Connect with us

Cultura

Cronica săptămânii: „Bani din cer” la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de Vasile Iftime, scriitor:

Se poate scrie o cronică din perspectiva spectatorului, a individului care  a adunat bănuț lângă bănuț, pentru a-și cumpăra un bilet la teatru. Obosit de cotidianul tot mai apăsător, plictisit de mediocritățile zilei, măcinat de rutină serviciului, spectatorul a venit la teatru pentru a-şi lua doza de miracol, de visare, de fantastic…, iar banii din cer au fost un miracol împărțit, frățește, cu toţi cei din sală iar din suma de 750.000 de lire, și-a primit și el partea ce i se cuvine. Un miracol care, fie și pentru o oră și 20 de minute, i-a plasat pe toţi pe o altă orbită a existențialității. O viață fericită, prosperă este viața lipsită de griji, iar banii ar trebui să uniformizeze orizonturile. Bani, și nu oricum, mulți, toți deodată și acum, dacă se poate.

Se poate scrie o cronică din perspectiva unui spectator, și nu a unui câștigător la loto, a unui norocos moștenitor, știind că, cu banii din cer, poţi cumpăra, după ce ieşi din sala de spectacol, până la următoarea revenire, iluzii cât îţi încape inima. Pentru că așa suntem noi, iubitorii de teatru, ne place să ne hrănim cu fantasme, cu închipuiri, cu himere și acestea ne fac să ne simțim bine.

„Bani din cer”, o piesă sinusoidală, cu maxime de suspans, cu maxime de tensiune, cu maxime de relaxare… și totuși, fiind vorba de o comedie, firesc trebuia ca spectacolul să se termine într-un maxim fericit, și așa a fost. Banii au satisfăcut în egală măsură toți protagoniștii scenei, o mare familie, un viitor comun, fericit și prosper, departe, departe, tocmai în Buenos Aires…

După o avalanșă de schimbări de situație, într-un ritm alert, unde personajele se intersectează continuu, iar o minciună inițială ajunge la dimensiuni incontrolabile, ar trebui să ne așteptăm ca banii din cer să atragă prăbușirea morală, pierderea decenței, viclenia, dar nu, până la urmă, personajele ies din propriile încurcături, ca, în final,  să le surâdă bunăstarea.

„Bani din cer”, un spectacol ce, dincolo de tensiunea schimburilor de identități, de antitezele, de contradicții familiare și familiale, te provoacă să râzi, spectatorule, oricât de moralist ai fi, să râzi copios și să te întrebi: „Oare eu ce aș face într-o asemenea situație?”

Publicitate

Pe un fond muzical „Luna Mezzo Mare” în interpretarea lui Louis Prima și Keeli Smith, într-un ritm vioi, energic, ritmat, regizorul artistic Alexandru Vasilachi își începe comedia bulevardieră  „Bani din cer” a actorului şi dramaturgului englez Ray Cooney. Respectând obsesiile acestuia pentru farsele iscate din încurcăturile de situație, însă pornind de la premisa că farsa este mai apropiată de tragedie decât de comedie, Alexandru Vasilachi induce percepția contrariului. Astfel, intrigilor, suspansurilor, tensiunilor, prin recalibrare, li se atribuie tente parodice sau chiar deznodăminte comice.

Regizorul artistic, prin punerea în scenă a piesei „Bani din cer”, a ales calea de mijloc: pe de o parte, nu s-a abătut de la modelele dramaturgului, gândind piesa ca pe un puzzle de situații, remodelând personajele funcție de cerințele jocului, folosind decorul mai ales pentru a  delimita spații; și pe de altă parte, a adaptat modelele respective la firescul autohton. Astfel, jocul scenic, limbajul, expresia, atitudinea  păreau desprinse din cotidianul nostru de toate zilele. Mai precis, regizorul, artistic, așa cum ne-a obișnuit, a ajustat piesa dramaturgului Ray Cooney după nevoile de spectacol ale publicului de aici.

Astfel, umorului englezesc al lui Davenport, un fel de Colombo pensionar, interpretat de Gheorghe Frunză, i se atribuie valențe ale umorului nostru moldav; la fel și obiceiurile acestuia de a iscodi, de a șantaja, de a se adapta tuturor situațiilor favorabile capătă trăsături autohtone. Replicile scurte, ironice, sarcastice, sunt pline de un umor tăios, contondent, dur. Vicleanul Devenport știe să fie prietenos, serviabil, solidar, atunci când trebuie să fie, chiar dacă cu o mână face cruce și cu alta numără banii.

Nu știu cum se manifestă, nu știu cum se exteriorizează o englezoaică beată, știu însă că Dana Bucătaru, în rolul lui Jean Perkins, pentru mine, a fost cea mai veritabilă femeie bețivă văzută vreodată. Natural de beată, temperamental de beată, efervescent de beată. Iar în această predispoziție bahică, înainte de toate, este greu să-ți ții gura și cu atât mai greu să dregi busuiocul. Cîteodată replicile sale nu se înțeleg, actrița rostindu-le învăluit ca pe niște obligații pe care nu le percepe ca fiind absolut necesare, căci ce are de spus oricum se înțelege de la sine. Astfel, Doamna Jean Perkins rostogolește o minciună ca pe un bulgăre de zăpadă și minciuna se face mare, și minciuna se divide, și minciunile prind în complicitatea lor întreaga scenă, încorsetându-l până la sufocare pe domnul Henry Perkins, soțul ei.

Contabilul Henry Perkins stârneşte o avalanşă de situaţii neprevăzute, care mai de care mai comică şi mai absurdă, până la prăbuşirea tuturor viselor de mărire şi întoarcerea la statutul de umil funcționar, deznodământul uniformizând nevoia de reverie.

Henry Perkins a fost interpretat de Sorin Ciofu, expresivul Sorin Ciofu, așa cum ne-a obișnuit, mai ales impresionează în rolurile de stări în care implicarea afectivă, emoțională, dă valențe absolute tensiunii, fricii, panicii – sentimente de disperare, deprimare, dezolare, sporite mai ales de prezența lui Slater (Vali Popa), sergent detectiv, de data aceasta, un alt fel de Colombo, mai aproape de realitate. Singurul protagonist cinstit, incoruptibil, exigent, implicat și – vorba Magistrului Ursachi –„aceasta nu i-a folosit la nimic”, nici măcar la visare, în timp ce ceilalți protagoniști pipăiau în buzunarele lor biletele de Buenos Aires, el avea de rezolvat cazul. L-am văzut în alte reprezentări pe Slater amenințând cu un revolver, lui Vali Popa nu i-a trebuit o așa jucărie. A fost mai mult decât convingător în rolul său, un personaj perfect credibil.

Nu poate fi trecut cu vederea nici personajul Betty Johnjon (Lorena-Petronela Chiribuță), o tânăra doamnă distrată, împrăștiată, superficială, disponibilă pentru orice tip de combinații, care cu greu ținea pasul schimbărilor fortuite de identități, spre deosebire de Vic, soțul ei, actorul Răzvan Amitroaie, un personaj care excelează prin șiretenii, tupeu, obrăznicie, improvizație, umor jovial, caracteristici ce i se potrivesc ca o mănușă tânărului actor. Un cuplu ce îmbracă bine proverbul „cine se aseamănă se adună”,  un cuplu al replicilor scurte, directe și, în genere, fără de țintă.

Bill, taximetristul răgușit, bâlbâit, afazic, inițial chemat de Henry pentru a le urgenta evadarea din cotidian, își face simțită prezența pe toată lungimea poveștii, ba mai mult, prin bătăile repetate la ușă, amplifică, spaima soților, posibili dezertori. Taximetristul Ioan Crețescu încurcă și descurcă ițele identităților, sporește starea de confuzie, accentuează dramatismul și, în final – tocmai de la cine nu te aștepți! –, readuce marea familie pe culmile euforiei, din care, firește, își ia și el partea. Un rol mic, interpretat într-un mod inconfundabil, un personaj pe cât de comic pe atât de tragic fie și prin simpla sa prezență. Bill, poate singurul personaj căruia regizorul artistic nu i-a atribuit trăsături autohtone.

Nu în ultimul rând, amintesc de Petruț Butuman, actorul care și prin simpla prezență bine dispune publicul, rostindu-se pe sine. În această piesă este un simplu trecător, ce amplifică și, în același timp, forțează deznodământul.

Maestrul Mihai Pastramagiu și-a gândit scenografia plecând de la nevoia unui spațiu extins unde să se desfășoare actul actoricesc, să-i spunem livingul, și alte câteva spații izolate în care să dispară, din care să apară sau în care să fie puse în așteptare personajele. Spațiile interioare însumează locuința unei familii modeste, iar zidul exterior este limita dintre două lumi posibile: cea interioară, parcă o celulă cu dependințe, cea exterioară, promițând și permițând evadarea desăvârșită.

Astea fiind spuse, conchid că regizorul artistic și-a impus punctul de vedere în structura și în ritmul spectacolului, lăsându-le actorilor libertatea de a gândi și de a-și doza emoțiile, de a avea propria viziune asupra personajelor, de a relaționa cu ele și între ele, rolul său principal fiind acela de a armoniza sunetele în beneficul actului scenei și, implicit, al spectatorilor.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

COD GALBEN de vânt pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Nu scăpăm de vânt ! Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o nouă atenționare meteorologică de tip cod galben de vânt, pentru județul Botoșani, valabilă mâine între orele 11:00 – 23:00. Potrivit acestora, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…60 km/h.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

Publicitate

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

Reamintim faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

Paște 2025: Când se prepară cozonacii și pasca de sărbători. Rețete și recomandări

Publicat

Publicitate

Paștele 2025: Care este momentul potrivit pentru prepararea cozonacilor și a pascăi. Joia Mare – o zi cu semnificație profundă în Săptămâna Patimilor. În această zi, credincioșii participă la denii, unde sunt evocate evenimente esențiale, precum Cina cea de Taină, scrie alba24.ro.

Tot în această zi, gospodinele vopsesc ouăle, de regulă în roșu – simbol al sângelui lui Hristos – și prepară pasca, cozonacul și alte bucate tradiționale. Joia Mare este, de asemenea, ultima zi în care se pomenesc morții.

Familiile vor continua pregătirile pentru masa de Paște sâmbătă. Așadar, cozonacii, pasca, drobul de miel și alte mâncăruri de sărbători pot fi pregătite joi sau sâmbătă.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 1

Unele dintre preparatele tradiționale pregătite de sărbători sunt cozonacii. O rețetă este prezentată de Sanda Marin, pentru Mediafax.

Ingrediente:

1 kg făină, 7 gălbenusuri, 4 albusuri, 300 g zahăr, 250 g unt (80% grăsime), 2 linguri ulei, lapte cât se cere, (circa 1/2 litru), 1 lingură rom, vanilie, 50 g drojdie, 1 linguriţă rasă de sare, 100 – 200 g stafide (după gustul fiecăruia).

Publicitate

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu puţin lapte călduţ și o bucăţică de zahăr. Se opăresc într-o oală mică 3—4 linguri de făină cu puţin lapte clocotit, amestecând bine. Când s-a răcorit, se amestecă cu drojdia și apoi se bate bine până se fac bășici mari. Se presară puţină făină, se acoperă cu un servet si se pune la un loc cald să crească.

În acest timp, se freacă gălbenușurile, întâi cu sare, ca să-se închidă la culoare, apoi cu zahărul tos sau zahăr pudră cernut printr-o sită fină.

Când plămădeala a crescut destul, se toarnă peste restul de făină cernută într-un vas larg si ţinut la cald. Se amestecă adăugând gălbenuşurile, puţin lapte călduţ si albusurile bătute spumă. Se frământă cel puţin o jumătate de oră, aducând aluatul de pe margini spre mijloc. Se pune uleiul, romul, puţin câte puţin, untul topit, cald. Dacă aluatul pare prea tare, se mai adaugă puţin lapte călduţ. La frământat se adăugă şi stafidele, după ce au fost alese, spălate şi şterse întrun şervet.

Se adună aluatul în vas, se acoperă cu un prosop uşor, se asază la cald şi se lasă să crească circa două-trei ore.

Când a crescut destul, se unge mâna cu unt, se iau bucăţi din el, se împletesc pe masa de aluat presărată cu făină și se pun în forme unse cu unt. Aluatul nu trebuie să ajungă la jumătatea formei. Se mai lasă să crească tot la cald, se unge cu ou, se presară deasupra zahăr tos şi nuci sau stafide. Se pun la copt la foc potrivit şi se ţin circa o oră. Când sunt gata, se scot din forme şi se lasă să se răcorească.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 2

Ingrediente:

600 g făină, 1 cească lapte, 2 ouă întregi, 2 gălbenuşuri, 1/2 linguriţă sare, 140 g unt proaspăt, 2 linguri zahăr, 20 g drojdie, vanilie. Umplutura: 500 g nuci măcinate, 350 g zahăr pudră, un praf de sare, 1/2 cească lapte.

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu o linguriţă de zahăr şi puţin lapte călduţ. Se freacă untul spumă cu două linguri de zahăr. Se cerne într-un vas larg făina, se face loc la mijloc şi se toarnă plămădeală, o cească de lapte, două ouă întregi si două gălbenusuri frecate cu 1/2 linguriţă de sare; se frământă, adăugând şi untul frecat spumă, până face aluatul băşici şi se desprinde de pe mână. Coca trebuie să fie ceva mai tare decât la cozonacul obişnuit (simplu). Se lasă să crească.

Umplutura:

Se amestecă nucile măcinate cu zahărul pudră şi cu un vârf de linguriţă de sare. Se opăreşte cu 1/2 ceaşcă de lapte clocotit şi se freacă până se face pasta potrivit de consistentă (dacă este necesar, se mai adaugă lapte, dar cu grijă, deoarece pasta devine uşor prea moale). Aluatul crescut se desparte în două, se întinde prima foaie pe masa presărată cu făină, deasupra se întinde jumătate din nucă, într-un strat cât mai egal, se rulează şi se pune în forma  unsă cu unt. Acelaşi lucru se repetă cu a doua bucată de aluat. Se ung cu ou si se dau imediat la cuptor, fără să se lase aluatul în formă să crească, deoarece se fac goluri între nucă şi aluat. Se coace la foc potrivit.

Rețete de Paște 2025: pască cu brânză

Ingrediente: 400 g aluat de cozonac, unt pentru uns tava.

Umplutura: 500 g brânză de vaci, 3 ouă, 100 g zahăr, 50 g unt (80% grăsime), 40 g făină, 1 cească lapte, 1 linguriţă esenţă vanilie, coajă de lămâie, 25 g stafide, 1/2 linguriţă sare.

Din aluatul de cozonac se întinde o foaie groasă de circa 0,5 cm şi de forma tăvii în care se coace. Se unge tava cu unt, se asază foaia de aluat pe fund. Din alte două bucăţi se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, se împletesc şi se asază de jur împrejur, lipite de marginea tăvii, apăsând capetele, ca să se unească între ele. Se lasă să crească.

Se freacă împreună brânza cu untul si zahărul. Se adaugă ouăle pe rând, sare, apoi făina si laptele. La urmă se pune vanilia, coaja de lămâie si stafidele alese si spălate. Se toarnă în formă. Se ung cu ou atât aluatul, cât si brânza si se dă la cuptor. Când este gata, se scoate din formă după ce s-a răcit.

Rețete de Paște 2025: pască fără aluat

Ingrediente: 600g de brânză de vaci, 500 g de smântână grasă, 6 ouă; 150 g de unt, 150 g de zahăr, 50 g faină, 50 g de griş, 100 g stafide, coaja rasă de la o lămâie/portocală

Mod de preparare: Sparge ouăle şi amestecă-le cu mixerul. Topeşte untul într-o crăticioara pe foc, fără ca acesta să-şi schimbe culoarea. Adaugă zahărul şi untul şi mixează bine totul. Adaugă smântana, făina şi grişul. La final incorporează cu atenţie, la o viteză mică, branza, stafidele şi coaja rasă de lămâie sau portocală.

Toarnă compoziţia într-o tavă rotundă cu fundul detaşabil, unsă cu unt şi tapetată cu făină. Coace pasca 40-45 de minute în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. Lasă pasca să se răcească la temperatura camerei.

Rețete de Paște 2025: Pască italiană cu orez

Ingrediente:

Aluatul: 570 de grame de făină, o lingură de praf de copt, 60 de grame de unt, o jumătate de cană de zahăr, 3 ouă, două pliculeţe de vanilie;

Umplutura: o cană de apă, o jumătate de cană de orez, un litru de lapte, o cutie de 425 de grame de brânză ricotta, o cană şi jumătate de zahăr, o lingură de suc de lămâie, coaja rasă de la o lămâie, 6 ouă

Mod de preparare:

Într-un bol, amestecaţi făina cu praful de copt. În alt bol mai mare, amestecaţi cu mixerul untul cu jumătate de cană de zahăr, până ce compoziţia devine pufoasă. Adăugaţi pe rând ouăle şi vanilia. Treptat, adăugaţi făina, pentru a obţine un aluat moale. Împărţiţi aluatul în două şi formaţi două mingi. Întindeţi fiecare minge de aluat pe o suprafaţă de lucru presărată cu făină, în formă de disc, astfel încât să încapă într-o formă de copt cu diametrul de 25 de centimetri.

Puneţi discurile de aluat în forme şi daţi la frigider.

Daţi apa în clocot într-o oală şi adăugaţi orezul. Daţi focul mai mic, acoperiţi oala cu un capac şi fierbeţi 20 de minute. Adăugaţi laptele şi fierbeţi ingredientele, amestecând încontinuu, până când amestecul se îngroaşă. Apoi luaţi oala de pe foc şi lăsaţi să se răcească.

Încălziţi cuptorul la 165 de grade Celsius.

După aceea, amestecaţi într-un bol brânza ricotta, zahărul, sucul şi coaja de lămâie şi 6 ouă, până ce obţineţi o compoziţie omogenă şi spumoasă. Adăugaţi amestecul rece cu orez şi amestecaţi până ce ingredientele se omogenizează. Turnaţi amestecul în forma de tartă, apoi acoperiţi-o cu discul de aluat din cealaltă formă.

Coaceţi pasca în cuptorul preîncălzit până ce aluatul de deasupra capătă o culoare aurie, aproximativ 60 de minute, apoi lăsaţi să se răcească pe un grătar.

Citeste mai mult

Eveniment

Moartea celor doi medici și a unui brancardier, angajați la un spital din Iași, bagă în priză inspectorii de Muncă

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Iași va demara ample controale în toate spitalele din județ pentru a verifica respectarea legii securității și sănătății în muncă.

‘Noi, ca Inspectorat Teritorial de Muncă, ne-am propus ca anul acesta să facem controale ample în spitale, controale privind securitatea și sănătatea în muncă, condițiile de muncă și controalele de fond privind relațiile de muncă, având în vedere anumite riscuri’, a declarat joi, pentru AGERPRES, inspectorul șef al ITM Iași, Costel Grojea.

Un prim control este deja în desfășurare la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ din Iași, după ce conducerea ITM afirmă că s-a autosesizat în urma informațiilor apărute în spațiul public privind decesele a trei persoane – doi medici rezidenți și un brancardier.

‘Vom face un control mai amplu privind respectarea regulilor din Legea 319/2006, legea securității și sănătății în muncă’, a declarat Costel Grojdea.

El a adăugat că de la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ nu au fost primite sesizări în ultimul an.

‘Din zona Spitalului ‘Sf Spiridon’ nu am avut sesizări în ultimul an. Din alte spitale au fost sesizări în ceea ce privește condițiile de muncă și relațiile de muncă. Nu au fost multe’, a afirmat Grojdea.

Publicitate

Declarația a fost făcută în contextul în care, la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ Iași, doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni, în localități diferite, din cauze diferite.

Unul dintre medicii rezidenți decedați este George Ștefan Tilă, în vârstă de 31 de ani, din municipiul Bârlad. Medic rezident în anul V fiind, acesta trebuia să facă gărzi la secția Medicină internă de la Spitalul ‘Elena Beldiman’ din luna martie. Acesta a murit la câteva zile după prima gardă, pe 28 martie.

Cel de-al doilea caz de deces înregistrat în rândul rezidenților de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie este al lui Emanuel Mirel Luca, în vârstă de 28 de ani, din localitatea Darabani, județul Botoșani. Acesta a fost găsit mort, duminică, într-un apartament din Iași în care locuia cu chirie.

În urmă cu două zile, un brancardier în vârstă de 52 de ani, care lucra la același spital, a făcut infarct la scurt timp după ce a ieșit din tură.

După moartea celor doi, mai mulți rezidenți din cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie au postat pe grupurile de socializare mesaje conform cărora sunt suprasolicitați, iar programul de lucru nu este respectat. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Bunic de 81 de ani, cu permisul suspendat, depistat la volan pe o stradă din Dorohoi

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Dorohoi au oprit pentru control, pe drumul național, DN 29 A, în municipiul Dorohoi, un autoturism condus de un bărbat, de 81 de ani, din județul Iași.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta are exercitarea dreptului de a conduce autovehicule suspendată pentru abateri la regimul rutier.

 

Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending