Connect with us

Cultura

Cronica săptămânii: „Cerere în căsătorie” de A. P. Cehov la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

Dacă aș fi Dumnezeu, aș da poruncă ca toate cererile în căsătorie să se întâmple în luna martie, odată cu trezirea copacilor. Privim pe fereastră și ne surprind mugurii unui zarzăr desfăcuți peste noapte, doi câte doi, și, inevitabil, această desfacere o căutăm în noi, această desfacere o asociem cu inimile noastre și ele parcă prinse  într-o predispoziție vegetal-conjugală.

Dacă aș fi Dumnezeu, aș da poruncă ca primăvara, în luna martie, fiecare bărbat să își ceară pentru încă un an în căsătorie soția și, așa precum natura se repetă, să ne repetăm și noi, uitând să numărăm anii.

Teatrul „Mihai Eminescu”, în luna martie, anul acesta, a repetat de câteva ori acest ritual și mereu  a fost ca la început, și mereu spiritul lui Cehov a animat sufletele actorilor și ale spectatorilor deopotrivă.

Clasicul text al lui Anton Cehov, „Cerere în căsătorie (poiana boilor)”, farsă într-un act, aduce în fața publicului o întâmplare pe cât de simplă, pe atât de amuzantă: Ivan Vasilievici Lornov, interpretat de actorul Radu Dragoș, emotiv, ipohondru, senzitiv, își ia inima în dinți, își calcă pe suflet și vine să ceară mâna frumoasei și temperamentalei sale vecine, Natalia Stepanovna, interpretată de actrița Silvia Răileanu. Și pentru că acest act trebuie consfințit  și pentru că binecuvântarea părinților întărește casa fiilor, în scenă se cere cel puțin un al treilea protagonist, tatăl Nataliei, posibilul socru, Stepan Stepanovici, rol interpretat de inegalabilul Cezar Amitroaei.

La început, totul pare simplu pentru tânărul pețitor: frac, joben, flori, cadouri, patefon, două moșii alăturate, două persoane trecute de vârsta care îți permite să mai faci și mofturi și disponibilitatea unui tată (socru). Doar că, pe lângă toate acestea, mai ai nevoie și de puțin curaj.

Publicitate

Actorul Radu Dragoș este corespondentul ideal al personajului Lornov: actorul se transpune într-atât în personajul său, încât avem convingerea că după spectacol încă se mai crede stăpânul moșiei poiana boilor, că după spectacol ia cu sine câinele de vânătoare (cel mai bun câine de vânătoare), Ugadai, și împreună cu contele și câinele acestuia, Razmahai, pleacă la vânătoarea de cocoșei.

Actorul Radu Dragoș duce cu sine un convingător bagaj de mijloace actoriceşti pentru a sugera, a nuanţa uimirea, consternarea, furia, stângăcia. Peţitorul timid ştie la nevoie să fie hotărât şi demn, fără a aluneca pe panta frivolităţii gestuale ori a vehemenţei trucate. El este plauzibil, fără a fi strident, şi credibil, fără artificiozităţi gratuite.

La început, totul pare simplu pentru  Ivan Vasilievici Lornov, doar că,  dincolo de faptul că are o inimă cam becisnică, suferă și de un exces de timiditate ce, posibil, tot de la inimă i se trage, iar actorul care joacă respectivul personaj imită cu brio timiditatea adolescentină, bolnăvicioasă, stângăcia, sfiala…

Și pentru că scopul scuză mijloacele, și pentru că un așa scop (temperamentala, frumoasa, gospodina Natalia Stepanovna) motivează, provoacă, justifică, ademenește, iată-l pe timidul Lornov făcându-și curaj și născocind pentru început fel de fel de subiecte de conversație: despre cum este vremea, despre coasă, despre rod, dar, în final, în loc să se fericească de inițiativa sa, se împotmolește în contradicții meschine.

Și totuși, scopul este Natalia, personaj însușit până la cel mai mic detaliu de Silvia Răileanu. Prin felul ei de a interpreta, actrița conferă consimilitudine și substanțialitate personajului, astfel încât, urmărind-o, tinzi să afirmi că identitatea actorului ține de joc, și nu de viață. Că personajul a fost creat pentru ea, că se poate pune semnul echivalent între cel jucat și cel ce joacă un asemenea rol unitar. Un contur feminin reuşit, un farmec al omenescului nefardat, o curgere inexorabilă.

Și totuși, când este vorba de moșie, scopul nu îngăduie niciun compromis, cu atât mai mult când se discută despre onoarea vânătorului și despre câinele său. Și chiar dacă Natalia nu este singură, chiar dacă orgoliul ei de fată trecută prin viață este susținut și alimentat de bătrânul Stepan Stepanovici, Lornov nu este dispus să amestece lucrurile. Totuşi, în sinea sa, personajul implicat până la leșin în nebunia contradicțiilor spune:  pentru o așa investiție merită să te sacrifici puțin.

Este știut, înainte și mai ales după evenimentul nupțial, sunt momentele cele mai prielnice pentru a se clarifica anumite neînțelegeri între socri. Iar în virtutea acestor obiceiuri, protagoniștii noștri uită că, de fapt, rolul este de a consimți, a accepta, a iniția un parteneriat conjugal. Uită ce este prioritar, dar își amintesc de anumite conflicte ce trenează de cel puțin trei generații. Protagoniștii noștri, precum niște copii, se ceartă de la jucăriile devenite comune în virtutea jocului de-a viața.

Noroc că, așa cum se spune, cel mai în vârstă, cel mai înțelept cedează, conștientizând că, de fapt, în urma acestei combinații, cel puțin din două motive trebuie să se fericească: moșiile lui Lernov vor fi și moșiile lor, Natalia, fată bătrână, va avea, în sfârșit, bărbat.

Înțeleptul, și în același timp șiretul, Stepan Stepanovici, interpretat de actorul Cezar Amitroaei, impecabil în rolul său paternalist, reușește să mențină echilibrul între intenție și principiu, între morală și nevoie..., dar, pentru că trebuie să își mărite fata, dar pentru că nu poate abdica de la câteva principii ale odraslei sale, caută soluții și, în cele din urmă, împacă limitele. Pentru actorul Cezar Amitroaei toate rolurile sunt fundamentale: actorul mereu urcă pe scenă pentru a-și juca rolul vieții sale. Complexitatea personajului, acuitatea trăsăturilor caracterologice ale acestuia, adâncirea motivației psihologice reliefează o personalitate actoricească pe măsură, cu disponibilități interpretative, cu putere de pătrundere, de întrupare, de însuflețire.

„Cerere în căsătorie” de Cehov este un studiu dramatic despre oamenii singuri – de unii singuri, singuri –  împreună, oameni confuzi, obosiți, tributari canoanelor societății, oameni care nu-și mai găsesc locul și echilibrul nici măcar pe propriile moșii. Și chiar dacă singura lor dorința este de a-și trăi viața alături de cineva, de a se implica serios emoțional într-o relație, piedica  în calea fericirii lor este însăși natura lor, felul lor de a fi.

„Cerere în căsătorie” vine în completarea piesei „Ursul”. Astfel, dacă în prima lucrare doi tineri trec, fără să-și dea seama, de la starea de conflict şi ură la iubire pasională, în „Cerere în căsătorie” lucrurile sunt duse şi mai departe. A. P. Cehov ne propune iniţiativa, aparent lăudabilă a lui Ivan Vasilievici Lornov, de a se însura cu fiica vecinului său. Însă departe de romantismul şi armonia care se presupune că ar trebui să guverneze un astfel de moment unic, cei doi potenţiali miri se ceartă aprig din motive derizorii. „Cerere în căsătorie” și „Ursul” sunt două piese ce pot alcătui un întreg, două piese ce ar putea fi întregite într-o singură regie, distribuție, scenografie, două piese convergente către aceeași idee artistică care se completează și se îmbogățesc reciproc.

„Cerere în căsătorie” oferă o perspectivă conjugală de tip alianță liber consimțită, un pact, un contract, o asociere, o uniune, un armistițiu, ce nu necesită neapărat implicarea sentimentală a posibililor însurăței atâta timp cât intenția se bazează pe pragmatism. Iar până la acordul final, până la un „da” hotărât, Cehov ne oferă o negociere susținută de contraziceri, respectând suprema regulă a comerțului: „cerere și ofertă”.

Regizorul artistic, regretatul Mihai Donțu, și-a construit spectacolul, după cum declară într-un interviu, plecând de la următoarea formulă: „Prin versiunea scenică propusă  transform tragismul situației, tratat într-o formă comică, în comicul unei situații tratat într-o formă tragică”. În rest, o poveste ce-și are ca laitmotiv cuvântul pământ, pământ ce nu aparține niciunuia, dar, cu toate acestea, provoacă câștiguri sau pierderi, căsătorii sau divorțuri, pace sau război. Regizorul artistic, prin succederea celor câteva scene, aparent simple, conferă unitate, ton și stil spectacolului. Se observă munca secvențială, dar și gândirea sintetică, de ansamblu. Eliminarea detaliilor inutile conferă aerisire și spațialitate scenei.

Regizorul artistic a mizat pe sarabanda  contrazicerilor, în care cuvintele la un moment dat nu mai sunt destule pentru a exprima posesivitatea și orgoliul personajelor.  Și pentru ca agitația să degenereze în furie și pentru ca furia să fie expresivă,  mimica, fizionomia, chipurile, expresia corporală –  toate acestea au avut rolul de a întregi tablouri tumultoase, efervescente, fierbinți. Regizorul a creionat personaje pe cât de comice, pe atât de nervoase, aceste predispoziții suprapunându-se uneori. Spectacolul, în ansamblu, propune un tonus vesel, regizorul contând, înainte de toate, pe jocul actoricesc dezinvolt, spumos, un pic șarjat, pe efectul umoristic rezultat din gest, din acțiune, din situație.

De toată lauda este și montarea scenică a maestrului Pastramagiu. Din conceptul său,  simplu, fără elemente inutile, concentrat, punctual, transpare spiritul cehovian. Un decor de-a dreptul sugestiv, expresiv și provocant, un decor asimilat timpului și spațiului scrierii.  Spiritul inefabil al marelui dramaturg se regăsește în respirația scenei.

„Cerere în căsătorie” este un spectacolul în care se împletesc, în care sunt complementare comicul de situații și comicul de caracter. Personajele sunt schițate în câteva tușe inconfundabile de către dramaturg, sunt însuflețite de către regizorul artistic, sunt oferite actorilor. Actorii au libertatea de a completa contururile propuse cu particularități verosimile. Altfel spus, pe scenă, în virtutea spectacolului, actorii își autoprovoacă fantezii histrionice pentru tine, spectatorule, care ai libertatea de a face un studiu de caz din aceste tulburări de personalitate sau de a te lăsa captat în povestea lor. Un spectacol ce reliefează, folosindu-se de mijloacele comediante, vulnerabilități și mai puțin sentimente conjugale.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bradul de Crăciun: Care este istoria, când a apărut în România și care sunt tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Publicat

Publicitate

Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai îndrăgite și așteptate tradiții ale sezonului de iarnă. Originile acestui obicei se întind pe parcursul a sute de ani, iar de-a lungul timpului, bradul împodobit a devenit un simbol al sărbătorilor și este recunoscut în aproape toate colțurile lumii, scrie alba24.ro. 

Bradul a fost ales ca simbol al Crăciunului datorită culorii sale verzi, care nu se schimbă niciodată. Această culoare îl simbolizează pe Hristos, veșnic viu, potrivit crestinortodox.ro.

Tradiția bradului de Crăciun își are originile încă din perioada romanilor. Aceștia obișnuiau să-și împodobească locuința cu un brad sau crengi de brad în timpul Saturnaliilor. Sărbătoarea dedicată zeului Saturn se desfășura în perioada solstițiului de iarnă. În unele cazuri, bradul era chiar atârnat de tavan cu vârful în jos.

Se pare însă că, până în secolul al XII-lea, brazii de Crăciun nu erau împodobiți. Cu timpul, acest obicei a evoluat, iar oamenii au început să decoreze brazii cu fructe, flori de hârtie și biscuiți. Mai târziu, aceste decorațiuni au fost înlocuite sau completate de lumânări și globuri colorate, care oferă bradului de Crăciun aspectul fermecător pe care îl cunoaștem astăzi.

Împodobirea bradului de Crăciun

Primul brad de Crăciun împodobit a apărut în anul 1510, în Lituania. Acesta a marcat începutul unei tradiții care avea să se răspândească treptat în întreaga lume.

Publicitate

11 ani mai târziu, în 1521, prințesa Helene de Mecklenburg duce tradiția tocmai în Franța, după căsătoria cu ducele de Orleans. Abia peste 80 de ani însă primul brad de Crăciun și-a făcut apariția într-o piață publică. Mai exact, în 1605, la Strasbourg, un brad a fost împodobit cu mere roșii și dulciuri.

Tradiția ajunge în SUA abia la începutul anilor 1800, atunci când primii imigranți germani se stabilesc în Pennsylvania. După circa 40 de ani, obiceiul a devenit popular în Anglia, când a fost introdus de familia regală.

Bradul de Crăciun în România

În România, primul brad împodobit cu câteva zile înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, a apărut în anul 1866, la palatul principelui Carol I de Hohenzollern.

De atunci, românii au îmbrățișat acest obicei și au transformat împodobirea bradului într-un moment special care precede sărbătorile de Crăciun și aduce bucurie în fiecare casă, informează crestinortodox.ro.

Această tradiție continuă să fie una dintre cele mai iubite și așteptate părți ale sărbătorilor de iarnă.

Bradul de Crăciun în 2024. Tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Tradiția spune că bradul de Crăciun trebuie împodobit în Ajunul Crăciunului, respectiv în seara de 24 decembrie. În trecut, bradul de Crăciun era decorat cu flori din hârtie, mere, nuci, dulciuri, lumânări și figurine din lemn, reflectând un stil simplu și tradițional. Ulterior, odată cu apariția instalațiilor luminoase și a altor ornamente moderne, pomul de Crăciun a căpătat un aspect mai sofisticat, adaptat vremurilor contemporane.

Bradul de Crăciun în 2024 este mai strălucitor și mai variat ca niciodată. Fie că este natural sau artificial, bradul este împodobit cu o mulțime de luminițe colorate, globuri, panglici și ornamente care reflectă gusturile fiecărei familii. Paleta cromatică poate varia în funcție de preferințe, de la tonuri simple, elegante, tradiționale până la combinații sofisticate și culori vibrante.

În materie de culori pentru decorarea bradului de Crăciun, sunt propuse patru direcții distincte, fiecare potrivită unui stil unic:

Bradul de Crăciun decorat în culori naturale

Pentru cei care preferă stilul minimalist și organic, paletele de culori naturale aduc o atmosferă caldă și reconfortantă. Combinația de nuanțe de verde salvie, verde olive, alb, bej sau gri perlat rămâne o alegere ideală, care evocă liniștea și frumusețea naturii, pentru cei care preferă un Crăciun simplu și elegant. Puteți folosi decorațiuni din lemn natural, conuri de brad, ramuri de eucalipt și panglici din in sau bumbac, alături de lumini calde și globuri din sticlă mată.

Bradul de Crăciun decorat în culori puternice

Dacă preferați un decor modern și rafinat, culorile puternice sunt soluția perfectă. În acest an, printre vedetele sezonului se numără albastrul închis, argintiul și auriul. Aceste nunanțe oferă o notă sofisticată și se potrivesc excelent în spații contemporane. Pentru a amplifica efectul modern și strălucitor, puteți opta pentru globuri metalice, luminițe LED cu tentă rece, fulgi de zăpadă strălucitori și diverse decorații geometrice, pentru un efect de „poveste de iarnă”.

Bradul de Crăciun în culori candy pop

Pentru cei care vor să aducă un strop de veselie și energie în decorul de Crăciun, paleta candy pop este alegerea ideală. Inspirată din dulciurile festive, combinația vibrantă include nuanțe de roz deschis, lavandă, roșu și verde lime. Aceste culori pline de viață este potrivit pentru familiile cu copii sau cele care iubesc decorurile neconvenționale. Pentru un rezultat spectaculos, bradul poate fi completat cu globuri satinate, flori artificiale de bumbac sau ornamente haioase și panglici colorate.

Bradul de Crăciun în culori vintage

Pentru un Crăciun clasic, cea mai potrivită paletă de culori este cea vintage. Este vorba despre culori pastelate, de roz pal, galben pal, albastru deschis și auriu. Decorul vintage aduce un aer rafinat oricărui interior. Printre decorațiunile recomandate se numără globurile pictate manual, figurinele retro și textilele din dantelă.

Indiferent de stilul pe care îl preferați, alegerea unei palete cromatice pentru decorarea bradului de Crăciun ține de atmosfera dorită și de stilul casei.

Paletele naturale aduc liniște și echilibru, cele puternice inspiră eleganță modernă, culorile „candy pop” sunt perfecte pentru un decor vesel, iar nuanțele vintage evocă nostalgia sărbătorilor de odinioară.

Citeste mai mult

Eveniment

MAE: Atenţionare de călătorie! Greva agenţilor de asistenţă la sol pe aeroporturile din Portugalia, în perioada 24 decembrie – 1 ianuarie

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Portugalia asupra existenţei unor disfuncţionalităţi logistice în gestionarea bagajelor pe aeroporturile din Lisabona, Porto, Faro, Funchal şi Porto Santo, cauzate de greva agenţilor de asistenţă la sol, care are loc în intervalul 24 decembrie 2024 (începând cu ora 00,00) – 1 ianuarie 2025 (până la ora 24,00).

În acest context, MAE le recomandă cetăţenilor români care călătoresc în această perioadă utilizarea pe cât posibil exclusivă a bagajelor de mână pentru a evita eventuale întârzieri sau alte constrângeri generate de indisponibilitatea serviciilor de gestionare a bagajelor de cală.

Într-un comunicat transmis, luni seara, AGERPRES, MAE recomandă consultarea paginilor de internet a aeroporturilor portugheze menţionate, precum şi ale companiilor aeriene care operează zborurile din/către aceste aeroporturi pentru obţinerea de informaţii actualizate.

Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://lisabona.mae.ro şi http://mae.ro.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351.21.396.6463, +351.21.396.0866, +351.21.397.2648, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanenţă.

Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Lisabona: +351927411628. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: În prag de Crăciun, o femeie de 80 de ani, din Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu

Publicat

Publicitate

În prag de Crăciun, o femeie, în vârstă de 80 de ani, din localitatea Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu. Evenimentul s-a produs în această după-amiază. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate. Când s-a produs incendiul, femeia era în imobil, împreună cu fiul ei. Au simțit miros de fum, au ieșit din locuință și au sunat după ajutor.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Hudești. Primii care au ajuns la fața locului au fost pompierii voluntari. Aceștia au constatat faptul că locuința ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la alte construcții din gospodărie. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de două ore.

Cel mai probabil, evenimentul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
▪️nu lăsați ușa sobei deschisă;
▪️nu supraîncălziți soba;
✔️ montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
✔️stingeți focul pe timpul nopții;
▪️nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cetele de colindători au adus la sediul PSD Botoșani magia datinilor și obiceiurilor de iarnă

Publicat

Publicitate

Tradiția continuă! Sute de urători și colindători din întregul județ au venit cu sufletele pline de bucurie să vestească Nașterea Domnului și să aducă toate urările de un nou an bun social-democraților botoșăneni.

Parcarea din fața sediului PSD Botoșani s-a transformat, duminică, într-o veritabilă scenă, unde cetele de colindători și urători au prezentat cele mai frumoase datini și obiceiuri de iarnă de la noi din județ. Fiecare grup și-a reprezentat cu mândrie locul său de baștină și a adus cu sine o părticică din magia sărbătorilor, păstrând cu sfințenie tradițiile strămoșești.

Gazde primitoare, social-democrații botoșăneni au așteptat aceste momente cu mare drag. Și, așa cum e datina străbună, Doina Federovici, președintele PSD Botoșani, Alexandra Huțu, secretarul executiv al PSD Botoșani, vicepreședinți ai organizației județene, primari, consilieri județeni și locali, directori, inspectori școlari și membri social-democrați botoșăneni i-au primit pe toți cu inima deschisă, cu pâine și sare, cu vin și cozonac, cu sărmăluțe și alte gustări specifice zilelor de sărbătoare.

„Suntem recunoscători botoșănenilor care păstrează cu sfințenie această moștenire prețioasă și o transmit mai departe, din generație în generație. Obiceiurile și datinile străbune sunt legătura noastră cu trecutul, dar și cu viitorul, o punte între generații care nu se va rupe niciodată. Aceste tradiții, unice în întreaga lume, pe care noi, botoșănenii, le păstrăm cu mândrie în suflet, sunt o comoară de neprețuit, sunt ceea ce ne face să rămânem uniți. Fiecare an în care suntem alături de acești minunați urători este o sărbătoare a moștenirii noastre și un angajament de a face totul pentru a păstra vii tradițiile noastre care ne definesc ca neam”, a fost mesajul emoționant al social-democraților botoșăneni.

Au urat de bine, sănătate și belșug: Căiuții de la Albești, Ansamblul „Cununa” (Bălușeni), Ansamblul Folcloric „Dor de Plaiuri Corlătene” (Corlăteni), Ansamblul Folcloric „Flori de Corn” (Corni), Ansamblul „Bujorelul” Coșula, Colindătorii „Mugurașii” și Grupul Oneaga (Cristești), Ansamblul Folcloric „Doina Holmului” (Frumușica), Ansamblul Folcloric „Floare Albastră” (Gorbănești,) Ansamblul Folcloric „Zorile” (Havârna), „Căiuții Albaștri” (Hlipiceni), Ansamblul Folcloric „Moștenitorii de la Prut” (Manoleasa), Ansamblul Folcloric „Cununița” Prăjeni, Ansamblul Folcloric „Doina Costeștilor” (Răchiți), Ansamblul Folcloric Santa Mare, Ansamblul Folcloric „Valea Bașeului” (Știubieni), Ansamblul Folcloric „Todireanca” (Todireni), Ansamblul Folcloric „Tudoreanca” (Tudora), Ansamblul Folcloric „Viișorenii” (Viișoara) și Ansamblul Folcloric „Hora” (Vlăsinești).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending