Connect with us

Eveniment

Astăzi este Crăciunul pe stil vechi. Tradiţii şi obiceiuri specifice acestei sărbători

Publicat

Publicitate

Pe masa din Ajunul Crăciunului, de pe 7 ianuarie, ortodocşii de stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor, informează alba24.ro. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

Cine sărbătorește Crăciunul pe stil vechi în România

Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi.

Pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.

Diferenţa dintre calendarul iulian şi cel gregorian

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor, care era mai corect, dar nici el perfect, de 365 zile, şi cel al romanilor, care era de 355 zile. Totuşi, rămânea anual o diferenţă de zece zile între aceste două sisteme, dar şi între fiecare dintre ele şi calendarul solar.

Din dorinţa de a pune în acord aceste calendare cu cel ceresc, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian”. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Sfintelor Paşti ziua de 21 martie – echinocţiul de primăvară, precizează site-ul www.crestinortodox.ro.

Publicitate

Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani, echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Când a fost adoptat calendarul gregorian

Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din 1923, care a hotărât suprimarea diferenţei de 13 zile. Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus, din patru în patru ani, lunii februarie, care va avea 29 de zile în loc de 28.

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat – Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după „stilul vechi”), explică site-ul crestinortodox.ro.

Tradiţii şi obiceiuri de Ajun şi de Crăciunul pe stil vechi

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă noaptea Naşterii Domnului, potrivit site-ului folclor-romanesc.ro.

În ziua de Crăciun, creştinii ortodocşi pe stil vechi merg la biserică, la Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi „haladet” (o piftie specială, mâncată cu hrean), „lapşa” (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe). Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză („vareniki”) şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc – „Hristos Rajdaetsea”, scrie site-ul amintit.

Ucrainenii din Maramureş, în Ajunul Crăciunului, mănâncă „de post”, dar pun pe masă, conform tradiţiei, 9 feluri de mâncare. Cea mai importantă dintre ele este „hrebleanca” – o mâncare din ciuperci cu zeamă de varză. De asemenea, ei mănâncă grâu fiert şi peşte.

Copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopţii, credincioşii merg la biserică, la slujba numită „snocne”. Dimineaţa, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu Viflaimul.

În comunităţile de sârbi, până la miezul nopţii de Crăciun se mănâncă doar mâncăruri de post, iar la miezul nopţii se aprinde o creangă de stejar – „banjak”. Tradiţia spune că arzând, această creangă va aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc.

La masa de Crăciun se mănâncă preparate tradiţionale, iar sub faţa de masă se pun bani şi fân, acestea urmând să fie scoase abia la Bobotează (19 ianuarie), fânul fiind dat atunci animalelor din gospodărie, mai scrie site-ul folclor-romanesc.ro.

Crăciunul este sărbătorit şi de basarabeni tot în 7 ianuarie, acolo existând obiceiul ca în Ajun femeile să pregătească, din aluat de pâine, „Crăciunelul” – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „Ajunelul”, care vesteşte ajunul Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale ca să la păzească de rele.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Mândrie fără margini pentru Școala Avrămeni: O zi de aur la TYMBARK U12 și CUPA ING U14!

Publicat

Publicitate

Zi de excepție pentru sportul școlar din comuna Avrămeni, unde echipele de fotbal ale Școlii Gimnaziale au reușit rezultate notabile la competițiile TYMBARK U12 – fete și băieți, respectiv Cupa ING U14 – fete. Copiii au intrat pe teren cu determinare și au demonstrat, încă o dată, că această comunitate mică are ambiții mari atunci când vine vorba de performanță sportivă.

Echipa de fete U12 a reușit să câștige competiția, obținând locul I după un parcurs solid, construit pe disciplină și coeziune în joc. De asemenea, echipa de băieți U12 a încheiat competiția pe locul III, un rezultat meritoriu, obținut în urma unor meciuri dificile, în care elevii au arătat caracter și rezistență până la final.

La categoria U14 fete, sportivele pregătite în cadrul școlii au urcat din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, câștigând Cupa ING. Rezultatul confirmă progresul constant al echipei și anii de muncă investiți în pregătirea acestor generații.

Reușitele copiilor sunt cu atât mai importante cu cât pun în valoare tradiția sportivă a Avrămeniului, o comunitate care investește constant în educația prin sport și în formarea tinerilor. Profesorii și părinții au urmărit meciurile de pe margine, susținându-i pe elevi la fiecare fază, iar la final bucuria a fost comună.

„Felicitări tuturor! Continuați să străluciți, să luptați și să duceți numele Avrămeniului tot mai sus”, a transmis profesorul de educație fizică Emanoil Sorin Ignătescu, cel care coordonează programul sportiv al școlii și îi pregătește pe elevi pentru competiții la nivel județean și național.

Prin aceste rezultate, Școala Avrămeni demonstrează că performanța poate apărea oriunde există pasiune, muncă și perseverență. Elevii au arătat că pot concura cu succes și că pot reprezenta cu cinste comunitatea din care provin.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cobza românească a cucerit UNESCO: Un nou triumf pentru patrimoniul național viu

Publicat

Publicitate

România marchează o nouă reuşită culturală la cea de-a 20-a sesiune a Comitetului Interguvernamental pentru Patrimoniul Cultural Imaterial (UNESCO), desfăşurată la New Delhi, în perioada 8 – 13 decembrie 2025.

 

Dosarul „Cobza – cunoştinţe tradiţionale, tehnici şi muzici tradiţionale”, depus de România împreună cu Republica Moldova, a fost oficial înscris pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.Prin această decizie, cobza devine cel de-al 11-lea element românesc de patrimoniu imaterial recunoscut de UNESCO, consolidând parcursul constant al României în protejarea şi promovarea patrimoniului viu — un patrimoniu ancorat în practici transmise din generaţie în generaţie, în continuitate culturală şi responsabilitate faţă de tradiţia care ne defineşte.Înscrierea recunoaşte nu doar sonoritatea cobzei, ci şi meşteşugul confecţionării instrumentului, tehnicile de interpretare şi rolul comunităţilor care au păstrat acest instrument ca simbol identitar şi expresie a unei profunde semnificaţii sociale.

Cu această ocazie, Preşedintele Comisiei pentru relaţia cu UNESCO, doamna deputat Dumitriţa Gliga, a transmis următorul mesaj:„Astăzi celebrăm un nou succes, rezultat al unei munci temeinice, promovat cu perseverenţă şi construit împreună cu oamenii care duc mai departe aceste practici tradiţionale şi dau continuitate unei expresii culturale vii. Ca politician, susţin necesitatea unor politici publice culturale coerente, responsabile şi gândite pe termen lung. Protejarea patrimoniului şi a oamenilor care îl slujesc este un demers de sustenabilitate culturală şi o datorie faţă de generaţiile viitoare.În calitate de for legislativ responsabil cu protejarea identităţii naţionale, Comisia UNESCO îşi reafirmă angajamentul de a susţine politicile şi iniţiativele dedicate meşterilor, transmiterii tehnicilor tradiţionale, precum şi promovării cobzei în programele educaţionale şi în circuitele culturale internaţionale.Ca româncă, am din nou un motiv profund de mândrie şi recunoştinţă.
Această reuşită, care, asemenea sunetului cobzei, ne reconectează la rădăcinile noastre, confirmă forţa culturii româneşti şi responsabilitatea pe care o avem în a-i asigura continuitatea. Lumea întreagă vede astăzi această valoare, iar noi avem datoria să o protejăm, să o cultivăm şi să o transmitem mai departe.În urmă cu trei ani, tot în luna decembrie, România primea un dar simbolic de Ziua Naţională: înscrierea cămăşii cu altiţă în patrimoniul UNESCO, alături de tradiţia creşterii cailor lipiţani. Un an mai târziu, transhumanţa era recunoscută ca element de patrimoniu imaterial.Cobza vine astăzi să întregească firesc această suită de frumuseţi. Ele sunt doar de câţiva ani în UNESCO, dar de mii de ani în cultura, memoria şi ADN-ul românesc. Instrumentul care a însoţit, de secole, horele, ritualurile, nunţile şi cântecele românilor primeşte astăzi recunoaşterea internaţională pe care o merită. Este o realizare importantă, dar şi un angajament pentru viitor: să protejăm instrumentul, să susţinem meşteşugul confecţionării sale, să promovăm arta interpretării şi să transmitem mai departe ceea ce ne defineşte ca naţiune.
Înscrierea cobzei în UNESCO reflectă munca valoroasă a comunităţilor de practicieni, a meşterilor lutieri, a şcolilor tradiţionale, a specialiştilor şi colaborarea instituţională dintre România şi Republica Moldova. România îşi reafirmă angajamentul de a susţine patrimoniul viu ca motor de identitate culturală, educaţie şi dezvoltare durabilă.Mulţumesc Ministerului Culturii, doamnei ambasador Simona-Mirela Miculescu, precum şi doamnei Ioanei Baskerville, punct focal UNESCO, pentru eforturile susţinute — şi tuturor celor ştiuţi şi neştiuţi care au avut curajul de a porni la acest drum şi de a revitaliza un instrument care ne-a însoţit de veacuri”.

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție în trafic! COD GALBEN de ceață pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis o avertizare de cod galben de ceață pentru județul Botoșani, valabilă până la ora 23:00. Din această cauză, vizibilitatea pe drumurile din județ scade sub 200 de metri, iar pe alocuri poate coborî chiar sub 50 de metri, ceea ce îngreunează considerabil deplasarea.

În aceste condiții, ISU Botoșani îi îndeamnă pe șoferi să circule cu prudență sporită, să reducă viteza și să respecte cu strictețe regulile de circulație, pentru siguranța lor și a celorlalți participanți la trafic. Totodată, pietonii sunt sfătuiți să traverseze numai pe trecerile marcate și să se asigure temeinic înainte de a păși pe carosabil.

Pompierii militari rămân mobilizați permanent, 24 de ore din 24, pentru a interveni rapid în cazul situațiilor de urgență și pentru acordarea primului ajutor persoanelor aflate în dificultate. Toate evenimentele apărute la nivel județean sunt monitorizate de Centrul Operațional, care dispune imediat măsurile necesare pentru gestionarea eficientă a intervențiilor.

Informații suplimentare despre comportamentul adecvat în situații de urgență pot fi consultate pe platforma națională fiipregatit.ro, precum și în aplicația DSU, disponibilă gratuit în App Store și Google Play.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (411)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

AM CITIT, AM REȚINUT

Mihai Eminescu: „Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirii, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evangheliei ei”; George Petrovai: „Suntem la porţile Orientului, unde orice este cu putinţă pentru neoameni şi ai lor”; Valeriu Ilica: „Poeţii şi profeţii sunt altfel de fiinţe”; Lucian Blaga: „Fiecare carte trebuie să continue acel bemol al vieţii, cu toate tonurile sufleteşti pe care le adânceşte cu o jumătate de ton”; Marian Nicolae: „Dacă fiecare poveste de viaţă s-ar transforma într-o poezie, lumea întreagă ar deveni o bibliotecă cu volume de versuri aşezate cuminţi pe rafturi”; Nicolae Balotă: „Fiecare generaţie, fiecare epocă trebuie să-şi merite poeţii”; Petre Ţuţea: „Singura care ne face esenţiali este moartea”; Mark Twain: „Moartea este eternitatea care ne face pe toţi egali”; Nicolae Iorga: „Aproape toate viciile te fac sociabil”; Nicolae Iorga: „Ne asociem mai uşor defectele decât însuşirile frumoase”; Yuval Noah Harari: „Din studii asupra scheletelor de homo sapiens a rezultat că vânătorii şi culegătorii din perioada în care omul nu descoperise încă agricultura ar fi avut creierul mai dezvoltat decât „agricultorii” din epocile care au urmat”; Yuval Noah Harari: „Revoluţia agricolă a fost cea mai mare păcăleală din istorie”; Yuval Noah Harari: „Homo sapiens i-a exterminat pe ceilalţi cu care, o perioadă, a coexistat”; Paul Steiger: „Greu mai găseşti astăzi un jurnalist care adecvează perfect cuvântul la mesajul pe care îl are de livrat”; Sever Voinescu: „Sunt un conservator incurabil şi oftez trist: părăsirea erei Gutenberg alterează profesia”; Andrei Pleşu: „Fiecare dintre noi are, inevitabil, relele lui, partea sa de umbră. Dar nu toţi avem în cârcă soarta ţării, şefia instituţiilor publice, buna administrare a statului”; Andre-Georges Haudricourt: „Orice obiect, dacă îl studiaţi corect, atrage după sine întreaga societate”; Milan Kundera: „Realitatea mea este în altă parte”; sculptorul Dragoş Neagoe: „Nu mai pot face diferenţa între apicultură şi sculptură”; Dragoş Neagoe: „Albinele, acest popor aşa de hotărât şi de pătrunzător, hrănit cu lumină şi căldură, cu ceea ce este mai curat în natură, cu sufletul florilor, zâmbetul cel mai cald al materiei şi strădania lui cea mai minunată către fericire şi frumuseţe”; Maurice Maeterlinck: „Albinele l-au înţeles pe om înainte ca acesta să-şi sfârşească gândurile”; Jean d`Ormesson: „N-am plâns din pricina vieţii. Am fost pur şi simplu mulţumit să exist”; Jean d`Ormesson: „Ciudată e lumea, până la urmă!”; Jean d`Ormesson: „În spatele inimaginabilului se află deneconceputul”; Jean d`Ormesson: „Dumnezeu e neverosimil, dar absenţa lui Dumnezeu este şi mai neverosimilă”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea e făina ce cade pe pământ atunci când îşi scutură Maica Domnului mâinile după ce termină de frământat pâinea pe care o vedem dimineaţa cu toţii pe cer abia scoasă din cuptor”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea, atunci când se întâmplă să fie înainte de Crăciun, e scrisoarea pe care o trimite Dumnezeu copiilor”; Ştefan Mitroi: „Ninsoarea, văzând cât de repede creştem, e copilăria noastră îmbrăcată în mireasă”; Yuval Noah Harari: „ Cel mai remarcabil moment din ultimii 500 de ani a urmat la 16 iulie 1945 la ora 5, 29 de minute şi 45 de secund. În acel moment precis, oamenii de ştiinţă americani au detonat prima bombă atomică la Alamogordo, New Mexico. Din acel moment, omenirea avea abilitatea nu numai să schimbe cursul istoriei, ci şi să-i pună capăt”; Francis Bacon: „Cunoaşterea este putere!”; Yuval Noah Harari: „Zahărul a devenit mai periculos decât praful de puşcă”; Yuval Noah Harari: „Marea bătălie a secolului 21 va fi între sfera privată a vieţii omeneşti şi sănătate. Iar sănătatea va câştiga”; Yuval Noah Harari: „Istoria omului a început când acesta a creat zeii. Şi se va termina când omul devine zeu”; Marc-Antoine Costa de Beauregard: „ Creştinismul şi Biserica se definesc drept o joncţiune între cer şi pământ”; Matei Vişniec: „Europa este în primul rând locul de naştere al acestui obiect fantastic care se numeşte carte, iar cultura este cimentul mental”; Avva Macarie Egipteanul: „ Dacă ne amintim de răutăţile pe care ni le-au făcut oamenii, ne dispare puterea de a ne aminti de Dumnezeu”; Larry Wolff: „În timpul Renaşterii, opoziţia conceptuală fundamentală era cea dintre Nord şi Sud, în timp ce intelighenţia Iluminismului a iniţiat reorientarea modernă a continentului care a produs Europa de Vest şi Europa de Est”; Larry Wolff: „Machiavelli s-a folosit de concepţiile vechii Rome, opunând Sudul Nordului Barbar, cu aceeaşi splendidă vervă şi cu acelaşi oportunism retoric cu care Churchill a exploatata perspectiva Iluminismului, opunând Vestul Estului, pentru a crea cortina de fier”; Honore de Balzac: „Locuitorii Rusiei, ai Ucrainei şi ai malurilor Dunării, pe scurt popoarele slave, fac legătura între Europa şi Asia, între civilizaţie şi barbarie”; Andrei Şarîi: „Apele oricărui fluviu poartă cu ele experienţa graniţei; Andrei Şarîi: „Dunărea, la fel ca multe alte fluvii, a fost întotdeauna şi a rămas până în ziua de azi o frontieră”; Nichita Stănescu: „Frumuseţea este o duminică a binelui”; Dan Grigore: „Nu îmi pot imagina arta fără melancolie, acest prinţ adormit în fiecare dintre noi”; Marin Sorescu: „Şi dacă nu putem să aruncăm pe talgerul lunii ţipătul nostru deznădăjduit / atunci ne întoarcem să robim la micul nostru puls / războinici care am pierdut bătălia jelaniei totale şi absolute”; Şerban Cioculescu: „A se vedea prea bine măţăraia”; Cella Delavrancea: „Cele mai mare defecte ale şcolii noastre de muzică sunt două: vanitatea elevului şi vanitatea profesorului”; Milovan Stefanovski: „Numai moartea şi nebunia / au dreptul / să limpezească visul / să-i interzică existenţa”; Carson McCullers: „Sunt fericit în singurătate, pentru că mă simt aparţinând de acest punct central al fiinţei mele care domină şi este prezent în total”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending