Connect with us

Cultura

Cristi Puiu, regizorul care a copilărit în mahalaua de la Botoșani, împlinește astăzi 55 de ani

Publicat

Publicitate

Marele regizor și scenarist român Cristi Puiu, născut pe 3 aprilie 1967 la București, dar din părinți din Roma și Nicșeni, județul Botoșani, împlinește astăzi 55 de ani.

Regizorul care și-a petrecut copilăria la Botoșani, la bunicii care locuiau în fosta mahala din zona Luceafărul din municipiul reședință de județ, este astăzi practic cel mai important nume al filmului românesc de după anii 2000.

„La Botoşani era Bunelul, bunicul după mamă. Bunicii după tată, tot din Botoşani, au venit în 1946 în Bucureşti, cu foametea din Moldova… Moldovean get-beget! M-a mai întrebat pe mine cineva: „Domnule Puiu, de unde sunteţi?” Din Bucureşti. „Dar părinţii?” Din Moldova. „De unde din Moldova?” Din Botoşani. „Aaa, păi sunteţi bucovinean”. Nu, sunt moldovean, nu bucovinean. Vedeţi, ca să-şi explice cumva că… sigur influenţa austriacă sau nu ştiu ce prostii… Ştiţi cum e, toată lumea se reclamă cumva, caută prin trecut, prin memorie, prin arborele genealogic, rude de prin Ardeal şi de prin Bucovina. Ai mei erau ţărani cu animale, cu pământ… Erau ţărani! Marea foamete din Moldova, pe Bunelul şi Bunica nu i-a adus la Bucureşti. Pe părinţii tatei, da. Tataia a fost pompier la Rapsodia Română, Mamaia a fost garderobieră la Academia Română. Noi, eu şi fratele meu, am crescut în Bucureşti şi la Botoşani”, avea să povesteasă într-un celebru interviu televizat realizat de Eugenia Vodă, marele regizor și scenarist român Cristi Puiu.

Unul dintre cineaştii de mare succes ai ”noului val” al filmului românesc, regizorul şi scenaristul Cristi Puiu este autor al unor filme care i-au adus renume internaţional, s-a născut la 3 aprilie 1967, la Bucureşti.

A studiat pictura de la vârsta de zece ani. În 1990, după căderea regimului comunist, a participat la o expoziţie în Lausanne (Elveţia), împreună cu alţi tineri artişti români. În 1992 a fost admis la École Supérieure d’Arts Visuels – secţia Pictură, din Geneva, iar la finalul primului an a trecut la secţia Film din cadrul aceleiaşi instituţii, după cum indică site-ul CineMagia, https://www.cinemagia.ro/. A absolvit École Supérieure d’Arts Visuels în 1996, luându-şi diploma cu documentarul „25.12. Bucharest, North Railway Station”, potrivit site-ului https://tiff.ro/.

În 1995 a participat la Festivalul de la Locarno cu scurtmetrajul de şcoală „Before Breakfast”. Revine în România în 1996, continuând să picteze şi să realizeze scurtmetraje – ficţiune şi film documentar.

Publicitate

După ce a câştigat concursul organizat în 1999 de Oficiul Naţional al Cinematografiei, a regizat primul său lungmetraj, „Marfa şi banii”, lansat în 2001. În 2001 ”Marfa şi banii” (scenariul Răzvan Rădulescu şi Cristi Puiu) a obţinut Premiul Criticii Internaţionale (FIPRESCI) la cea de-a 42-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului de la Salonic, Grecia, precum şi Premiul Special al Juriului Internaţional şi Premiul Juriului Asociaţiei Cinematografelor de Artă la Festivalul Internaţional al Filmului de la Cottbus, Germania.

În 2002 acelaşi film a obţinut Menţiunea Specială a Juriului la Festivalul Internaţional al Filmului de la Trieste (Alpe Adria Cinema) din Italia, Premiul PROCIRET al Asociaţiei Producătorilor de Film din Franţa, la Festivalul Internaţional de Film de la Angers, Premiul Opera Prima din partea Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), precum şi Diploma pentru cel mai bun film românesc al anului 2001 din partea Asociaţiei Criticilor de Film.

Următorul film regizat de Cristi Puiu, scurtmetrajul „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea”, a fost realizat în 2003, iar protagonistul filmului este actorul Victor Rebengiuc. La 10 februarie 2004 „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea” a obţinut Premiul „Ursul de aur” la prestigiosul Festivalul Internaţional al Filmului de la Berlin, secţiunea „Scurt metraje”. Motivaţia juriului a fost următoarea: „Buget mic, impact uriaş, o povestire simplă, dar eficientă, cu dialoguri fantastice – acest film este o remarcabilă mărturie despre o societate ce trece prin profunde transformări”. Filmul a primit şi „Premiul UIP Berlin”, decernat de Academia europeană de film.

În 2004 filmul „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea” a fost distins cu Menţiunea specială a juriului oficial al Festivalului Filmului de Scurtmetraj de la Bello Horizone din Brazilia, şi a primit un premiu la categoria scurtmetraj la Festivalul de Film de la Zagreb. Tot în 2004, la decernarea Premiilor TVR Internaţional, regizorul Cristi Puiu a fost premiat pentru crearea unui nou limbaj cinematografic, al cărui mesaj a cucerit Europa. În 2005, la decernarea Premiilor UCIN pe anul 2004 Premiul special al juriului (ex-aequo) a fost acordat lui Constantin Popescu, pentru „Apartamentul”, Cătălin Mitulescu pentru „Trafic” şi Cristi Puiu pentru „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea”.

Lungmetrajul „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), în regia lui Cristi Puiu, pe un scenariu scris de Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu, îi are în distribuţie pe Ion Fiscuteanu, Luminiţa Gheorghiu, Rodica Lazăr, Monica Bârlădeanu. În 2005 „Moartea domului Lăzărescu” a fost desemnat câştigătorul secţiunii „Un Certain Regard” la Festivalul internaţional al filmului de la Cannes. Tot în 2005, filmul a mai primit: la Festivalul Internaţional de Film Transilvania /TIFF/ – premiul pentru cea mai bună regie, premiul criticilor de presă /FIPRESCI/ pentru cel mai bun film românesc, iar actorii Ion Fiscuteanu şi Luminiţa Gheorghiu pentru rolurile principale; Marele Premiu al Festivalului Internaţional de film „Alba Regia”, de la Szekesfehervar (Ungaria); Marele Premiu al Juriului, acordat lui Cristi Puiu la a 3-a ediţie a Festivalului Internaţional de la Copenhaga, filmul primind, printre altele, „Lebăda de Aur” pentru cel mai bun actor (Ion Fiscuteanu); la Festivalul Filmului Francofon de la Namur – trei premii: pentru Cel mai bun film (Le Bayard d’Or’), pentru Cea mai bună actriţă (Le Bayard d’Or) şi Menţiunea specială a juriului; Marele premiu la cea de-a şaptea ediţie a Festivalului cinematografiei europene de la Essonne.

În 2005 Fundaţia „Premiile Flacăra” a decernat Premiul pentru Teatru şi Film regizorului Cristi Puiu, iar în 2006 actorul Ion Fiscuteanu a obţinut la Festivalul Internaţional de Film de la Palm Springs (California) Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun actor. Şi Premiul pentru regie acordat de UCIN a revenit lui Cristi Puiu, pentru „Moartea domnului Lăzărescu”, acelaşi film aducându-le lui Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu Premiul pentru scenariu, iar Luminiţei Gheorghiu şi lui Ion Fiscuteanu premiile de interpretare feminină şi masculină. Tot în 2006, Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) a acordat unul dintre Premiile Naţionale ale Cinematografiei pe anul 2005 lungmetrajului „Moartea domnului Lăzărescu”, premiat pentru „reconfirmarea unui talent regizoral şi pentru strălucirea cu care a reprezentat cinematografia românească în lume”, iar Asociaţia criticilor de film din cadrul UCIN a acordat lui Cristi Puiu „Diploma pentru cel mai bun film”. În 2007, „Moartea domnului Lăzărescu” a câştigat premiul britanic de cinema BBC Four.

Lungmetrajul „Aurora” (regia şi scenariul Cristi Puiu, coproducţie România, Franţa, Elveţia, Germania, 2010), care a avut premiera mondială în 2010 la Festivalul de la Cannes la secţiunea Un Certain Regard, a câştigat trofeul pentru cel mai bun film la cea de-a şasea ediţie a Galei Gopo. Filmul a mai fost recompensat cu alte două statuete Gopo – pentru Cel mai bun regizor şi pentru Cel mai bun scenariu. „Aurora” a fost distins şi cu premiul secţiunii competiţionale East of the West a Festivalului Internaţional de Film de la Karlovy Vary.

Pentru „Sieranevada” (2016), cel de-al 4-lea lungmetraj pe care l-a regizat, Cristi Puiu a primit în 2016 la Gala TIFF un Premiu Special, numit „Trofeul Transilvania 15”. Tot în 2016, „Sieranevada” a câştigat două premii la Festivalul de Film de la Chicago (distincţia Gold Hugo pentru cel mai bun film şi Silver Hugo pentru cel mai bun regizor). Filmul „Sieranevada” a fost propunerea României la Premiile Oscar din 2017.

În 2017 „Sierranevada” a câştigat la a XI-a ediţie a Premiilor Gopo şase premii: Cel mai bun film de lungmetraj, Cel mai bun regizor – Cristi Puiu, cel mai bun scenarist – Cristi Puiu, cea mai bună actriţă în rol principal – Dana Dogaru, cea mai bună actriţă în rol secundar – Ana Ciontea şi Cel mai bun montaj – Letiţia Ştefănescu, Ciprian Cimpoi. Tot în 2017, la Gala Premiilor Radio România Cultural 2017, Premiul pentru Film i-a fost înmânat lui Cristi Puiu, pentru „Sieranevada”, film recompensat şi cu Marele Premiu şi Trofeul UCIN, cu premiile pentru rol secundar feminin şi masculin, premiile pentru interpretare feminină, pentru regie şi pentru scenariu. În 2019, „Sieranevada” se regăsea în topul celor mai bune producţii cinematografice din ultimul deceniu întocmit de directorii de programe ai Festivalului Internaţional de Film de la Toronto (TIFF), mai exact pe locul al cincilea, informa site-ul publicaţiei americane The Hollywood Reporter.

Tot în 2017, ”Moartea domnului Lăzărescu” a fost inclus într-un top 5 al celor mai bune filme ale secolului XXI până în acest moment, realizat de criticii de film de la The New York Times Manohla Dargis şi A.O. Scott, în colaborare cu mai mulţi specialişti în cinematografie. Astfel, filmul lui Cristi Puiu ocupa locul al cincilea într-o listă de 25 de producţii considerate cele mai bune ale acestui secol până în acest moment.

Pentru lungmetrajul „Malmkrog” (regia şi scenariul Cristi Puiu, premiera în 2020), Cristi Puiu a fost recompensat în 2020 cu Premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii competiţionale „Encounters” la cea de-a 70-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. În 2021, „Malmkrog” a câştigat Marele Premiu şi Trofeul Uniunii Cineaştilor pe anul 2020.

Cristi Puiu a primit în 2011 distincţia de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Franţei, iar la 16 noiembrie 2006 a fost decorat, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler. În 2016 a primit Premiul de Excelenţă în cadrul Galei de Decernare a celei de-a 23-a ediţii a Festivalului Astra Film, premiul fiind acordat pentru contribuţia excepţională a regizorului la cinematografia mondială, iar în 2021 – premiul FIPRESCI Platinum 90 în cadrul celei de-a 25-a ediţii a Festivalului de Film de la Sofia.
 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Sursa: AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Admitere ACADEMIA de POLIȚIE 2025: Înscrieri până în 20 iunie. Condiții, locuri pe facultăți, probe de concurs, calendar

Publicat

Publicitate

Admitere Academia de Poliție 2025. Absolvenții de liceu cu bacalaureat se pot înscrie la facultățile academiei până în 20 iunie. Etapele de concurs cuprind evaluarea performanței fizice, proba scrisă și examinarea medicală. La admitere pot participa candidați în vârstă de cel puțin 18 ani, cu cetățenie română, cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă, scrie alba24.ro.

Înscrierea se face la o singură specializare/program de studii universitare de licență din cadrul unei singure facultăți.

Model-cerere-tip-de-inscriere Academia de Poliție 2025

Candidații trebuie să fie declarați apți din punct de vedere psihologic.

Recrutările se fac de către compartimentele/responsabilii de resurse umane din cadrul

  • inspectoratelor de poliție
  • inspectoratelor pentru situații de urgență
  • inspectoratelor de jandarmi
  • penitenciare
  • IGPR

în funcție de specialitatea pentru care optează candidatul și domiciliul/reședința înscrise în cartea de identitate

Publicitate

Depunerea documentelor pentru dosarele de recrutare se face până în 8 iulie. La înscriere, se percepe o taxă de 500 de lei.

Admitere Academia de Poliție 2025. Facultăți

Academia organizează concurs de admitere în ciclul de studii universitare de licență la Facultatea de Poliţie şi Facultatea de Pompieri

Concursul de admitere se organizează pe facultăţi:

Facultatea de Poliţie:

  • specializarea ”Ordine publică și siguranță publică”, cu durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ cu frecvenţă redusă
    • „specialitatea ”Poliție”
    • specialitatea ”Poliție de frontieră”
    • specialitatea ”Jandarmi”
  • specializarea ,,Drept”, specializarea „Drept”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă

Facultatea de Pompieri

  • specializarea „Instalaţii pentru construcţii-Pompieri”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă

Admitere Academia de Poliție 2025. Condiții de înscriere

Pot participa candidați în vârstă de cel puțin 18 ani, cu cetățenie română, cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă.

Pot participa şi absolvenţii studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute de către Ministerul Educației.

Înscrierea se face la o singură specializare/program de studii universitare de licență din cadrul unei singure facultăți.

La forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, programul de studii universitare de licenţă „Ordine şi siguranţă publică” al Facultăţii de Poliţie pot participa agenţii/ subofiţerii/ maiştrii militari din M.A.I.

Admitere Academia de Poliție 2025. Etape concurs admitere

  • I: proba eliminatorie de evaluare a perfomanței fizice
  • II: proba de evaluare a cunoștințelor
  • III: examinarea medicală

Admitere Academia de Poliție 2025. Calendar

  • până în 20 iunie: depunerea cererilor de înscriere
  • până în 7 iulie: evaluarea psihologică (inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică)
  • până în 8 iulie: depunerea documentelor pentru dosarul de recrutare
  • până în 8 iulie: achitarea taxei de înscriere (candidații declarați apt psihologic) – data operațiunii bancare
  • 22 – 30 iulie: proba de evaluare a performanței fizice și afișarea rezultatelor
  • 2 august: proba scrisă
  • 3 august: afișare rezultate provizorii proba scrisă
  • depunere contestații – on-line la Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” – în 24 de ore de la afișarea rezultatelor
  • 11-29 august: examinarea medicală
  • 1 septembrie 2025 rezultate definitive
  • 14 septembrie 2025: înmatriculare candidați ”admis”

Admitere Academia de Poliție 2025. Proba de evaluare a performanței fizice

Proba de evaluare a performanței fizice se organizează și se desfășoară în conformitate cu Anexele nr. 3 și nr. 4 din prezentul Regulament, în condițiile Ordinului M.A.I. nr.140/2016 și ale Ordinului M.A.I. nr.177/2016, toate cu modificările și completările ulterioare, și ale Procedurii de sistem.

Aprecierea candidaților la proba de evaluare a performanței fizice se face prin acordarea calificativului ”promovat” și a unei note de la 5,00 la 10,00, respectiv a calificativului ,,nepromovat”.

La proba de evaluare a performanței fizice nu se admit reexaminări, repetări sau contestaţii.

Admitere Academia de Poliție 2025. Proba scrisă

La proba scrisă de evaluare a cunoştinţelor se pot prezenta numai candidații care au promovat proba de evaluare a performanței fizice.

Pentru Facultatea de Poliție

Proba scrisă de evaluare a cunoştinţelor la Facultatea de Poliţie constă în aplicarea unui Test grilă la disciplinele: Istorie, Limba română şi Limba străină.

Întrebările din chestionar se întocmesc, se evaluează şi se notează separat, pe discipline. Timpul alocat desfăşurării probei este de 4 ore.

Pentru Facultatea de Pompieri

Proba scrisă de evaluare a cunoştinţelor la Facultatea de Pompieri constă în aplicarea unui Test grilă la disciplinele: Algebră şi Elemente de analiză matematică şi Fizică (Mecanică, Fizică moleculară şi Termodinamică, Electricitate)

Testul grilă se elaborează sub forma unui chestionar cu întrebări din cadrul celor două discipline ale probei de concurs.

Timpul pentru proba scrisă este de 4 ore.

Vezi integral: Regulament-admitere-licenta-2025 Academia de Poliție

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Preot nou la Tocileni, comuna Stăuceni. Lumina slujirii continuă în satul de suflet al Patriarhului Teoctist

Publicat

Publicitate

În satul Tocileni, locul binecuvântat care a dat României pe cel de-al cincilea patriarh, Preafericitul Teoctist Arăpașu, credința merge mai departe, chiar și în vremuri de încercare. La cinci luni de la trecerea la cele veșnice a părintelui Marian Octavian Poduț, sufletele credincioșilor sunt din nou mângâiate prin purtarea de grijă a Bisericii, care a rânduit un preot interimar să ducă mai departe lucrarea începută cu dragoste și jertfă.

Până la numirea unui nou preot paroh, sătenii din Tocileni vor fi păstoriți de părintele Dumitru Volintiru, preot pensionar cu o aleasă slujire în spate, fost paroh al Bisericii „Sfântul Dumitru” din Botoșani. În prima sa slujbă în mijlocul comunității, ce va avea loc chiar în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, ziua când cerurile se deschid și Duhul Mângâietor coboară peste lume, părintele Volintiru va invoca binecuvântarea lui Dumnezeu peste această comunitate cu rădăcini adânci în credință și tradiție.

Fiul al comunei Stăuceni, născut chiar în satul-reședință, părintele Volintiru se întoarce pe meleagurile natale ca să dăruiască din nou ceea ce a oferit o viață întreagă, rugăciune, înțelepciune, milă și căldură sufletească.

 

Dor de păstor și nădejde în rugăciune la Stăuceni

În tot acest timp de întristare, după plecarea la Domnul a părintelui Poduț, inima comunității a fost susținută de dragostea concretă a preoților din cercul misionar, care au slujit cu rândul și, uneori, împreună, dând mărturie despre unitatea și responsabilitatea slujitorilor în fața turmei lui Hristos.

Publicitate

În ultimele luni, oamenii din Tocileni au trăit o lucrare duhovnicească plină de sens și binecuvântare. Preoții care s-au perindat prin sat nu au fost doar slujitori ai altarului, ci și dascăli ai inimii, împărtășind, în cuvânt și taină, lumina slujbelor și înțelesul lor adânc. Au semănat în suflet și roadele nu au întârziat să apară. La slujba vecerniei sute de credincioși din Tocileni și din împrejurimi au participat cu bucurie și cu credință vie.

Acești oameni simpli, dar curați la inimă, au făcut din bisericuța satului o casă vrednică de Dumnezeu. Au curățat catapeteasma, au schimbat covoarele ca pentru o mare sărbătoare, au șters fiecare colțișor cu grijă, punând în fiecare gest iubire, respect și rugăciune tăcută. Nu pentru oameni au făcut-o, ci pentru Hristos.

În tăcerea inimilor lor răsună o rugă neîncetată. Își doresc din nou un preot al lor. Un păstor care să fie acolo, în sat, zi și noapte, să le fie sprijin când pleacă cineva drag la Domnul, mângâiere când o mamă naște, nădejde când cineva se zbate pe patul bolii. Un părinte care să le poarte rugăciunea și să le sfințească pașii.

Vor ca glasul clopotului să răsune din nou duminica și în zi de praznic, chemând satul la Liturghie, așa cum făceau părinții și bunicii lor, în vremurile în care PF Teoctist Arăpașu se forma ca luceafăr al credinței. Vor un duhovnic care să le cunoască nevoile și lacrimile, și care să le vorbească despre Dumnezeu nu doar din fața Altarului, ci și la marginea drumului, în pragul casei sau în tăcerea unei spovedanii.

Până atunci, Dumnezeu a trimis un semn de grijă, pe părintele Dumitru Volintiru. Acesta va fi, pentru o vreme, balsam pe rănile acestui sat care știe să creadă, să nădăjduiască și să iubească. Prin slujirea sa, prin blândețea și înțelepciunea dobândite în ani de slujire, părintele va încerca să țină aprinsă candela credinței, până când Domnul va rândui un nou păstor.

Parohia Tocileni figurează pe lista actualizată la data de 03.06.2025 , de către Mitropolia MOldovei și Bucovinei, cu parohii vacante pentru care pot opta pentru transfer doar preoţii din cadrul Eparhiei Iaşilor care întrunesc condiţiile statutare de transfer. Există deja depuse câteva dosare ale unor preoți care aspira la o misiune grea, călăuzită de de moștenirea plină de emoție și substanță duhovnicească, lăsată de PF Teoctist.

Citeste mai mult

Eveniment

Tentativă de fraudă folosind identitatea DNSC

Publicat

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unei noi tentative de înșelătorie care circulă online sub forma unei așa-zise citații oficiale.

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a instituției, documentul fals utilizează identitatea vizuală a DNSC, inclusiv sigla instituției și însemnele Uniunii Europene, este ‘semnat’ în mod fraudulos cu numele directorului DNSC și afișează neautorizat logo-urile EUROPOL și EC3 – European Cybercrime Centre.

De asemenea, face referire la proceduri inexistente privind returnarea unor fonduri în criptoactive.

‘DNSC nu comunică cu cetățenii prin astfel de documente și nu solicită acțiuni individuale în nume propriu. Nu răspundeți, nu contactați ‘reprezentanții’ menționați și nu divulgați informații personale sau financiare!’, atenționează DNSC.

Reprezentanții DNSC vin și cu o serie de sfaturi, respectiv verificarea, din surse oficiale, a autenticității informațiilor și raportarea oricărei suspiciuni către DNSC.

‘Acest tip de conținut fraudulos evidențiază importanța verificării riguroase a documentelor primite și a informării din surse oficiale’, mai notează DNSC. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Legea care interzice comercializarea articolelor pirotehnice către minori a fost promulgată de președinte

Publicat

Publicitate

Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat vineri legea care interzice comercializarea articolelor pirotehnice către minori și persoane fără autorizație. Actul normativ vine după mai bine de șase ani de dezbateri și urmărește reducerea incidentelor provocate de folosirea necorespunzătoare a petardelor și artificiilor, scrie alba24.ro.

Inițiatorul proiectului, deputatul PSD Mihai Weber, a subliniat urgența și importanța acestei măsuri, amintind că doar în perioada sărbătorilor de iarnă 2024-2025, nu mai puțin de 565 de persoane – majoritatea copii și tineri – au fost victime ale accidentelor provocate de materiale pirotehnice, suferind răni grave sau chiar mutilări permanente.

„Este LEGE! Siguranța copiilor, pe primul loc!”, a transmis Mihai Weber într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

„Sunt bucuros că inițiativa mea privind interzicerea comercializării articolelor pirotehnice către minori și persoane neautorizate, dar și pedepse mai aspre pentru cei care nu respectă regulile, a devenit realitate.”

Legea aduce modificări importante Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, atât în ceea ce privește accesul la produsele pirotehnice, cât și în ceea ce privește sancțiunile aplicabile pentru utilizarea necorespunzătoare a acestora, scrie G4Media..

Proiectul a fost depus în Parlament în noiembrie 2018, a fost votat de Senat în martie 2019, iar în Camera Deputaților a trecut prin mai multe amânări și rapoarte suplimentare până la votul final din 7 mai 2025.

Publicitate

Noua lege intră în vigoare în perioada imediat următoare și va impune controale mai stricte asupra modului în care articolele pirotehnice sunt vândute și utilizate, în special în contextul sărbătorilor, când incidența accidentelor crește semnificativ.

Autoritățile speră ca prin aceste măsuri să prevină noi tragedii și să crească nivelul de siguranță publică.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending