeriu a seamnat încă din primele minute ale noului mandat un nou contract pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localitatea Flămânzi.

Dan Oloeriu a depus jurământul pentru un nou mandat de Primar la finele acestei săptămâni, iar primul contract care vizează creșterea standardelor de viață din localitate este în valoare de peste 2 milioane de euro.

“Un moment deosebit a fost marcat de prezența Secretarului de Stat din Ministerul Dezvoltării, domnul Eduard Mititelu, alături de care am semnat, chiar în prima zi a noului mandat, un nou contract important pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor în localitatea Flămânzi.

Proiectul „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în Flămânzi, județul Botoșani”, realizat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, va acoperi 24 de kilometri de străzi, cu o valoare de 2 milioane de euro, fiind un pas esențial în creșterea confortului și modernizarea infrastructurii pentru locuitorii zonei”, a transmis primarul orașului Flămâni, Dan Oloeriu, imediat după reinvestirea în funcție.

Citeste mai mult

Educație

Burse MAJORATE pentru studenți și masteranzi. Anunțul ministrului Educației, Ligia Deca

Publicat

Publicitate

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, anunţă că a aprobat noul ordin privind bursele studenţilor, prin care acestea au fost majorate.

‘Burse mai mari pentru studenţi! Am aprobat noul ordin de ministru privind bursele studenţilor. Cuantumul minim al bursei sociale se propune anual de către Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi trebuie să acopere cheltuielile minime de masă şi cazare’‘, a scris vineri ministrul pe Facebook.

Astfel, pentru acest an universitar, cuantumul minim a fost stabilit la 925 de lei.

”Pe baza autonomiei, universităţile pot majora această sumă”, a arătat ministrul.

De asemenea, au fost majorate şi alte tipuri de burse pentru studenţi:

  • bursa de doctorat – de la 3.200 la 3.700;
  • bursa de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare/masterat didactic – de la 3.158 lei la 3.700 lei;
  • bursele de excelenţă olimpică (rezultate obţinute în liceu) – 3.700 lei pentru premiul I; 2.775 lei – premiul II; 1.850 lei – pentru premiul III.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending