Marele regizor și scenarist român Cristi Puiu, născut pe 3 aprilie 1967 la București, dar din părinți din Roma și Nicșeni, județul Botoșani, împlinește astăzi 55 de ani.

Regizorul care și-a petrecut copilăria la Botoșani, la bunicii care locuiau în fosta mahala din zona Luceafărul din municipiul reședință de județ, este astăzi practic cel mai important nume al filmului românesc de după anii 2000.

„La Botoşani era Bunelul, bunicul după mamă. Bunicii după tată, tot din Botoşani, au venit în 1946 în Bucureşti, cu foametea din Moldova… Moldovean get-beget! M-a mai întrebat pe mine cineva: „Domnule Puiu, de unde sunteţi?” Din Bucureşti. „Dar părinţii?” Din Moldova. „De unde din Moldova?” Din Botoşani. „Aaa, păi sunteţi bucovinean”. Nu, sunt moldovean, nu bucovinean. Vedeţi, ca să-şi explice cumva că… sigur influenţa austriacă sau nu ştiu ce prostii… Ştiţi cum e, toată lumea se reclamă cumva, caută prin trecut, prin memorie, prin arborele genealogic, rude de prin Ardeal şi de prin Bucovina. Ai mei erau ţărani cu animale, cu pământ… Erau ţărani! Marea foamete din Moldova, pe Bunelul şi Bunica nu i-a adus la Bucureşti. Pe părinţii tatei, da. Tataia a fost pompier la Rapsodia Română, Mamaia a fost garderobieră la Academia Română. Noi, eu şi fratele meu, am crescut în Bucureşti şi la Botoşani”, avea să povesteasă într-un celebru interviu televizat realizat de Eugenia Vodă, marele regizor și scenarist român Cristi Puiu.

Unul dintre cineaştii de mare succes ai ”noului val” al filmului românesc, regizorul şi scenaristul Cristi Puiu este autor al unor filme care i-au adus renume internaţional, s-a născut la 3 aprilie 1967, la Bucureşti.

A studiat pictura de la vârsta de zece ani. În 1990, după căderea regimului comunist, a participat la o expoziţie în Lausanne (Elveţia), împreună cu alţi tineri artişti români. În 1992 a fost admis la École Supérieure d’Arts Visuels – secţia Pictură, din Geneva, iar la finalul primului an a trecut la secţia Film din cadrul aceleiaşi instituţii, după cum indică site-ul CineMagia, https://www.cinemagia.ro/. A absolvit École Supérieure d’Arts Visuels în 1996, luându-şi diploma cu documentarul „25.12. Bucharest, North Railway Station”, potrivit site-ului https://tiff.ro/.

În 1995 a participat la Festivalul de la Locarno cu scurtmetrajul de şcoală „Before Breakfast”. Revine în România în 1996, continuând să picteze şi să realizeze scurtmetraje – ficţiune şi film documentar.

După ce a câştigat concursul organizat în 1999 de Oficiul Naţional al Cinematografiei, a regizat primul său lungmetraj, „Marfa şi banii”, lansat în 2001. În 2001 ”Marfa şi banii” (scenariul Răzvan Rădulescu şi Cristi Puiu) a obţinut Premiul Criticii Internaţionale (FIPRESCI) la cea de-a 42-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului de la Salonic, Grecia, precum şi Premiul Special al Juriului Internaţional şi Premiul Juriului Asociaţiei Cinematografelor de Artă la Festivalul Internaţional al Filmului de la Cottbus, Germania.

În 2002 acelaşi film a obţinut Menţiunea Specială a Juriului la Festivalul Internaţional al Filmului de la Trieste (Alpe Adria Cinema) din Italia, Premiul PROCIRET al Asociaţiei Producătorilor de Film din Franţa, la Festivalul Internaţional de Film de la Angers, Premiul Opera Prima din partea Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), precum şi Diploma pentru cel mai bun film românesc al anului 2001 din partea Asociaţiei Criticilor de Film.

Următorul film regizat de Cristi Puiu, scurtmetrajul „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea”, a fost realizat în 2003, iar protagonistul filmului este actorul Victor Rebengiuc. La 10 februarie 2004 „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea” a obţinut Premiul „Ursul de aur” la prestigiosul Festivalul Internaţional al Filmului de la Berlin, secţiunea „Scurt metraje”. Motivaţia juriului a fost următoarea: „Buget mic, impact uriaş, o povestire simplă, dar eficientă, cu dialoguri fantastice – acest film este o remarcabilă mărturie despre o societate ce trece prin profunde transformări”. Filmul a primit şi „Premiul UIP Berlin”, decernat de Academia europeană de film.

În 2004 filmul „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea” a fost distins cu Menţiunea specială a juriului oficial al Festivalului Filmului de Scurtmetraj de la Bello Horizone din Brazilia, şi a primit un premiu la categoria scurtmetraj la Festivalul de Film de la Zagreb. Tot în 2004, la decernarea Premiilor TVR Internaţional, regizorul Cristi Puiu a fost premiat pentru crearea unui nou limbaj cinematografic, al cărui mesaj a cucerit Europa. În 2005, la decernarea Premiilor UCIN pe anul 2004 Premiul special al juriului (ex-aequo) a fost acordat lui Constantin Popescu, pentru „Apartamentul”, Cătălin Mitulescu pentru „Trafic” şi Cristi Puiu pentru „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea”.

În 2005 Fundaţia „Premiile Flacăra” a decernat Premiul pentru Teatru şi Film regizorului Cristi Puiu, iar în 2006 actorul Ion Fiscuteanu a obţinut la Festivalul Internaţional de Film de la Palm Springs (California) Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun actor. Şi Premiul pentru regie acordat de UCIN a revenit lui Cristi Puiu, pentru „Moartea domnului Lăzărescu”, acelaşi film aducându-le lui Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu Premiul pentru scenariu, iar Luminiţei Gheorghiu şi lui Ion Fiscuteanu premiile de interpretare feminină şi masculină. Tot în 2006, Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) a acordat unul dintre Premiile Naţionale ale Cinematografiei pe anul 2005 lungmetrajului „Moartea domnului Lăzărescu”, premiat pentru „reconfirmarea unui talent regizoral şi pentru strălucirea cu care a reprezentat cinematografia românească în lume”, iar Asociaţia criticilor de film din cadrul UCIN a acordat lui Cristi Puiu „Diploma pentru cel mai bun film”. În 2007, „Moartea domnului Lăzărescu” a câştigat premiul britanic de cinema BBC Four.

Lungmetrajul „Aurora” (regia şi scenariul Cristi Puiu, coproducţie România, Franţa, Elveţia, Germania, 2010), care a avut premiera mondială în 2010 la Festivalul de la Cannes la secţiunea Un Certain Regard, a câştigat trofeul pentru cel mai bun film la cea de-a şasea ediţie a Galei Gopo. Filmul a mai fost recompensat cu alte două statuete Gopo – pentru Cel mai bun regizor şi pentru Cel mai bun scenariu. „Aurora” a fost distins şi cu premiul secţiunii competiţionale East of the West a Festivalului Internaţional de Film de la Karlovy Vary.

Pentru „Sieranevada” (2016), cel de-al 4-lea lungmetraj pe care l-a regizat, Cristi Puiu a primit în 2016 la Gala TIFF un Premiu Special, numit „Trofeul Transilvania 15”. Tot în 2016, „Sieranevada” a câştigat două premii la Festivalul de Film de la Chicago (distincţia Gold Hugo pentru cel mai bun film şi Silver Hugo pentru cel mai bun regizor). Filmul „Sieranevada” a fost propunerea României la Premiile Oscar din 2017.

În 2017 „Sierranevada” a câştigat la a XI-a ediţie a Premiilor Gopo şase premii: Cel mai bun film de lungmetraj, Cel mai bun regizor – Cristi Puiu, cel mai bun scenarist – Cristi Puiu, cea mai bună actriţă în rol principal – Dana Dogaru, cea mai bună actriţă în rol secundar – Ana Ciontea şi Cel mai bun montaj – Letiţia Ştefănescu, Ciprian Cimpoi. Tot în 2017, la Gala Premiilor Radio România Cultural 2017, Premiul pentru Film i-a fost înmânat lui Cristi Puiu, pentru „Sieranevada”, film recompensat şi cu Marele Premiu şi Trofeul UCIN, cu premiile pentru rol secundar feminin şi masculin, premiile pentru interpretare feminină, pentru regie şi pentru scenariu. În 2019, „Sieranevada” se regăsea în topul celor mai bune producţii cinematografice din ultimul deceniu întocmit de directorii de programe ai Festivalului Internaţional de Film de la Toronto (TIFF), mai exact pe locul al cincilea, informa site-ul publicaţiei americane The Hollywood Reporter.

Tot în 2017, ”Moartea domnului Lăzărescu” a fost inclus într-un top 5 al celor mai bune filme ale secolului XXI până în acest moment, realizat de criticii de film de la The New York Times Manohla Dargis şi A.O. Scott, în colaborare cu mai mulţi specialişti în cinematografie. Astfel, filmul lui Cristi Puiu ocupa locul al cincilea într-o listă de 25 de producţii considerate cele mai bune ale acestui secol până în acest moment.

Pentru lungmetrajul „Malmkrog” (regia şi scenariul Cristi Puiu, premiera în 2020), Cristi Puiu a fost recompensat în 2020 cu Premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii competiţionale „Encounters” la cea de-a 70-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. În 2021, „Malmkrog” a câştigat Marele Premiu şi Trofeul Uniunii Cineaştilor pe anul 2020.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News