Connect with us

Cultura

Cristi Puiu, regizorul care a copilărit în mahalaua de la Botoșani, împlinește astăzi 55 de ani

Publicat

Publicitate

Marele regizor și scenarist român Cristi Puiu, născut pe 3 aprilie 1967 la București, dar din părinți din Roma și Nicșeni, județul Botoșani, împlinește astăzi 55 de ani.

Regizorul care și-a petrecut copilăria la Botoșani, la bunicii care locuiau în fosta mahala din zona Luceafărul din municipiul reședință de județ, este astăzi practic cel mai important nume al filmului românesc de după anii 2000.

„La Botoşani era Bunelul, bunicul după mamă. Bunicii după tată, tot din Botoşani, au venit în 1946 în Bucureşti, cu foametea din Moldova… Moldovean get-beget! M-a mai întrebat pe mine cineva: „Domnule Puiu, de unde sunteţi?” Din Bucureşti. „Dar părinţii?” Din Moldova. „De unde din Moldova?” Din Botoşani. „Aaa, păi sunteţi bucovinean”. Nu, sunt moldovean, nu bucovinean. Vedeţi, ca să-şi explice cumva că… sigur influenţa austriacă sau nu ştiu ce prostii… Ştiţi cum e, toată lumea se reclamă cumva, caută prin trecut, prin memorie, prin arborele genealogic, rude de prin Ardeal şi de prin Bucovina. Ai mei erau ţărani cu animale, cu pământ… Erau ţărani! Marea foamete din Moldova, pe Bunelul şi Bunica nu i-a adus la Bucureşti. Pe părinţii tatei, da. Tataia a fost pompier la Rapsodia Română, Mamaia a fost garderobieră la Academia Română. Noi, eu şi fratele meu, am crescut în Bucureşti şi la Botoşani”, avea să povesteasă într-un celebru interviu televizat realizat de Eugenia Vodă, marele regizor și scenarist român Cristi Puiu.

Unul dintre cineaştii de mare succes ai ”noului val” al filmului românesc, regizorul şi scenaristul Cristi Puiu este autor al unor filme care i-au adus renume internaţional, s-a născut la 3 aprilie 1967, la Bucureşti.

A studiat pictura de la vârsta de zece ani. În 1990, după căderea regimului comunist, a participat la o expoziţie în Lausanne (Elveţia), împreună cu alţi tineri artişti români. În 1992 a fost admis la École Supérieure d’Arts Visuels – secţia Pictură, din Geneva, iar la finalul primului an a trecut la secţia Film din cadrul aceleiaşi instituţii, după cum indică site-ul CineMagia, https://www.cinemagia.ro/. A absolvit École Supérieure d’Arts Visuels în 1996, luându-şi diploma cu documentarul „25.12. Bucharest, North Railway Station”, potrivit site-ului https://tiff.ro/.

În 1995 a participat la Festivalul de la Locarno cu scurtmetrajul de şcoală „Before Breakfast”. Revine în România în 1996, continuând să picteze şi să realizeze scurtmetraje – ficţiune şi film documentar.

Publicitate

După ce a câştigat concursul organizat în 1999 de Oficiul Naţional al Cinematografiei, a regizat primul său lungmetraj, „Marfa şi banii”, lansat în 2001. În 2001 ”Marfa şi banii” (scenariul Răzvan Rădulescu şi Cristi Puiu) a obţinut Premiul Criticii Internaţionale (FIPRESCI) la cea de-a 42-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului de la Salonic, Grecia, precum şi Premiul Special al Juriului Internaţional şi Premiul Juriului Asociaţiei Cinematografelor de Artă la Festivalul Internaţional al Filmului de la Cottbus, Germania.

În 2002 acelaşi film a obţinut Menţiunea Specială a Juriului la Festivalul Internaţional al Filmului de la Trieste (Alpe Adria Cinema) din Italia, Premiul PROCIRET al Asociaţiei Producătorilor de Film din Franţa, la Festivalul Internaţional de Film de la Angers, Premiul Opera Prima din partea Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), precum şi Diploma pentru cel mai bun film românesc al anului 2001 din partea Asociaţiei Criticilor de Film.

Următorul film regizat de Cristi Puiu, scurtmetrajul „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea”, a fost realizat în 2003, iar protagonistul filmului este actorul Victor Rebengiuc. La 10 februarie 2004 „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea” a obţinut Premiul „Ursul de aur” la prestigiosul Festivalul Internaţional al Filmului de la Berlin, secţiunea „Scurt metraje”. Motivaţia juriului a fost următoarea: „Buget mic, impact uriaş, o povestire simplă, dar eficientă, cu dialoguri fantastice – acest film este o remarcabilă mărturie despre o societate ce trece prin profunde transformări”. Filmul a primit şi „Premiul UIP Berlin”, decernat de Academia europeană de film.

În 2004 filmul „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea” a fost distins cu Menţiunea specială a juriului oficial al Festivalului Filmului de Scurtmetraj de la Bello Horizone din Brazilia, şi a primit un premiu la categoria scurtmetraj la Festivalul de Film de la Zagreb. Tot în 2004, la decernarea Premiilor TVR Internaţional, regizorul Cristi Puiu a fost premiat pentru crearea unui nou limbaj cinematografic, al cărui mesaj a cucerit Europa. În 2005, la decernarea Premiilor UCIN pe anul 2004 Premiul special al juriului (ex-aequo) a fost acordat lui Constantin Popescu, pentru „Apartamentul”, Cătălin Mitulescu pentru „Trafic” şi Cristi Puiu pentru „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea”.

Lungmetrajul „Moartea domnului Lăzărescu” (2005), în regia lui Cristi Puiu, pe un scenariu scris de Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu, îi are în distribuţie pe Ion Fiscuteanu, Luminiţa Gheorghiu, Rodica Lazăr, Monica Bârlădeanu. În 2005 „Moartea domului Lăzărescu” a fost desemnat câştigătorul secţiunii „Un Certain Regard” la Festivalul internaţional al filmului de la Cannes. Tot în 2005, filmul a mai primit: la Festivalul Internaţional de Film Transilvania /TIFF/ – premiul pentru cea mai bună regie, premiul criticilor de presă /FIPRESCI/ pentru cel mai bun film românesc, iar actorii Ion Fiscuteanu şi Luminiţa Gheorghiu pentru rolurile principale; Marele Premiu al Festivalului Internaţional de film „Alba Regia”, de la Szekesfehervar (Ungaria); Marele Premiu al Juriului, acordat lui Cristi Puiu la a 3-a ediţie a Festivalului Internaţional de la Copenhaga, filmul primind, printre altele, „Lebăda de Aur” pentru cel mai bun actor (Ion Fiscuteanu); la Festivalul Filmului Francofon de la Namur – trei premii: pentru Cel mai bun film (Le Bayard d’Or’), pentru Cea mai bună actriţă (Le Bayard d’Or) şi Menţiunea specială a juriului; Marele premiu la cea de-a şaptea ediţie a Festivalului cinematografiei europene de la Essonne.

În 2005 Fundaţia „Premiile Flacăra” a decernat Premiul pentru Teatru şi Film regizorului Cristi Puiu, iar în 2006 actorul Ion Fiscuteanu a obţinut la Festivalul Internaţional de Film de la Palm Springs (California) Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun actor. Şi Premiul pentru regie acordat de UCIN a revenit lui Cristi Puiu, pentru „Moartea domnului Lăzărescu”, acelaşi film aducându-le lui Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu Premiul pentru scenariu, iar Luminiţei Gheorghiu şi lui Ion Fiscuteanu premiile de interpretare feminină şi masculină. Tot în 2006, Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) a acordat unul dintre Premiile Naţionale ale Cinematografiei pe anul 2005 lungmetrajului „Moartea domnului Lăzărescu”, premiat pentru „reconfirmarea unui talent regizoral şi pentru strălucirea cu care a reprezentat cinematografia românească în lume”, iar Asociaţia criticilor de film din cadrul UCIN a acordat lui Cristi Puiu „Diploma pentru cel mai bun film”. În 2007, „Moartea domnului Lăzărescu” a câştigat premiul britanic de cinema BBC Four.

Lungmetrajul „Aurora” (regia şi scenariul Cristi Puiu, coproducţie România, Franţa, Elveţia, Germania, 2010), care a avut premiera mondială în 2010 la Festivalul de la Cannes la secţiunea Un Certain Regard, a câştigat trofeul pentru cel mai bun film la cea de-a şasea ediţie a Galei Gopo. Filmul a mai fost recompensat cu alte două statuete Gopo – pentru Cel mai bun regizor şi pentru Cel mai bun scenariu. „Aurora” a fost distins şi cu premiul secţiunii competiţionale East of the West a Festivalului Internaţional de Film de la Karlovy Vary.

Pentru „Sieranevada” (2016), cel de-al 4-lea lungmetraj pe care l-a regizat, Cristi Puiu a primit în 2016 la Gala TIFF un Premiu Special, numit „Trofeul Transilvania 15”. Tot în 2016, „Sieranevada” a câştigat două premii la Festivalul de Film de la Chicago (distincţia Gold Hugo pentru cel mai bun film şi Silver Hugo pentru cel mai bun regizor). Filmul „Sieranevada” a fost propunerea României la Premiile Oscar din 2017.

În 2017 „Sierranevada” a câştigat la a XI-a ediţie a Premiilor Gopo şase premii: Cel mai bun film de lungmetraj, Cel mai bun regizor – Cristi Puiu, cel mai bun scenarist – Cristi Puiu, cea mai bună actriţă în rol principal – Dana Dogaru, cea mai bună actriţă în rol secundar – Ana Ciontea şi Cel mai bun montaj – Letiţia Ştefănescu, Ciprian Cimpoi. Tot în 2017, la Gala Premiilor Radio România Cultural 2017, Premiul pentru Film i-a fost înmânat lui Cristi Puiu, pentru „Sieranevada”, film recompensat şi cu Marele Premiu şi Trofeul UCIN, cu premiile pentru rol secundar feminin şi masculin, premiile pentru interpretare feminină, pentru regie şi pentru scenariu. În 2019, „Sieranevada” se regăsea în topul celor mai bune producţii cinematografice din ultimul deceniu întocmit de directorii de programe ai Festivalului Internaţional de Film de la Toronto (TIFF), mai exact pe locul al cincilea, informa site-ul publicaţiei americane The Hollywood Reporter.

Tot în 2017, ”Moartea domnului Lăzărescu” a fost inclus într-un top 5 al celor mai bune filme ale secolului XXI până în acest moment, realizat de criticii de film de la The New York Times Manohla Dargis şi A.O. Scott, în colaborare cu mai mulţi specialişti în cinematografie. Astfel, filmul lui Cristi Puiu ocupa locul al cincilea într-o listă de 25 de producţii considerate cele mai bune ale acestui secol până în acest moment.

Pentru lungmetrajul „Malmkrog” (regia şi scenariul Cristi Puiu, premiera în 2020), Cristi Puiu a fost recompensat în 2020 cu Premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii competiţionale „Encounters” la cea de-a 70-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. În 2021, „Malmkrog” a câştigat Marele Premiu şi Trofeul Uniunii Cineaştilor pe anul 2020.

Cristi Puiu a primit în 2011 distincţia de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Franţei, iar la 16 noiembrie 2006 a fost decorat, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler. În 2016 a primit Premiul de Excelenţă în cadrul Galei de Decernare a celei de-a 23-a ediţii a Festivalului Astra Film, premiul fiind acordat pentru contribuţia excepţională a regizorului la cinematografia mondială, iar în 2021 – premiul FIPRESCI Platinum 90 în cadrul celei de-a 25-a ediţii a Festivalului de Film de la Sofia.
 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Sursa: AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Esre oficial. Decontarea voucherelor de vacanță, după reguli noi: Declarație pe propria răspundere și factură de 1.600 de lei

Publicat

Publicitate

Guvernul a adoptat un noul mecanism pentru decontarea voucherelor de vacanță. Beneficiarii trebuie să prezinte o declarație pe propria răspundere, prin care confirmă că au contribuit cu suma de 800 de lei din fonduri proprii, că au utilizat și cei 800 de lei oferiți de stat și să depună o factură de minimum 1.600 de lei, care urmează să fie decontată.

Modificări esențiale în sistemul de decontare a voucherelor de vacanță:

Valoarea voucherelor și condiții de eligibilitate

– Angajații din instituțiile publice cu salarii nete de până la 8.000 lei vor beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 800 lei.
– Voucherele pot acoperi maximum 50% din valoarea unui pachet turistic, ceea ce înseamnă că beneficiarul trebuie să achiziționeze un pachet de cel puțin 1.600 lei și să contribuie cu diferența de 800 lei din fonduri proprii

Cum se decontează voucherele de vacanță

Achiziționarea pachetului turistic: Angajatul achiziționează un pachet turistic în valoare de minimum 1.600 de lei.

Declarație pe propria răspundere: După achiziție, angajatul completează o declarație pe propria răspundere, confirmând că a contribuit cu 800 de lei din fonduri proprii și că a utilizat voucherul de 800 de lei oferit de stat.

Prezentarea facturii: Angajatul prezintă factura de minimum 1.600 de lei care atestă achiziția pachetului turistic.
Decontarea: Pe baza declarației și a facturii, angajatul primește suma de 800 de lei de la stat.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de vânt pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Nu scăpăm de vânt ! Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o nouă atenționare meteorologică de tip cod galben de vânt, pentru județul Botoșani, valabilă mâine între orele 11:00 – 23:00. Potrivit acestora, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…60 km/h.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

Publicitate

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

Reamintim faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

Paște 2025: Când se prepară cozonacii și pasca de sărbători. Rețete și recomandări

Publicat

Publicitate

Paștele 2025: Care este momentul potrivit pentru prepararea cozonacilor și a pascăi. Joia Mare – o zi cu semnificație profundă în Săptămâna Patimilor. În această zi, credincioșii participă la denii, unde sunt evocate evenimente esențiale, precum Cina cea de Taină, scrie alba24.ro.

Tot în această zi, gospodinele vopsesc ouăle, de regulă în roșu – simbol al sângelui lui Hristos – și prepară pasca, cozonacul și alte bucate tradiționale. Joia Mare este, de asemenea, ultima zi în care se pomenesc morții.

Familiile vor continua pregătirile pentru masa de Paște sâmbătă. Așadar, cozonacii, pasca, drobul de miel și alte mâncăruri de sărbători pot fi pregătite joi sau sâmbătă.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 1

Unele dintre preparatele tradiționale pregătite de sărbători sunt cozonacii. O rețetă este prezentată de Sanda Marin, pentru Mediafax.

Ingrediente:

1 kg făină, 7 gălbenusuri, 4 albusuri, 300 g zahăr, 250 g unt (80% grăsime), 2 linguri ulei, lapte cât se cere, (circa 1/2 litru), 1 lingură rom, vanilie, 50 g drojdie, 1 linguriţă rasă de sare, 100 – 200 g stafide (după gustul fiecăruia).

Publicitate

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu puţin lapte călduţ și o bucăţică de zahăr. Se opăresc într-o oală mică 3—4 linguri de făină cu puţin lapte clocotit, amestecând bine. Când s-a răcorit, se amestecă cu drojdia și apoi se bate bine până se fac bășici mari. Se presară puţină făină, se acoperă cu un servet si se pune la un loc cald să crească.

În acest timp, se freacă gălbenușurile, întâi cu sare, ca să-se închidă la culoare, apoi cu zahărul tos sau zahăr pudră cernut printr-o sită fină.

Când plămădeala a crescut destul, se toarnă peste restul de făină cernută într-un vas larg si ţinut la cald. Se amestecă adăugând gălbenuşurile, puţin lapte călduţ si albusurile bătute spumă. Se frământă cel puţin o jumătate de oră, aducând aluatul de pe margini spre mijloc. Se pune uleiul, romul, puţin câte puţin, untul topit, cald. Dacă aluatul pare prea tare, se mai adaugă puţin lapte călduţ. La frământat se adăugă şi stafidele, după ce au fost alese, spălate şi şterse întrun şervet.

Se adună aluatul în vas, se acoperă cu un prosop uşor, se asază la cald şi se lasă să crească circa două-trei ore.

Când a crescut destul, se unge mâna cu unt, se iau bucăţi din el, se împletesc pe masa de aluat presărată cu făină și se pun în forme unse cu unt. Aluatul nu trebuie să ajungă la jumătatea formei. Se mai lasă să crească tot la cald, se unge cu ou, se presară deasupra zahăr tos şi nuci sau stafide. Se pun la copt la foc potrivit şi se ţin circa o oră. Când sunt gata, se scot din forme şi se lasă să se răcorească.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 2

Ingrediente:

600 g făină, 1 cească lapte, 2 ouă întregi, 2 gălbenuşuri, 1/2 linguriţă sare, 140 g unt proaspăt, 2 linguri zahăr, 20 g drojdie, vanilie. Umplutura: 500 g nuci măcinate, 350 g zahăr pudră, un praf de sare, 1/2 cească lapte.

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu o linguriţă de zahăr şi puţin lapte călduţ. Se freacă untul spumă cu două linguri de zahăr. Se cerne într-un vas larg făina, se face loc la mijloc şi se toarnă plămădeală, o cească de lapte, două ouă întregi si două gălbenusuri frecate cu 1/2 linguriţă de sare; se frământă, adăugând şi untul frecat spumă, până face aluatul băşici şi se desprinde de pe mână. Coca trebuie să fie ceva mai tare decât la cozonacul obişnuit (simplu). Se lasă să crească.

Umplutura:

Se amestecă nucile măcinate cu zahărul pudră şi cu un vârf de linguriţă de sare. Se opăreşte cu 1/2 ceaşcă de lapte clocotit şi se freacă până se face pasta potrivit de consistentă (dacă este necesar, se mai adaugă lapte, dar cu grijă, deoarece pasta devine uşor prea moale). Aluatul crescut se desparte în două, se întinde prima foaie pe masa presărată cu făină, deasupra se întinde jumătate din nucă, într-un strat cât mai egal, se rulează şi se pune în forma  unsă cu unt. Acelaşi lucru se repetă cu a doua bucată de aluat. Se ung cu ou si se dau imediat la cuptor, fără să se lase aluatul în formă să crească, deoarece se fac goluri între nucă şi aluat. Se coace la foc potrivit.

Rețete de Paște 2025: pască cu brânză

Ingrediente: 400 g aluat de cozonac, unt pentru uns tava.

Umplutura: 500 g brânză de vaci, 3 ouă, 100 g zahăr, 50 g unt (80% grăsime), 40 g făină, 1 cească lapte, 1 linguriţă esenţă vanilie, coajă de lămâie, 25 g stafide, 1/2 linguriţă sare.

Din aluatul de cozonac se întinde o foaie groasă de circa 0,5 cm şi de forma tăvii în care se coace. Se unge tava cu unt, se asază foaia de aluat pe fund. Din alte două bucăţi se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, se împletesc şi se asază de jur împrejur, lipite de marginea tăvii, apăsând capetele, ca să se unească între ele. Se lasă să crească.

Se freacă împreună brânza cu untul si zahărul. Se adaugă ouăle pe rând, sare, apoi făina si laptele. La urmă se pune vanilia, coaja de lămâie si stafidele alese si spălate. Se toarnă în formă. Se ung cu ou atât aluatul, cât si brânza si se dă la cuptor. Când este gata, se scoate din formă după ce s-a răcit.

Rețete de Paște 2025: pască fără aluat

Ingrediente: 600g de brânză de vaci, 500 g de smântână grasă, 6 ouă; 150 g de unt, 150 g de zahăr, 50 g faină, 50 g de griş, 100 g stafide, coaja rasă de la o lămâie/portocală

Mod de preparare: Sparge ouăle şi amestecă-le cu mixerul. Topeşte untul într-o crăticioara pe foc, fără ca acesta să-şi schimbe culoarea. Adaugă zahărul şi untul şi mixează bine totul. Adaugă smântana, făina şi grişul. La final incorporează cu atenţie, la o viteză mică, branza, stafidele şi coaja rasă de lămâie sau portocală.

Toarnă compoziţia într-o tavă rotundă cu fundul detaşabil, unsă cu unt şi tapetată cu făină. Coace pasca 40-45 de minute în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. Lasă pasca să se răcească la temperatura camerei.

Rețete de Paște 2025: Pască italiană cu orez

Ingrediente:

Aluatul: 570 de grame de făină, o lingură de praf de copt, 60 de grame de unt, o jumătate de cană de zahăr, 3 ouă, două pliculeţe de vanilie;

Umplutura: o cană de apă, o jumătate de cană de orez, un litru de lapte, o cutie de 425 de grame de brânză ricotta, o cană şi jumătate de zahăr, o lingură de suc de lămâie, coaja rasă de la o lămâie, 6 ouă

Mod de preparare:

Într-un bol, amestecaţi făina cu praful de copt. În alt bol mai mare, amestecaţi cu mixerul untul cu jumătate de cană de zahăr, până ce compoziţia devine pufoasă. Adăugaţi pe rând ouăle şi vanilia. Treptat, adăugaţi făina, pentru a obţine un aluat moale. Împărţiţi aluatul în două şi formaţi două mingi. Întindeţi fiecare minge de aluat pe o suprafaţă de lucru presărată cu făină, în formă de disc, astfel încât să încapă într-o formă de copt cu diametrul de 25 de centimetri.

Puneţi discurile de aluat în forme şi daţi la frigider.

Daţi apa în clocot într-o oală şi adăugaţi orezul. Daţi focul mai mic, acoperiţi oala cu un capac şi fierbeţi 20 de minute. Adăugaţi laptele şi fierbeţi ingredientele, amestecând încontinuu, până când amestecul se îngroaşă. Apoi luaţi oala de pe foc şi lăsaţi să se răcească.

Încălziţi cuptorul la 165 de grade Celsius.

După aceea, amestecaţi într-un bol brânza ricotta, zahărul, sucul şi coaja de lămâie şi 6 ouă, până ce obţineţi o compoziţie omogenă şi spumoasă. Adăugaţi amestecul rece cu orez şi amestecaţi până ce ingredientele se omogenizează. Turnaţi amestecul în forma de tartă, apoi acoperiţi-o cu discul de aluat din cealaltă formă.

Coaceţi pasca în cuptorul preîncălzit până ce aluatul de deasupra capătă o culoare aurie, aproximativ 60 de minute, apoi lăsaţi să se răcească pe un grătar.

Citeste mai mult

Eveniment

Moartea celor doi medici și a unui brancardier, angajați la un spital din Iași, bagă în priză inspectorii de Muncă

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Iași va demara ample controale în toate spitalele din județ pentru a verifica respectarea legii securității și sănătății în muncă.

‘Noi, ca Inspectorat Teritorial de Muncă, ne-am propus ca anul acesta să facem controale ample în spitale, controale privind securitatea și sănătatea în muncă, condițiile de muncă și controalele de fond privind relațiile de muncă, având în vedere anumite riscuri’, a declarat joi, pentru AGERPRES, inspectorul șef al ITM Iași, Costel Grojea.

Un prim control este deja în desfășurare la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ din Iași, după ce conducerea ITM afirmă că s-a autosesizat în urma informațiilor apărute în spațiul public privind decesele a trei persoane – doi medici rezidenți și un brancardier.

‘Vom face un control mai amplu privind respectarea regulilor din Legea 319/2006, legea securității și sănătății în muncă’, a declarat Costel Grojdea.

El a adăugat că de la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ nu au fost primite sesizări în ultimul an.

‘Din zona Spitalului ‘Sf Spiridon’ nu am avut sesizări în ultimul an. Din alte spitale au fost sesizări în ceea ce privește condițiile de muncă și relațiile de muncă. Nu au fost multe’, a afirmat Grojdea.

Publicitate

Declarația a fost făcută în contextul în care, la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ Iași, doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni, în localități diferite, din cauze diferite.

Unul dintre medicii rezidenți decedați este George Ștefan Tilă, în vârstă de 31 de ani, din municipiul Bârlad. Medic rezident în anul V fiind, acesta trebuia să facă gărzi la secția Medicină internă de la Spitalul ‘Elena Beldiman’ din luna martie. Acesta a murit la câteva zile după prima gardă, pe 28 martie.

Cel de-al doilea caz de deces înregistrat în rândul rezidenților de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie este al lui Emanuel Mirel Luca, în vârstă de 28 de ani, din localitatea Darabani, județul Botoșani. Acesta a fost găsit mort, duminică, într-un apartament din Iași în care locuia cu chirie.

În urmă cu două zile, un brancardier în vârstă de 52 de ani, care lucra la același spital, a făcut infarct la scurt timp după ce a ieșit din tură.

După moartea celor doi, mai mulți rezidenți din cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie au postat pe grupurile de socializare mesaje conform cărora sunt suprasolicitați, iar programul de lucru nu este respectat. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending