Connect with us
Publicitate

Cultura

Cronica săptămânii: „Insomnie de Crăciun” la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani

Publicat

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

Pe un fond musical marca Jona Lewie, „Stop The Cavalry” (reinterpretare muzicală orchestrată), debutează spectacolul „Insomnie de Crăciun”… de Crăciun, și nu de război, cum ne-ar sugera versurile melodiei inițiale: 

Hei, domnul Churchill vine aici

să spună că ne descurcăm minunat,

dar e foarte frig aici, în zăpadă,

mărșăluiește pentru a câștiga de la inamic.

Oh, eu zic că e greu, am avut destul.

Poți opri cavaleria?

 

A trebuit să lupt, aproape în fiecare noapte, de-a

lungul acestor secole.

Atunci spun, oh, da, încă o dată

Poți opri Cavaleria?

 

Mary Bradley așteaptă acasă

În zona de explozie nucleară.

Mi-aș dori să dansez acum

În brațele fetei pe care o iubesc.

 

Dub a dub a dum dum

Dub a dub a dum

Dub a dum dum dub a dub

Dub a dub a dum

Și în Botoșaniul nostru este frig, și pe scenă se imită foarte bine frigul, nu însă într-atât încât mesajul, optimist, încurajator, chiar visător, din versurile melodiei  să nu contamineze cu brio interpretarea actoricească și, implicit, publicul care a ales, atât în ajunul Crăciunului pe rit nou, cât și a Crăciunului pe rit vechi, să trăiască sau chiar să retrăiască aceste emoții. Astfel, teatrul, pentru a nu știu câta oară, demonstrează că știe să impună atemporalitatea și aspațialitatea pe scenă, pentru ca noi, spectatorii, să putem fi extrași din cotidianul nostru fixist pentru a fi transpuși în lumi luminoase sau întunecate, calde sau reci, vesele sau triste. Una dintre aceste lumi, în spectacolul „Insomnii de Crăciun”, o descoperim într-un cămin coșbucian, izolat, la o margine de sat, de univers. Într-un cămin în care emoțiile, fie ele și sub  forma insomniacă, au captat actorii și publicul în egală măsură, astfel încât spectacolul s-a încheiat cu un recital de colinde ce au unit sala și scena într-un singur cor.

Undeva, într-o casă, la margine de sat, de univers, o familie mare, încearcă să se bucure de emoțiile Crăciunului sau cel puțin mimează bucuria, împăcarea, dragostea, buna dispoziție într-un registru lirico-mizical bine inspirat din punct de vedere tematic.

Colajul de texte ales de regizorul artistic (chiar dacă afișul ne anunță că este vorba de o creație colectivă) însumează poezii, colinde, balade populare, epigrame. Versurile creștine ale lui Ștefan Octavian Iosif conturează atmosfera feerică a Nașterii Domnului, fiorii de gheață ai lui Vasile Alecsandri, pastelistica, registrele vizualizabile, cromatica amplifică percepția stării de iarnă de pe scenă, implicit, și în rândul spectatorilor. Fereastra imaginară pe care privesc actorii din scenă către sală (pârtia de săniuș), precum și transpunerea actorilor în locul personajelor textului poetic, dau dinamică și euforie versurilor lui Coșbuc. Prin versuri, încărcate de blândețe, naivitate și suprarealism, Otilia Cazimir reactivează starea de copil în toți ai casei și, pentru că nu puteau lipsi din montajul literar artistic, amintirile bădiei Creangă, regizorul ne-a zgândărit memoria nostalgică cu câteva pasaje ale marelui povestitor. Din repertoriul actorilor, care s-au străduit să ne facă să simțim ca ei, nu au lipsit versuri populare, frânturi de balade, snoave, precum și câteva epigrame ale lui Vasile Panaitescu, versuri care au satisfăcut nevoia de bună dispoziție pe scenă. De asemenea, și inserarea unor strofe din Topârceanu, rostite, într-un mod comic, impacientat, răstit, de Viorel, copilul de casă, au amplificat starea de haz, într-un fel contrabalansând tonurile grave și triste ale agripniilor motivate prin substantivele: frig, vijelie, Siberie, gheață, promoroacă.

De altfel, starea glacială a fost  redată într-un mod excepțional prin inspiratul decor: peisajul de fundal, elementele de recuzită, precum și îmbrăcămintea populară tradițională a actorilor. Poate, pentru unii spectatori, să fi distonat puțin acel godin din fier, în care Viorel, nervos, mai arunca din când în când câte un lemn, și șuba de boier rus a lui Gheorghe Frunză, dar acestea introduceau și puțină ironie în toată povestea. Bine s-au comportat și mașinile de făcut fulgi, suflantele și sunetiștii; poate și datorită lor am simțit oarecum frigul spectacolului.

Și pentru că a fost vorba de Crăciun, un astfel de spectacol nu se putea încheia decât colindând și, firește, au colindat actorii împreună cu publicul. Au colindat și au aplaudat minute în șir.

Colindăm, colindăm iarna,

Pe la uși pe la ferești,

 Colindăm, colindăm iarna,

Cu colinde românești.

La muți ani actorilor: Daniela Bucătaru, Gheorghe Frunză, Răzvan Amitroaie, Bogdan Horga, Lenuș Moraru, Andreea Moțcu, Silvia Răileanu, Lidia Uja, Anastasia Șoptică!

La mulți ani, aranjament muzical și chitară – Bogdan Horga!

La mulți ani, scenografia – Mihai Pastramagiu!

La mulți ani Teatrului „Mihai Eminescu”!

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Simularea Evaluării Naționale 2024, Botoșani: Procent de promovare: 31,60% la matematică. Care este procentul la limba română

Publicat

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a primit rezultatele centralizate ale simulării Evaluării Naționale 2024. Acestea au fost transmise celor 102 unități de învățământ în care s-a susținut examenul.

Ratele de promovare pe discipline, la nivelul județului Botoșani, înregistrate de elevii  claselor a VIII-a care au susținut probele simulării Examenului de Evaluare Națională, sesiunea martie 2024, sunt următoarele:

  • Limba și literatura română – procent de promovare: 68,42%.  
  • Matematică – procent de promovare: 31,60%. Un singur elev, de la Școala Gimnazială Nr. 7 din Municipiul Botoșani, a obținut nota 10.

Niciun elev nu a obținut media 10.

„Rezultatele vor fi aduse la cunoștința elevilor și a părinților de către profesorii de la clasă, începând de luni, 26 februarie 2024, când elevii din județul Botoșani se întorc din vacanță. Menționăm că rezultatele obținute de elevi la simularea Examenului de Evaluare Națională nu sunt publice, iar notele se trec în catalog doar la solicitarea scrisă a părinților.” ne-a transmis Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Din totalul celor 3951 de elevi înscriși în clasa a VIII-a, la proba de Limba și literatura română s-au prezentat 3790 de elevi, absenți fiind 161 de elevi, iar la Matematică au fost prezenți 3778 elevi, absentând 173.

Rezultatele obținute se vor analiza, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri de intervenție pentru îmbunătățirea rezultatelor la examenul din vară.

Citeste mai mult

Economie

Valoarea subvențiilor în anul 2024 acordate firmelor care angajează tineri

Publicat

Educația și formarea pot oferi tinerilor competențele adecvate pentru a-i pregăti pentru câmpul muncii. Programele de ucenicie, de exemplu, au un impact semnificativ asupra promovării ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Firmele care angajează tineri pot beneficia de sprijin financiar de la stat. Ministerul Muncii a anunțat care este valoarea subvențiilor pentru angajatori în anul 2024, relatează alba24.ro.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale derulează, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, măsuri de sprijin pentru angajatorii care încadrează tineri.

Subvenții 2024 pentru angajatori

Acestea se acordă angajatorilor care angajează:

  • tineri absolvenţi de învăţământ – 2.250lei/lună, timp de 12 luni
  • tineri NEET – 2.250lei/lună, timp de 12 luni

Tânăr NEET” este persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care:

    • nu are loc de muncă
    • nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională.
  • tineri cu risc de marginalizare socială cu care s-au încheiat contracte de solidaritate – 2.392 de lei (4xISR/Indicatorul Social de Referință).

ISR este în momentul de față la valoarea de 598 de lei. Potrivit legii, valoarea indicatorului social de referință (ISR) se actualizează din oficiu în data de 1 martie a fiecărui an cu rata medie anuală a inflației din anul precedent.

Sprijinul se acordă pentru mininimum 1 an și pentru maximum 3 ani.

Subvenții 2024. Ucenicie la locul de muncă

Suma acordată angajatorilor – 2.250 lei/lună.

Banii se dau pe durata contractului de ucenicie în funcţie de nivelul de calificare.

Subvenții 2024. Stagii profesionale

2.250 lei/lună pe durata contractului de stagiu de 6 luni pentru absolvenții de învățământ superio

Se acordă sprijin pentru angajatori și pentru stimularea încadrării elevilor şi studenţilor pe perioada vacanţelor.

Subvenția este de 50% din valoarea indicatorului social de referinţă, pentru maximum 60 de zile.

În următorii cinci ani numărul de locuri disponibile pentru învățământul dual ar putea creşte de cinci ori, ajungând la 50.000, anunță ministerul.

”Educația și formarea pot oferi tinerilor competențele adecvate pentru a-i pregăti pentru câmpul muncii. Programele de ucenicie, de exemplu, au un impact semnificativ asupra promovării ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Studiile arată că aceste programe sunt unul dintre motivele principale pentru nivelurile scăzute ale șomajului în rândul tinerilor în unele țări europene”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Citeste mai mult

Eveniment

„Dragobetele”, sărbătoarea iubirii la români. Este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român

Publicat

„Dragobetele” este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. De fapt, este o sărbătoare cu semnificații adânci în cultura românească, având rădăcini încă din era dacică. Dochia, fiica lui Decebal, ultimul rege dac, a avut un fiu cu numele de Dragobete.

Dochia era păstoriță și își conducea miorele la păscut prin Munții Orăștie. După cucerirea Daciei de către împăratul Traian în anul 106, regele Decebal rămăsese asediat în cetatea Sarmizegetusa. Văzând primejdia, păstorița Dochia, a înaintat în fruntea unei oștiri spre cetate, în ajutorul tatălui. A ajuns prea târziu ca să despresoare cetatea, a fost și ea înfrântă de armata lui Traian și a fugit cu o parte de oaste în munți.

Împăratul Traian, care a văzut-o luptând și a fost impresionat de curajul și frumusețea ei, a urmărit-o cu soldații și era aproape să o prindă. Speriată, Dochia a ridicat mâinile spre cer şi a şoptit: „Stană de piatra mă fac, dar nu voi cădea în mâinile dușmanilor!”. Într-adevăr, cât ai clipi din ochi, Dochia cea preafrumoasă, cu toate mioarele ei, răspândite pe pajişte, s-au prefăcut în stânci, înfipte în piatra muntelui.

Iar Dragobete, fiul Dochiei, a fugit din acele ținuturi ocupate de romani, în partea dinspre răsărit. Pentru că era un tânăr frumos, puternic și bun, a reușit să inspire oamenilor fiorul iubirii sincere și al veseliei. Toate fetele erau îndrăgostite de el, dar băiatul îşi dăruise iubirea doar uneia. Dragobete nu și-a folosit calitățile pentru a-i face pe oameni să se îndrăgostească, ci pentru a le aminti mereu oamenilor să nu înceteze să sărbătorească dragostea. Din istorie și legendă, s-a născut această sărbătoare, numită „Dragobetele”, descendentă din era dacică, continuată din timpul formării poporului român și până astăzi.

Tradiția spune că în această zi, de „Dragobete”, bărbații însurați nu trebuie să le supere pe femei: „Nu e bine să te cerţi cu soţia în casă nici c-o altă femeie, că-ţi va merge rău”. În unele zone ale țării există un obicei, unde tinerii necăsătoriți se îmbracă în haine curate, de sărbătoare, și pornesc la cules ghiocei și viorele pe care să le așeze apoi la icoane. La întoarcere fetele pornesc în fugă spre sat, iar băieții aleargă pentru a prinde fata care le este dragă. Dacă își prind aleasa, aceștia îi fură o sărutare în văzul tuturor, sărutare ce simbolizează legământul lor pe durata întregului an. De aici și zicala: „Dragobetele sărută fetele”.

Tot în această zi, păsările se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile. Sunt câteva zone ale țării în care, în ajun de „Dragobete”, fetele tinere, curioase să-şi afle partea, îşi pun busuioc sub pernă, având credinţa că „Dragobetele” le va ajuta să găsească iubirea adevărată. Pentru omul „agricol”, sărbătoarea reprezintă începutul primăverii, ziua când natura se trezește, păsările își caută cuiburi, iar omul participă și el la bucuria înviorării naturii.

Citeste mai mult

Eveniment

Elicopterul SMURD a fost chemat la Dorohoi pentru un bărbat în stare gravă

Publicat

Elicopterul SMURD A fost chemat la Dorohoi, vineri, pentru a prelua un pacient în stare gravă.

Dorohoianul de 68 de ani a fost diagnosticat de medici cu afecțiuni cardiace și avea nevoie de intervenție de specialitate în cel mai scurt timp, impunându-se transferul pe cale aeriană.

Aeronava sanitară a aterizat pe Stadionul 1 Mai din municipiul Dorohoi.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending