Connect with us

Actualitate

Cronica săptămânii: „Ciudat imobil” la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

„Locuim cu toții pe o planetă pe care ne chinuim în fel și chip și uităm unii de alții, uităm că suntem colocatari în acest spațiu. La scară mică, în comunitățile noastre mai reduse ca proporții, trebuie să învățăm să trăim împreună, respectându-ne unul pe celălalt, ajutându-ne, pentru că așa suntem construiți, să trăim în comunități.

Avem obligația de a face aceste comunități din ce în ce mai viabile, mai eficiente, pentru ca stilul și calitatea vieții să fie cât mai bune pentru fiecare.

În același timp, percepem comunicarea drept un fapt simplu, de la sine înțeles.

În realitate, gândim fiecare extrem de personal, vedem doar propriul punct de vedere pe care dorim să-l impunem celorlalți – aceasta pe fondul convingerii că doar noi avem dreptate – o conduită care – evident – este împotriva comunicării”, motivează intenția de spectacol regizorul artistic Horia Suru.

Planeta regizorului artistic Horia Suru, în spectacolul „Ciudat imobil”, redusă la scară mică, încape o lume diversă, pe cât de monotonă, pe atât de tragică, uneori prinsă într-o dinamică browniană, alteori amorțită într-un static al lehametei, al nepăsării. O lume pestriță, expusă într-un alb general, un alb persistent și excesiv, ironic, sarcastic, enervant: albul imobilului supraetajat, al noptierelor, lămpilor, scaunelor, băncii și, nu în ultimul rând, al ținutelor actorilor, proiectând parcă dimensiuni angelice. Astfel încât se poate spune că, prin acest exces de purism, Horia Suru sugerează coborârea celestului în urbanul autohton sau – de ce nu? – ridicarea acestuia, cu tot cu decor, deasupra norilor. Intenția sa nu este de a aminti cumva de lumea transparențelor lui Nichita, chiar dacă culoarea uniformizează și, implicit, echivalează ponderabilul și imponderabilul deopotrivă.

Publicitate

Prin albul dus până spre descompunere, prin apariția și dispariția de/în nicăieri a personajelor, prin dialogurile fără sens și lipsite de secvențe dramatice, care induc atmosfere suprarealiste, Horia Suru ne propune un alt fel de Dumitru Solomon decât cel cu care, posibil, unii spectatori erau obișnuiți de pe vremea Galelor de umor ale Televiziunii Române sau a Undelor vesele ale Radiodifuziunii Române.

Viziunea de excepție a regizorului artistic a întregit câteva texte ale dramaturgului Dumitru Solomon într-un anume spațiu și timp, făcându-le să interfereze între ele, dându-le un numitor comun, să-i spunem, microsocietate urbană cu toate angoasele ei.

Astfel, în interiorul sau în preajma unui imobil ciudat, niște  exponenți sociali nu prea își găsesc locul, starea, echilibrul, sensul, chiar îmbrăcați fiind în piele de înger sau de pește, chiar ridicați deasupra norilor sau coborâți într-un subsol lacustru.

Dialogul lor este, în mod voit, incoerent, ilogic, fără substanță, mistificat sau dus în derizoriu. Personajele sunt gândite a fi afazice, lipsite de concordanță între gândire și faptă, având deficiențe în a se exprima, cu atât mai mult în a comunica între ele.

Prin respectivele identități, prin decor și prin scenografie  (o lume simplă cu obiecte ce domină personajele), prin tușele de umor sarcastic, prin atmosfera de dezordine generală, prin lipsa răspunsului așteptat, prin uzitarea aceluiași cuvânt sau expresie atât în situații banale, cât și în momente existențiale, și prim multe alte modalități, regizorul artistic, aduce în prim planul scenei și, finalmente, în sufletul spectatorului  un excepțional spectacol al absurdului.

În textul de prezentare, regizorul artistic vorbește și de obligații față de microsocietate. Mesajul este însă încifrat, creându-i spectatorului o anumită stare de expectație:  după lectura îndemnului moralizator, te aștepți să descoperi,  în spectacolul Ciudat Imobil, un anumit tip de societate responsabilă pentru un bine comun, o dispoziție comună, o pace comună, cel puțin la nivel de concluzie finală. Dar scenele se succed, reliefând, fiecare în parte, cotidianul  cu angoasele și belele lui, fără a oferi formule de echilibru, fie ele și pe orizontală. Nici măcar în ultimul episod, regizorul nu ne oferă acea ecuație definitivă a confortului, chiar dacă între timp locatarilor le-au crescut aripioare, coadă despicată, solzi și pot respira în apă, înota, zbura. Scena de final este, de altfel, un corolar al spectacolului: nimic mai absurd decât să te închizi într-un subsol lacustru, să vezi cum crește apa, să simți cum te transformi și să repeți ostentativ: „Ne-am adunat aici, că să găsim o soluție cum să ieșim”. Iar în acest suicid asumat să ți se alăture solidar toți locatarii imobilului confort sporit.

Ingenioasă este ideea de a promite tihna și de a oferi impaciența. Astfel, în interiorul imobilului, în prejma sa, în stradă, personajele își consumă obsesiile, neliniștile, singurătățile, într-un cuvânt, nebunia dusă până la paranoia, până la demență și nicidecum liniștea, pacea, buna dispoziție a unui imobil.

Personajele gândite de Horia Suru sunt, în genere, triste, zgârcite, geloase, fricoase, claustrofobe, obositoare, meschine, arogante, insolente, egocentrice, lugubre. Doar cuplul tânăr, care „amenință” din când în când că pleacă  altundeva, distonează oarecum cu restul locatarilor. Ei parcă nu sunt de acolo, ei nu au nevoie de acel (dis)confort imobil.

Aparent, personajele îmbrăcate în alb impun o notă de firesc, de echilibru cotidian: personajele comunică, sunt gălăgioase, revoltate, emit și pretind soluții unele de la altele, impun și acceptă reguli, astfel încât, aparent, această dispoziție de conlocuire definește o normalitate acceptată de comun acord, pe care numai un nebun este în stare să o dărâme, să îi dea foc. Dar se pare că doar nebunul vede cu ochii minții dincolo de timp și spațiu, că singura soluție este să caute un chibrit și să aprindă imobilul bântuit de stafii. Nebunul poate fi Nero, imobilul ciudat –  Marea Romă. Nimic mai absurd decât să urci pe zidurile cetății pentru a-i vedea marginile sau  să o măsori cu pasul, apoi, fericit, să îi dai foc.

Dar până să ardă sau să fie inundat, sau descompus pe verticală (parcă ridicat la cer), de acel confort sporit al imobilului, căruia i-au dat viață, s-au bucurat, l-au blestemat și l-au luat cu ei în altă dimensiune imponderabilă  actorii: Alexandra Acalfoae, Alexandra Vicol, Alexandru Dobynciuc, Bogdan Muncaciu, Cezar Amitroaei, Daniela Bucătaru, Dragoș Radu, Florin Aionițoaei, Gheorghe Frunză, Ioan Crețescu, Lenuș Moraru, Vali Popa. Ei au fost beneficiarii confortului ciudat al i(mobil) propus de regizorul artistic. Și prin prestanța actului actoricesc, au demonstrat încă o dată că viza lor de reședință este bine determinată, că pe cartea de identitate, în dreptul domiciliului, e trecut: Ciudat Imobil – scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani. Iar în acel timp și spațiu, în acea dimensiune incertă a absurdului, gândită de regizorul artistic, Horia Suru –  laureatul din anul acesta al Premiului Uniter pentru regie –,  alături de personaje, te afli și tu, dragă spectatorule.

Remarcabila scenografie a maestrului Pastramagiu a consunat cu viziunea regizorului artistic. Clădirea urbană, supraetajată, era compusă și descompusă de niște îngeri în salopete albe, care întregeau un puzzle pe verticală, când vieților li se atribuiau dimensiuni intime, sau pe orizontală, când, pentru a deveni spațiul bârfelor, casa scării era depărtată sau apropiată de structura imobilului. Un plus de regie a dat și proiecția luminii albe din plan vertical, de parcă unei luni albe, strecurate prin ceață, i se permitea să lumineze obscur (atât cât să nu se rătăcească locatarii), creându-se un perimetru incert al (dis)confortului urban. Scenografia a fost întregită și prin banca solitară, parcă bolnavă de lombosciatică, suferindă de singurătate, ce promitea evadarea din ireal, deși mai nimeni nu o lua în seamă. Ea exista pentru amfitrionul, locatarul Vali Popa, care își privea proprietatea dinafara zidirii, hodinea câte puțin pe ea, atât cât să-și arunce lasoul în larg, deși nu  mai avea nimic de vândut, nimic de cumpărat. Banca mai exista și pentru cei doi tineri grăbiți, care, nepăsători, o percepeau ca pe o bornă ce delimita spații, ca pe un punct oarecare, de unde doar se pleacă.

În Ciudat imobil, maestrul Horia Suru  oferă rețete de îndulcit întunericul sau de condimentat clipele oamenilor singuri, chiar dacă singurătatea se consumă în doi, în trei, chiar dacă singurătatea le este oferită la comun. Iar în singurătate viața și toate ale ei sunt iluzii: cămila, luna, autobuzul, casa, funia, telefonul… și gravitația este iluzie, și imponderabilitatea, de asemenea.

Datorită acestor și altor motive, regizorul artistic justifică: ,,O comunicare devine reală doar atunci când se exprimă mai multe puncte de vedere  – acestea fiind puse în dezbatere. Rezultă că trebuie să avem grijă permanent că, în afara propriului eu, a propriului ego, există și un punct de vedere al celuilalt. Abia atunci când se pun în discuție toate sugestiile formulate, cred că  se realizează, cu adevărat, un început al comunicării!”

Pe scena Teatrului „Mihai Eminescu”, sâmbătă, a fost SPECTACOL. Un început de stagiune remarcabil: un regizor artistic top 1 – UNITER 2022, care, secundat de asistentul său, Ele Nistor, ne-a oferit un spectacol de teatru al absurdului, lăsându-ne liberă interpretarea și înțelegerea fiecărei scene în parte.

O trupă de actori despre care nu se poate scrie decât la superlativ s-au dăruit pe scenă. În spatele scenei, o echipă ce a funcționat sincron. Și, nu în ultimul rând, câteva sute de spectatori fideli ce au ales să fie și ei parte din spectacol.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Piedone anunță retragerea unui tip de ulei din magazine. Ce trebuie să faci dacă l-ai cumpărat

Publicat

Publicitate

Cristian Popescu Piedone, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a luat măsuri drastice miercuri, după ce s-a constatat că în magazinele Penny și Kaufland era comercializat un tip de ulei din turte de măsline care nu corespundea cu informațiile de pe etichetă, precizează site-ul observatornews.ro.

O sesizare privind compoziția neconformă a acestui produs l-a determinat pe șeful ANPC să efectueze un control direct. În urma analizării conținutului unei sticle, specialiștii au constatat că, de fapt, în recipient nu se afla ulei de măsline, ci un amestec de uleiuri vegetale ieftine.

„În sticlă este un ulei ieftin din alte surse decât măsline. După culoare, este un ulei de floarea-soarelui, cu probabil rapiţă sau soia”, a explicat un specialist.

Cristian Popescu Piedone a catalogat produsul ca fiind „un fals ordinar” și a dispus imediat retragerea acestuia din magazine. Acțiunea a început într-un magazin Penny, după care s-a extins la depozitul importatorului, de unde a aflat că marca de ulei în cauză, Malita, provine din Grecia și este distribuită și în rețeaua Kaufland.

„Aveți obligativitatea, ca importator, să faceți analiza produsului. Asta înseamnă înșelăciune asupra consumatorului”, i-a transmis Piedone reprezentantului companiei importatoare.

Șeful ANPC a anunțat că produsul va fi casat integral, fără a permite schimbarea etichetelor sau reintroducerea în circuitul comercial:

Publicitate

„N-am nevoie să reschimbe etichete, să vândă un cocktail de ulei care nu știm ce conține… Știm ce conține: ulei de rapiță, ulei de… , dar nicidecum ulei de măsline. Singura măslină care se află e cea din poză!”, a declarat Piedone.

Conform datelor oficiale, din magazinul și depozitul Penny din Ștefăneștii de Jos au fost retrase 2.218 sticle din lotul respectiv. De asemenea, la sediul importatorului s-au prelevat și alte produse pentru verificări – inclusiv lapte praf, dulceață și diverse sortimente de snacksuri și uleiuri – pentru a determina dacă acestea respectă normele în vigoare.

„Ulterior emiterii buletinelor de analize, comisarii vor aplica măsurile ce se impun”, a transmis ANPC.

În acest caz, autoritatea a aplicat și două amenzi contravenționale în valoare totală de 25.000 de lei. Piedone a subliniat că astfel de practici nu vor mai fi tolerate:

 

„Milioane de sticle de ulei, milioane de lei profit, milioane de români înșelați – lucrurile astea nu o să se mai întâmple, pentru că măsurile sunt radicale și instante”, a punctat șeful ANPC.

Citeste mai mult

Eveniment

Invazie de gărgăriţe agresive pe litoral: Turiştii s-au refugiat în apă sau în camere

Publicat

Publicitate

Oamenii care au fost pe plajă în această dimineaţă, pur şi simplu nu mai puteau sta pe şezlonguri, s-au ridicat, unii s-au retras către camerele de hotel, alții spre beach baruri. Nu au putut să se ferească prea mult nici acolo, aşa că cei mai mulţi s-au refugiat în mare, scrie observatornews.ro.

Gărgăriţele, de obicei blânde, au devenit agresive şi nervoase. Specialiştii spun că este perioada aceea din an când gărgăriţele se reproduc, prin urmare caută un loc unde să se refugieze şi unde să îşi depună ouăle. Este motivul pentru care erau atât de agresive şi atât de nervoase.

Citeste mai mult

Eveniment

Statistică demografică. Mișcarea naturală a populației în luna aprilie 2025

Publicat

Publicitate

În luna aprilie 2025, mișcarea naturală a populației a prezentat variații notabile. Comparativ cu luna aprilie 2024, numărul nașterilor a înregistrat o scădere, ceea ce sugerează o tendință de diminuare a natalității în această perioadă. Pe de altă parte, numărul deceselor a crescut față de același interval de timp din anul anterior, indicând o posibilă îmbătrânire a populației sau influențe externe ce au contribuit la sporirea mortalității, informează Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, comparativ cu luna martie 2025, numărul deceselor a scăzut, ceea ce poate reflecta fluctuații sezoniere sau alte dinamici temporare.

În ansamblu, sporul natural al populației a rămas negativ pentru luna aprilie 2025. Această situație, cu mai multe decese decât nașteri, accentuează provocările demografice cu care se confruntă societatea, evidențiind necesitatea unor politici eficiente destinate să stimuleze natalitatea și să îmbunătățească condițiile de viață pentru a contracara trendurile negative.

Observarea acestor date statistice este esențială pentru a înțelege dinamica populației și pentru a formula strategii adecvate în domeniul social și economic.

Citeste mai mult

Eveniment

Evaluarea Națională 2025: La Botoșani au absentat, miercuri, 140 de candidați. Nu au fost elevi eliminați

Publicat

Publicitate

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2024-2025, a început luni, 23 iunie, ora 9.00, în cele 52 de centre de examen, precizează Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

La nivelul județului Botoșani, au fost înscriși, pentru a susține examenul, 3501 de absolvenți, din care 53 cu cerințe educaționale speciale și 2 absolvenți din seriile anterioare. Repartizarea în săli s-a făcut în ordine alfabetică, pe centrul de examen.

Elevii au primit, la prima probă, codurile care vor înlocui numele în momentul comunicării rezultatelor.

La proba scrisă de astăzi, 25.06.2025, la disciplina Matematică, din cei 3503 candidați înscriși (3501 din seria curentă și 2 din seria anterioară) au absentat 140 de candidați. Nu fost candidați eliminați.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending