Connect with us
Publicitate

Actualitate

Cronica săptămânii: „Ciudat imobil” la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

„Locuim cu toții pe o planetă pe care ne chinuim în fel și chip și uităm unii de alții, uităm că suntem colocatari în acest spațiu. La scară mică, în comunitățile noastre mai reduse ca proporții, trebuie să învățăm să trăim împreună, respectându-ne unul pe celălalt, ajutându-ne, pentru că așa suntem construiți, să trăim în comunități.

Avem obligația de a face aceste comunități din ce în ce mai viabile, mai eficiente, pentru ca stilul și calitatea vieții să fie cât mai bune pentru fiecare.

Publicitate

În același timp, percepem comunicarea drept un fapt simplu, de la sine înțeles.

În realitate, gândim fiecare extrem de personal, vedem doar propriul punct de vedere pe care dorim să-l impunem celorlalți – aceasta pe fondul convingerii că doar noi avem dreptate – o conduită care – evident – este împotriva comunicării”, motivează intenția de spectacol regizorul artistic Horia Suru.

Planeta regizorului artistic Horia Suru, în spectacolul „Ciudat imobil”, redusă la scară mică, încape o lume diversă, pe cât de monotonă, pe atât de tragică, uneori prinsă într-o dinamică browniană, alteori amorțită într-un static al lehametei, al nepăsării. O lume pestriță, expusă într-un alb general, un alb persistent și excesiv, ironic, sarcastic, enervant: albul imobilului supraetajat, al noptierelor, lămpilor, scaunelor, băncii și, nu în ultimul rând, al ținutelor actorilor, proiectând parcă dimensiuni angelice. Astfel încât se poate spune că, prin acest exces de purism, Horia Suru sugerează coborârea celestului în urbanul autohton sau – de ce nu? – ridicarea acestuia, cu tot cu decor, deasupra norilor. Intenția sa nu este de a aminti cumva de lumea transparențelor lui Nichita, chiar dacă culoarea uniformizează și, implicit, echivalează ponderabilul și imponderabilul deopotrivă.

Publicitate

Prin albul dus până spre descompunere, prin apariția și dispariția de/în nicăieri a personajelor, prin dialogurile fără sens și lipsite de secvențe dramatice, care induc atmosfere suprarealiste, Horia Suru ne propune un alt fel de Dumitru Solomon decât cel cu care, posibil, unii spectatori erau obișnuiți de pe vremea Galelor de umor ale Televiziunii Române sau a Undelor vesele ale Radiodifuziunii Române.

Viziunea de excepție a regizorului artistic a întregit câteva texte ale dramaturgului Dumitru Solomon într-un anume spațiu și timp, făcându-le să interfereze între ele, dându-le un numitor comun, să-i spunem, microsocietate urbană cu toate angoasele ei.

Astfel, în interiorul sau în preajma unui imobil ciudat, niște  exponenți sociali nu prea își găsesc locul, starea, echilibrul, sensul, chiar îmbrăcați fiind în piele de înger sau de pește, chiar ridicați deasupra norilor sau coborâți într-un subsol lacustru.

Publicitate

Dialogul lor este, în mod voit, incoerent, ilogic, fără substanță, mistificat sau dus în derizoriu. Personajele sunt gândite a fi afazice, lipsite de concordanță între gândire și faptă, având deficiențe în a se exprima, cu atât mai mult în a comunica între ele.

Prin respectivele identități, prin decor și prin scenografie  (o lume simplă cu obiecte ce domină personajele), prin tușele de umor sarcastic, prin atmosfera de dezordine generală, prin lipsa răspunsului așteptat, prin uzitarea aceluiași cuvânt sau expresie atât în situații banale, cât și în momente existențiale, și prim multe alte modalități, regizorul artistic, aduce în prim planul scenei și, finalmente, în sufletul spectatorului  un excepțional spectacol al absurdului.

În textul de prezentare, regizorul artistic vorbește și de obligații față de microsocietate. Mesajul este însă încifrat, creându-i spectatorului o anumită stare de expectație:  după lectura îndemnului moralizator, te aștepți să descoperi,  în spectacolul Ciudat Imobil, un anumit tip de societate responsabilă pentru un bine comun, o dispoziție comună, o pace comună, cel puțin la nivel de concluzie finală. Dar scenele se succed, reliefând, fiecare în parte, cotidianul  cu angoasele și belele lui, fără a oferi formule de echilibru, fie ele și pe orizontală. Nici măcar în ultimul episod, regizorul nu ne oferă acea ecuație definitivă a confortului, chiar dacă între timp locatarilor le-au crescut aripioare, coadă despicată, solzi și pot respira în apă, înota, zbura. Scena de final este, de altfel, un corolar al spectacolului: nimic mai absurd decât să te închizi într-un subsol lacustru, să vezi cum crește apa, să simți cum te transformi și să repeți ostentativ: „Ne-am adunat aici, că să găsim o soluție cum să ieșim”. Iar în acest suicid asumat să ți se alăture solidar toți locatarii imobilului confort sporit.

Ingenioasă este ideea de a promite tihna și de a oferi impaciența. Astfel, în interiorul imobilului, în prejma sa, în stradă, personajele își consumă obsesiile, neliniștile, singurătățile, într-un cuvânt, nebunia dusă până la paranoia, până la demență și nicidecum liniștea, pacea, buna dispoziție a unui imobil.

Personajele gândite de Horia Suru sunt, în genere, triste, zgârcite, geloase, fricoase, claustrofobe, obositoare, meschine, arogante, insolente, egocentrice, lugubre. Doar cuplul tânăr, care „amenință” din când în când că pleacă  altundeva, distonează oarecum cu restul locatarilor. Ei parcă nu sunt de acolo, ei nu au nevoie de acel (dis)confort imobil.

Aparent, personajele îmbrăcate în alb impun o notă de firesc, de echilibru cotidian: personajele comunică, sunt gălăgioase, revoltate, emit și pretind soluții unele de la altele, impun și acceptă reguli, astfel încât, aparent, această dispoziție de conlocuire definește o normalitate acceptată de comun acord, pe care numai un nebun este în stare să o dărâme, să îi dea foc. Dar se pare că doar nebunul vede cu ochii minții dincolo de timp și spațiu, că singura soluție este să caute un chibrit și să aprindă imobilul bântuit de stafii. Nebunul poate fi Nero, imobilul ciudat –  Marea Romă. Nimic mai absurd decât să urci pe zidurile cetății pentru a-i vedea marginile sau  să o măsori cu pasul, apoi, fericit, să îi dai foc.

Dar până să ardă sau să fie inundat, sau descompus pe verticală (parcă ridicat la cer), de acel confort sporit al imobilului, căruia i-au dat viață, s-au bucurat, l-au blestemat și l-au luat cu ei în altă dimensiune imponderabilă  actorii: Alexandra Acalfoae, Alexandra Vicol, Alexandru Dobynciuc, Bogdan Muncaciu, Cezar Amitroaei, Daniela Bucătaru, Dragoș Radu, Florin Aionițoaei, Gheorghe Frunză, Ioan Crețescu, Lenuș Moraru, Vali Popa. Ei au fost beneficiarii confortului ciudat al i(mobil) propus de regizorul artistic. Și prin prestanța actului actoricesc, au demonstrat încă o dată că viza lor de reședință este bine determinată, că pe cartea de identitate, în dreptul domiciliului, e trecut: Ciudat Imobil – scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani. Iar în acel timp și spațiu, în acea dimensiune incertă a absurdului, gândită de regizorul artistic, Horia Suru –  laureatul din anul acesta al Premiului Uniter pentru regie –,  alături de personaje, te afli și tu, dragă spectatorule.

Remarcabila scenografie a maestrului Pastramagiu a consunat cu viziunea regizorului artistic. Clădirea urbană, supraetajată, era compusă și descompusă de niște îngeri în salopete albe, care întregeau un puzzle pe verticală, când vieților li se atribuiau dimensiuni intime, sau pe orizontală, când, pentru a deveni spațiul bârfelor, casa scării era depărtată sau apropiată de structura imobilului. Un plus de regie a dat și proiecția luminii albe din plan vertical, de parcă unei luni albe, strecurate prin ceață, i se permitea să lumineze obscur (atât cât să nu se rătăcească locatarii), creându-se un perimetru incert al (dis)confortului urban. Scenografia a fost întregită și prin banca solitară, parcă bolnavă de lombosciatică, suferindă de singurătate, ce promitea evadarea din ireal, deși mai nimeni nu o lua în seamă. Ea exista pentru amfitrionul, locatarul Vali Popa, care își privea proprietatea dinafara zidirii, hodinea câte puțin pe ea, atât cât să-și arunce lasoul în larg, deși nu  mai avea nimic de vândut, nimic de cumpărat. Banca mai exista și pentru cei doi tineri grăbiți, care, nepăsători, o percepeau ca pe o bornă ce delimita spații, ca pe un punct oarecare, de unde doar se pleacă.

În Ciudat imobil, maestrul Horia Suru  oferă rețete de îndulcit întunericul sau de condimentat clipele oamenilor singuri, chiar dacă singurătatea se consumă în doi, în trei, chiar dacă singurătatea le este oferită la comun. Iar în singurătate viața și toate ale ei sunt iluzii: cămila, luna, autobuzul, casa, funia, telefonul… și gravitația este iluzie, și imponderabilitatea, de asemenea.

Datorită acestor și altor motive, regizorul artistic justifică: ,,O comunicare devine reală doar atunci când se exprimă mai multe puncte de vedere  – acestea fiind puse în dezbatere. Rezultă că trebuie să avem grijă permanent că, în afara propriului eu, a propriului ego, există și un punct de vedere al celuilalt. Abia atunci când se pun în discuție toate sugestiile formulate, cred că  se realizează, cu adevărat, un început al comunicării!”

Pe scena Teatrului „Mihai Eminescu”, sâmbătă, a fost SPECTACOL. Un început de stagiune remarcabil: un regizor artistic top 1 – UNITER 2022, care, secundat de asistentul său, Ele Nistor, ne-a oferit un spectacol de teatru al absurdului, lăsându-ne liberă interpretarea și înțelegerea fiecărei scene în parte.

O trupă de actori despre care nu se poate scrie decât la superlativ s-au dăruit pe scenă. În spatele scenei, o echipă ce a funcționat sincron. Și, nu în ultimul rând, câteva sute de spectatori fideli ce au ales să fie și ei parte din spectacol.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Județul Botoșani a fost plasat sub COD GALBEN de vânt

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un Cod Galben de vânt pentru județul Botoșani.

 

Potrivit acestora, astăzi, între orele 09:00 -15:00, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50 – 70 km/h.

Publicitate

 

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

 

Publicitate

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

 

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

Publicitate

 

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

 

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

 

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

 

În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 112!

 

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

O mare parte din angajați suferă de burnout. Care sunt motivele

Publicat

Publicitate

Tot mai mulți angajați din România suferă de epuizare profesională sau burnout, femeile fiind mai afectate decât bărbați, dar și o bună parte dintre angajații români care lucrează în ture, relatează ADEVĂRUL.

Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP arată că printre motivele principale care duc la epuizarea fizică și mentală se află oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitivă și lipsa de liniște sau intimitate acasă.

„Studiul nostru, la care au răspuns 2.053 de angajați din sectoarele privat și public, evidențiază că epuizarea emoțională, fizică și mentală (cunoscută sub denumirea de Burnout) reprezintă un sindrom real, cu un impact negativ considerabil asupra performanței angajaților, fiind un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.

Publicitate

Mai mult, conform studiilor medicale internaționale, epuizarea fizică și mentală declanșează boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos, depresie și alte afecțiuni, care pot afecta grav sănătatea oamenilor. Pe lângă munca în ture și munca repetitivă, este interesant faptul că românii au declarat că însăși conviețuirea cu alte persoane într-un spațiu restrâns îi face să se simtă constant epuizați, din lipsa de spațiu personal, liniște și intimitate, față de cei care locuiesc singuri”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, Președinte al Centrului de Formare APSAP și fondator al platformei Cursuri-funcționari.ro.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște burnout-ul ca un fenomen asociat muncii, subliniind importanța gestionării adecvate a stresului ocupațional, încă din anul 2019. În țări precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu burnout de către medic beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni, primind 77% din salariu. În România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în prezent există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical pentru epuizare fizică, scrie Adevărul.

Femeile resimt mult mai intens presiunea activității profesionale 

Publicitate

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP relevă faptul că femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă în comparație cu bărbații. Astfel, 33,16% dintre femei au declarat că se simt frecvent epuizate, față de doar 20,75% dintre bărbați. Deși femeile tind să muncească mai mult, să fie mai reziliente și să-și sprijine mai mult colegii, aceste eforturi suplimentare sunt deseori subapreciate în mediul profesional, evidențiind impactul disproporționat al stresului asupra angajaților.

Programul dezechilibrat și lipsa odihnei sporesc riscul de epuizare

Datele colectate relevă faptul că tipul de program de muncă influențează semnificativ nivelul de epuizare resimțit de angajați. Astfel, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultății de a menține un program de somn regulat și a odihnei insuficiente. În comparație, doar 25,59% dintre angajații cu un program flexibil raportează aceeași intensitate a epuizării, subliniind impactul negativ al muncii în ture asupra sănătății și energiei angajaților.

Publicitate

Munca în ture perturbă odihna și organizarea unui program de somn constant, iar astfel crește considerabil riscul de burnout, în timp ce un program flexibil oferă o mai bună gestionare a oboselii.

Activitățile repetitive duc la epuizare

Persoanele care desfășoară activități repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare, 42,79% dintre acestea afirmând că se simt frecvent epuizate. În schimb, doar 18,17% dintre cei care desfășoară activități creative experimentează aceleași niveluri de epuizare. Rutina poate deveni obositoare, monotonă, spre deosebire de activitățile creative care oferă mai multă stimulare și varietate.

Persoanele care au o activitate zilnică de rutină sunt mai predispuse la burnout, comparativ cu cele care desfășoară activități recreative, deoarece lipsa de varietate și monotonia pot contribui semnificativ la epuizarea emoțională și mentală. Activitățile repetate zilnic reduc motivația și satisfacția, creând o senzație de stagnare și lipsă de scop, care amplifică stresul și epuizarea.

Lipsa spațiului personal și conflictele între generații sporesc epuizarea

S-a constatat o diferență semnificativă între nivelurile de epuizare resimțite în funcție de numărul de persoane care locuiesc în același spațiu. Astfel, 65,49% dintre persoanele care împart spațiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.

 

O bună parte din angajați suferă de burnout

Conform studiului, persoanele care împart locuința cu mai mult de două persoane se confruntă cu un nivel mai ridicat al burnout-ului. Această situație poate fi atribuită stresului suplimentar cauzat de lipsa spațiului personal și de necesitatea gestionării relațiilor interpersonale într-un mediu comun. Atunci când trăiești într-un mediu cu mai multe persoane, poate să apară lipsa intimității și a spațiului pentru relaxare, ceea ce împiedică odihna și refacerea adecvată după o zi stresantă de muncă.

În plus, interacțiunile constante cu alți membri ai gospodăriei pot duce la tensiuni sau conflicte, mai ales dacă există diferențe de valori sau de stil de viață. Această situație poate amplifica stresul resimțit la locul de muncă, contribuind astfel la un nivel mai mare de epuizare emoțională și burnout. Gestionarea responsabilităților casnice comune sau a obligațiilor sociale legate de ceilalți poate adăuga o presiune suplimentară, împiedicând persoana să se deconecteze și să-și reîncarce energia mentală și emoțională.

Activitățile recreative – o soluție pentru prevenirea burnout-ului

Datele arată că lipsa activităților recreative este strâns legată de niveluri ridicate de epuizare. 40% dintre persoanele care nu se implică deloc în activități recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desfășoară mai mult de 12 ore pe săptămână de activități recreative.

În schimb, cei care includ activități recreative în rutina lor au mai multe șanse să reducă riscul de burnout. Activitățile recreative, cum ar fi sporturile, hobby-urile sau socializarea, oferă o pauză mentală și contribuie la eliberarea de stres, îmbunătățind sănătatea mentală și bunăstarea generală. Aceste activități permit persoanelor să se relaxeze, să se încarce cu energie și să își mențină un echilibru sănătos între muncă și viața personală.

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP subliniază importanța unor măsuri proactive din partea companiilor pentru a susține sănătatea mentală și emoțională a angajaților. Este crucial ca managerii să identifice și să trateze rapid situațiile de burnout și stres profesional, pentru a asigura atât eficiența, cât și starea de bine a echipei.

Aceste rezultate relevă o nevoie acută de strategii de management al stresului și de susținere a angajaților. Printre măsurile recomandate se numără introducerea unor programe de asistență psihologică, flexibilitatea programului de lucru și crearea unor spații destinate relaxării la locul de muncă. Fără astfel de intervenții, burnout-ul reduce productivitatea și poate cauza probleme de sănătate pe termen lung în rândul angajaților.

Epuizarea psihică și fizică a devenit o realitate pentru mulți angajați din România, iar acest studiu reflectă necesitatea adoptării unor politici de sprijin la nivel organizațional. În fața acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clară de a promova un mediu de lucru sănătos și echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performanței și bunăstării angajaților.

Ce este burnout-ul ocupațional

Burnout-ul ocupațional reprezintă o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală asociată activității profesionale, care afectează profund gândirea și emoțiile angajaților. Aceasta poate influența negativ performanța și motivația, contribuind la apariția unor probleme grave de sănătate, precum afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune), scăderea imunității, dureri musculare, tulburări endocrine și ale sistemului nervos, crescând astfel riscul de depresie și chiar al tentativelor de suicid.

Burnout-ul nu înseamnă stres, chiar dacă expunerea la stresul continuu duce la burnout. În același timp, burnout-ul nu înseamnă depresie. Acesta este mai degrabă un răspuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, în timp ce depresia este o tulburare de sănătate mentală mai complexă, care poate apărea independent de stresul de la locul de muncă.

Epuizarea, în contextul burnout-ului în rândul angajaților, se referă la o stare de oboseală extremă și de epuizare fizică, mentală și emoțională, cauzată de expunerea prelungită la stres profesional. Aceasta afectează negativ capacitatea angajaților de a-și îndeplini sarcinile, diminuându-le productivitatea și afectându-le sănătatea generală și bunăstarea.

Sursa: Adevărul

Citeste mai mult

Eveniment

Două case din Iacobeni și Oneaga au fost în pericol, noaptea trecută. Pompierii au intervenit la timp

Publicat

Publicitate

Curățați coşul de fum: pericol de incendiu ⚠️

 

Două case din localitățile Iacobeni și Oneaga au fost în pericol, noaptea trecută, după ce funinginea din coșul de fum s-a aprins.

Publicitate

 

Pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani și Stației Săveni au intervenit prompt și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă la acoperișurile caselor.

 

Publicitate

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind coș de fum necurățat de funingine.

 

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Publicitate

 

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

 

Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

 

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

 

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

 

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

 

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Todireni! Un copil de 15 ani și un tânăr de 26 de ani au văzut moartea cu ochii

Publicat

Publicitate

Doi tineri de 15, respectiv 26 de ani, au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce mașina în care se aflau a fost implicată într-un accident rutier. Evenimentul s-a produs pe raza localității Todireni, în urmă cu puțin timp.

 

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și două ambulanțe aparținând SAJ.

Publicitate

 

Victimele erau ieșite din mașină, au fost preluate și transportate la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

 

Publicitate

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bat

eriei.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending