Connect with us

Eveniment

Astăzi este Crăciunul pe stil vechi. Tradiţii şi obiceiuri specifice acestei sărbători

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Pe masa din Ajunul Crăciunului, de pe 7 ianuarie, ortodocşii de stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor, informează alba24.ro. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

Cine sărbătorește Crăciunul pe stil vechi în România

Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi.

Pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.

Diferenţa dintre calendarul iulian şi cel gregorian

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor, care era mai corect, dar nici el perfect, de 365 zile, şi cel al romanilor, care era de 355 zile. Totuşi, rămânea anual o diferenţă de zece zile între aceste două sisteme, dar şi între fiecare dintre ele şi calendarul solar.

Din dorinţa de a pune în acord aceste calendare cu cel ceresc, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian”. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Sfintelor Paşti ziua de 21 martie – echinocţiul de primăvară, precizează site-ul www.crestinortodox.ro.

Publicitate

Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani, echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Când a fost adoptat calendarul gregorian

Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din 1923, care a hotărât suprimarea diferenţei de 13 zile. Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus, din patru în patru ani, lunii februarie, care va avea 29 de zile în loc de 28.

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat – Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după „stilul vechi”), explică site-ul crestinortodox.ro.

Tradiţii şi obiceiuri de Ajun şi de Crăciunul pe stil vechi

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă noaptea Naşterii Domnului, potrivit site-ului folclor-romanesc.ro.

În ziua de Crăciun, creştinii ortodocşi pe stil vechi merg la biserică, la Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi „haladet” (o piftie specială, mâncată cu hrean), „lapşa” (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe). Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză („vareniki”) şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc – „Hristos Rajdaetsea”, scrie site-ul amintit.

Ucrainenii din Maramureş, în Ajunul Crăciunului, mănâncă „de post”, dar pun pe masă, conform tradiţiei, 9 feluri de mâncare. Cea mai importantă dintre ele este „hrebleanca” – o mâncare din ciuperci cu zeamă de varză. De asemenea, ei mănâncă grâu fiert şi peşte.

Copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopţii, credincioşii merg la biserică, la slujba numită „snocne”. Dimineaţa, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu Viflaimul.

În comunităţile de sârbi, până la miezul nopţii de Crăciun se mănâncă doar mâncăruri de post, iar la miezul nopţii se aprinde o creangă de stejar – „banjak”. Tradiţia spune că arzând, această creangă va aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc.

La masa de Crăciun se mănâncă preparate tradiţionale, iar sub faţa de masă se pun bani şi fân, acestea urmând să fie scoase abia la Bobotează (19 ianuarie), fânul fiind dat atunci animalelor din gospodărie, mai scrie site-ul folclor-romanesc.ro.

Crăciunul este sărbătorit şi de basarabeni tot în 7 ianuarie, acolo existând obiceiul ca în Ajun femeile să pregătească, din aluat de pâine, „Crăciunelul” – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „Ajunelul”, care vesteşte ajunul Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale ca să la păzească de rele.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Botoșăneanca Simona Radiș a fost desemnată sportiva anului în cadrul Galei CSA Steaua. Lista premiilor acordate

Publicat

acum 5 minute

vineri, 19.12.2025

de

Publicitate

Simona Radiș și Magdalena Rusu, medaliate cu aur la Campionatele Mondiale și Europene de canotaj, au fost desemnate sportivele anului 2025 de Clubul Sportiv al Armatei Steaua în cadrul galei organizate, vineri, la Cercul Militar din Capitală.

Titlul de juniorului anului l-a primit înotătorul Robert Badea, medaliat cu bronz la Campionatele Mondiale și cu aur la Campionatele Europene, iar echipa anului a fost desemnată formația de fotbal a grupării militare.

Comandantul Clubului Sportiv al Armatei Steaua, Eduard Danilof, a declarat în cadrul festivității că 2025 a fost un an complex și solicitant, dar în același timp acesta a confirmat valoarea sportivilor grupării.

Lista premiilor acordate în cadrul Galei Sportivii Anului 2025 CSA Steaua este următoarea:

Sportivul anului – Simona Radiș și Magdalena Rusu (canotaj)
Juniorului anului – Robert Badea (înot)
Echipa anului – echipa de fotbal CSA Steaua
Laureați: Emma Șonț (scrima), David Matei (tir sportiv), Andra Sebe (box), Anca Grosu (haltere), Ioana Miron (haltere), Florin Arteni (canotaj), Ciprian Tudosă (canotaj), Adriana Adam (canotaj), Geanina Jucanariu (canotaj), Cătălin Chirilă (canoe), Andreea Beatrice Ana (lupte), Kateryna Zelenikh (lupte), Cristian Bodîrlău (sambo), Bernadette Szocs (tenis de masă), Andreea Dragoman (tenis de masă), Andrei Istrate (tenis de masă), Peter Sidi (tir sportiv), Elizabeta Samara (tenis de masă), Darius Movileanu (tenis de masă), Eduard Ionescu (tenis de masă), Theodor Matican (ciclism/dizabilități), Kateryna Moskalova (sambo), Raluca Strămăturaru (sanie) și Carmen Manolescu (sanie).
AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Bucuria de a bucura: Elevii Școlii Gimnaziale Nr. 2 Miorcani au organizat un Târg de Crăciun pentru Masa Bucuriei cu suflet mare

Publicat

acum 11 minute

vineri, 19.12.2025

de

Publicitate

Școala Gimnazială Nr. 2 Miorcani a fost cuprinsă astăzi, 19 decembrie 2025, de emoție, culoare și glasuri cristaline, odată cu organizarea Târgului de Crăciun „Bucuria de a bucura!”. Pentru o zi, elevii au devenit negustori ai faptelor bune, punând în vânzare obiecte realizate cu migală, creativitate și multă dăruire.

Scopul evenimentului a fost unul nobil: sprijinirea proiectului „Masa Bucuriei”, un demers inițiat și coordonat de profesorul Vasile Postolache, dedicat ajutorării celor aflați în nevoie. Fiecare obiect cumpărat a însemnat mai mult decât un simplu dar – a fost o dovadă de solidaritate și implicare.

Părinții, cadrele didactice, dar și reprezentanți ai autorităților locale, inclusiv primarul comunei, s-au alăturat inițiativei, susținând cu entuziasm munca elevilor și mesajul profund al târgului. Atmosfera a fost una caldă, plină de voie bună, zâmbete și bucurie autentică, specifică sărbătorilor de iarnă.

Organizatorii au transmis mulțumiri tuturor celor implicați – elevilor, învățătorilor, diriginților, părinților și susținătorilor – subliniind că darurile strânse vor ajunge, cu bucurie, la suflete încercate, aducând speranță și lumină acolo unde este nevoie.

„Târgul de Crăciun de la Miorcani a demonstrat, încă o dată, că generozitatea și spiritul comunitar pot transforma o zi obișnuită într-o adevărată sărbătoare a inimii. Un eveniment atât de frumos, încât ți-ai fi dorit să nu se mai termine. Atat eu cat si bunul meu frate Andrei Nenisca vă mulțumim pentru implicarea voastră, dragi și minunați copii, mulțumim doamnelor și domnilor învățători și diriginți pentru munca depusă impreună, mulțumim și părinților care s-au alăturat cu drag acestui proiect dar și domnului primar care a susținut intenția bună și munca elevilor nostri! Noi vom duce cu bucurie ceea ce ne-ați dăruit cu drag, să bucurăm suflete încercate!”, a transmis profesorul Vasile Postolache.

Iată și câteva imagini surprinse astăzi:

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Salariul minim brut va crește la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026. Aproape 1,76 milioane de salariați vor beneficia de majorare

Publicat

acum 19 minute

vineri, 19.12.2025

de

Publicitate

Ministerul Muncii a publicat, vineri, proiectul de hotărâre privind majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care urmează să intre în vigoare la 1 iulie 2026. Potrivit documentului, salariul minim brut va ajunge la 4.325 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 6,8% față de nivelul aplicabil în luna iunie 2026, scrie alba24.ro.

Conform notei de fundamentare care însoțește proiectul, aproape 1,76 milioane de salariați vor beneficia de această majorare. În prezent, 831.382 de angajați sunt plătiți cu salariul minim brut garantat, reprezentând 14,6% din totalul salariaților activi din România. După aplicarea noii valori, numărul beneficiarilor va ajunge la 1.759.027 de persoane, potrivit datelor citate de Agerpres.

Crește tariful orar
Majorarea salariului minim va avea impact și asupra tarifului orar. Astfel, în luna iunie 2026, acesta este de 24,496 lei/oră, pentru un program complet de lucru de 165,334 ore pe lună. Din luna iulie, tariful orar va crește la 25,949 lei/oră, corespunzător unui program complet de 166,667 ore lunar.

Impact economic și social
Reprezentanții Ministerului Muncii susțin că majorarea salariului minim va avea efecte pozitive asupra economiei, prin stimularea ocupării forței de muncă, creșterea puterii de cumpărare a salariaților și reducerea muncii nedeclarate. Totodată, creșterea veniturilor populației este de așteptat să influențeze pozitiv consumul, cu impact inclusiv asupra importurilor de bunuri de consum.

Efecte indirecte: amenzi și contribuții mai mari
Inițiatorii proiectului atrag atenția că majorarea salariului minim va avea efecte și asupra altor drepturi și obligații legale. Astfel, contribuția datorată de angajatorii care nu încadrează persoane cu handicap va crește, întrucât aceasta este raportată la salariul minim brut. De asemenea, valoarea punctului de amendă va fi majorată, fiind calculată în funcție de același indicator.

Proiectul de hotărâre urmează să fie supus procesului de consultare și aprobare, înainte de a intra în vigoare de la 1 iulie 2026.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Carburanții se scumpesc din nou de la 1 ianuarie 2026. Șoferii vor plăti sute de lei în plus pe an

Publicat

acum 3 ore

vineri, 19.12.2025

de

Publicitate

Șoferii din România vor resimți noi scumpiri la carburanți începând cu 1 ianuarie 2026, ca urmare a majorării accizelor și a TVA-ului, avertizează expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI), citat de alba24.ro.

Acesta spune că, deși modificările fiscale par moderate pe hârtie, efectul cumulat se traduce prin zeci de lei în plus la fiecare plin și câteva sute de lei pe an pentru fiecare șofer. 

Creșterea treptată a taxelor pentru carburanți

Potrivit expertului, în 2024, acciza la benzină era de 2,38 lei/litru, iar la motorină de 2,32 lei/litru, cu un TVA de 19%.

Situația se schimbă însă din vara lui 2025, când acciza la benzină crește la 2,78 lei/litru, iar acciza la motorină ajunge la 2,55 lei/litru. De asemenea, TVA-ul aplicat carburantului este majorat la 21%.

Dumitru Chisăliță spune că în anul 2026, accizele vor continua să crească, la 3,06 lei/litru pentru benzină și 2,80 lei/litru pentru motorină, în timp ce TVA-ul rămâne la 21%.

Carburanții se scumpesc din nou, din 2026

Majorările fiscale se traduc direct în prețuri mai mari la pompă.

Publicitate

Pentru benzină, creșterea accizei și TVA-ul aferent duc la o scumpire totală estimată de aproximativ 0,28 lei pe litru, ceea ce înseamnă o majorare de circa 3,8%, raportată la un preț de referință de 7,36 lei/litru.

În cazul motorinei, scumpirea este de aproximativ 0,25 lei pe litru, aproximativ 3,3%, calculată la un preț de 7,56 lei/litru.

Prețuri aproape de 8 lei litrul de la 1 ianuarie 2026

Potrivit președintelui Asociației Energie Inteligentă, dacă astăzi un litru de benzină costă aproximativ 7,61 lei, iar unul de motorină 7,73 lei, după aplicarea noilor accize prețurile pot ajunge la:

  • 7,68 lei/litru pentru benzină,
  • 7,81 lei/litru pentru motorină.

„Pragul psihologic de 8 lei pe litru probabil va fi depășit și prețul nu va mai reveni sub 8 lei/litru după anul 2026”, spune Dumitru Chisăliță.

Cât costă un plin după scumpire

Diferența se va vedea clar la fiecare alimentare, spune expertul:

  • un plin de 50 de litri de benzină va costa cu 14 lei mai mult, iar la 60 de litri, creșterea ajunge la 15 lei;
  • un plin de 50 de litri de motorină va costa cu 12,5 lei mai mult, iar la 60 de litri, creșterea ajunge la 15 lei.

Impactul anual: sute de lei în plus pentru fiecare șofer

Președintele AEI spune că pe termen lung, costurile se adună.

La un rulaj mediu de 1.000 km pe lună, cu un consum de 7 l/100 km, un șofer va plăti în anul 2026:

  • 235,20 lei în plus pentru benzină,
  • 210 lei în plus pentru motorină.

Pentru cei care care parcurg aproximativ 15.000 km pe an, costurile suplimentare ajung la:

  • 294 lei pe an pentru benzină,
  • 262,5 lei pe an pentru motorină.

„Deși scumpirea de 30 – 33 de bani pe litru poate părea mică, efectul ei este constant și inevitabil. Fiecare plin devine mai scump, iar la final de o nota de plată ajunge la câteva sute de lei. Creșterea accizelor și a TVA-ului confirmă, încă o dată, că politicile fiscale se văd cel mai clar la pompă — acolo unde șoferii plătesc direct”, a mai transmis Dumitru Chisăliță.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending