Connect with us

Eveniment

Astăzi este Crăciunul pe stil vechi. Tradiţii şi obiceiuri specifice acestei sărbători

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Pe masa din Ajunul Crăciunului, de pe 7 ianuarie, ortodocşii de stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor, informează alba24.ro. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

Cine sărbătorește Crăciunul pe stil vechi în România

Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi.

Pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.

Diferenţa dintre calendarul iulian şi cel gregorian

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor, care era mai corect, dar nici el perfect, de 365 zile, şi cel al romanilor, care era de 355 zile. Totuşi, rămânea anual o diferenţă de zece zile între aceste două sisteme, dar şi între fiecare dintre ele şi calendarul solar.

Din dorinţa de a pune în acord aceste calendare cu cel ceresc, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian”. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Sfintelor Paşti ziua de 21 martie – echinocţiul de primăvară, precizează site-ul www.crestinortodox.ro.

Publicitate

Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani, echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Când a fost adoptat calendarul gregorian

Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din 1923, care a hotărât suprimarea diferenţei de 13 zile. Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus, din patru în patru ani, lunii februarie, care va avea 29 de zile în loc de 28.

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat – Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după „stilul vechi”), explică site-ul crestinortodox.ro.

Tradiţii şi obiceiuri de Ajun şi de Crăciunul pe stil vechi

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă noaptea Naşterii Domnului, potrivit site-ului folclor-romanesc.ro.

În ziua de Crăciun, creştinii ortodocşi pe stil vechi merg la biserică, la Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi „haladet” (o piftie specială, mâncată cu hrean), „lapşa” (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe). Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză („vareniki”) şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc – „Hristos Rajdaetsea”, scrie site-ul amintit.

Ucrainenii din Maramureş, în Ajunul Crăciunului, mănâncă „de post”, dar pun pe masă, conform tradiţiei, 9 feluri de mâncare. Cea mai importantă dintre ele este „hrebleanca” – o mâncare din ciuperci cu zeamă de varză. De asemenea, ei mănâncă grâu fiert şi peşte.

Copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopţii, credincioşii merg la biserică, la slujba numită „snocne”. Dimineaţa, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu Viflaimul.

În comunităţile de sârbi, până la miezul nopţii de Crăciun se mănâncă doar mâncăruri de post, iar la miezul nopţii se aprinde o creangă de stejar – „banjak”. Tradiţia spune că arzând, această creangă va aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc.

La masa de Crăciun se mănâncă preparate tradiţionale, iar sub faţa de masă se pun bani şi fân, acestea urmând să fie scoase abia la Bobotează (19 ianuarie), fânul fiind dat atunci animalelor din gospodărie, mai scrie site-ul folclor-romanesc.ro.

Crăciunul este sărbătorit şi de basarabeni tot în 7 ianuarie, acolo existând obiceiul ca în Ajun femeile să pregătească, din aluat de pâine, „Crăciunelul” – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „Ajunelul”, care vesteşte ajunul Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale ca să la păzească de rele.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Guvernul a amânat aplicarea RO e-Factura pentru persoanele fizice. Termenul de tranziție oficial

Publicat

acum 34 de minute

vineri, 30.01.2026

de

Publicitate

Guvernul a anunțat, vineri, introducerea unui termen de tranziție pentru RO e-Factura. Persoanele fizice impozabile, care desfășoară activități economice vor trebui să utilizeze sistemul doar de la 1 iunie 2026.

Modificările au fost făcute prin ordonanță pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin CIF) nu vor fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura până la 1 iunie 2026.

”Acest termen le va permite o perioadă de adaptare, testarea funcțională a platformei, precum și un tratament egal cu agricultorii persoane fizice, care beneficiază deja de aceeași amânare.

Cei deja înregistrați obligatoriu pot solicita ieșirea temporară din registru, iar cei care nu sunt înscriși trebuie să se înregistreze cu cel puțin 3 zile înainte de 1 iunie 2026”, a comunicat Guvernul.

Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse. Detalii, AICI

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Reguli simplificate pentru înregistrarea fiscală a sediilor secundare. Guvernul a suspendat aplicarea unor sancțiuni

Publicat

acum 54 de minute

vineri, 30.01.2026

de

Publicitate

Guvernul a aprobat, prin ordonanță, modificări privind simplificarea și debirocratizarea înregistrării fiscale a sediilor secundare cu cel puțin o persoană care realizează venituri din salarii sau venituri asimilate salariilor, scrie alba24.ro.

De asemenea, se suspendă aplicarea unor sancțiuni privind nerespectarea termenului de înregistrare a sediilor secundare.

Potrivit Guvernului, a fost modificată Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Noi reguli pentru înregistrarea sediilor secundare

În cazul în care contribuabilul/plătitorul care are organizate mai multe sedii secundare ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor potrivit Legii nr. 273/2006 pe raza teritorială a aceleiași unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, acesta are obligația:

  • să desemneze unul dintre aceste sedii secundare, ca sediu secundar desemnat
  • să înregistreze fiscal acest sediu

Plata impozitului se face utilizând codul de identificare fiscală al sediului secundar desemnat, indiferent de câte sedii secundare funcționează pe raza unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale respective.

Se elimină obligația de înregistrare fiscală a sediilor secundare ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor potrivit Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, aflate pe raza teritorială a aceleiași unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale pe care se află domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului.

Publicitate

Sancțiuni suspendate

Reguli similare sunt aplicabile și pentru contribuabilii care au sedii secundare deja înființate și care urmează să notifice organul fiscal, până la 30 iunie 2026, cu privire la sediul secundar desemnat.

În acest caz, se suspendă până la data de 30 iunie 2026 aplicarea sancțiunii prevăzute de Codul de procedură fiscală pentru contribuabilii plătitorii care au obligația să solicite înregistrarea fiscală prevăzut la art. II din Legea nr. 245/2025.

Context

Prin Legea 245 din decembrie 2025, au fost introduse obligații privind înregistrarea punctelor de lucru, ca plătitoare de salarii, cu unu până la patru angajați. Anterior, numărul minim de angajați era cinci pentru a intra la această obligație. era stabilită și o perioadă de 30 de zile pentru unitățile nou-înființate să se înregistreze fiscal.

Modificarea din lege:

”Orice persoană subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, instituția publică și instituția publică locală, care are organizată o entitate, cu sau fără personalitate juridică, la altă adresă decât sediul social al subiectului respectiv,

cu cel puțin o persoană care realizează venituri din salarii,

are obligația să solicite înregistrarea fiscală a entității respective, ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfășoară efectiv activitatea acelei entități.

Solicitarea se face în termen de 30 de zile de la data înființării, pentru entitățile nou-înființate.

Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea astfel încât aceasta să reflecte impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat, reținut și virat, pe fiecare entitate care intră sub incidența prezentului alineat”.

Acum, Guvernul a simplificat procedura și a suspendat sancțiunile.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Violența școlară nu rămâne ascunsă: 179 de activități preventive în județul Botoșani

Publicat

acum o oră

vineri, 30.01.2026

de

Publicitate

Sub semnul Zilei Internaționale a Nonviolenței în Școli, marcată în fiecare an la 30 ianuarie, în această săptămână polițiștii Biroului Siguranța Școlară au desfășurat în mod deosebit activități privind prevenirea și combaterea oricăror acte de violență în unitățile de învățământ.

 

În perioada 26 – 30 ianuarie, polițiștii cu responsabilități pe linia siguranței școlare din întregul județ au intensificat desfășurarea activităților de informare și prevenire dedicate elevilor și cadrelor didactice, privind instrumentele și tehnicile non-violente de soluționare a unui conflict, reacțiile adecvate în situația confruntării cu manifestări agresive ale altor persoane sau implicațiile legale ale unui comportament violent.

Cele 179 de activități au avut loc în 82 de unități de învățământ atât din mediul urban cât și cel rural, la acestea participând peste 4.600 de elevi.

 

Dezbaterile destinate înțelegerii și diminuării violenței din școli urmăresc în continuare implementarea Campaniei ”Tăcerea e tot violență! Vocea ta e soluția.”, inițiată la nivel național de către Inspectoratul General al Poliției Române, în cadrul căreia, în acest an școlar a fost dezvoltat Proiectul ”Scoate Violența Școlară Din Anonimat!”

Publicitate

Deși infracțiunile de violență înregistrate în anul școlar precedent s-au înscris pe un trend descendent, iar violența fizică se situează la cote mult mai scăzute comparativ cu violența verbală, actele de acest fel, neraportate, continuă să subziste, mulți elevi neluând poziție în urma asistării ca martor la acestea, riscul tolerării actelor de violență în mediul școlar putând astfel să genereze în cele din urmă un climat necorespunzător în mediul școlii.

 

Implicarea elevilor ca actori principali ai mediului educațional în obținerea siguranței acestuia a condus între altele la lansarea de către Direcția Siguranța Școlară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu prilejul Zilei Internaționale a Nonviolenței în Școli, a concursului național de creație ,,Eroul din clasă”, care se va desfășura în perioada ianuarie – aprilie.

Concursul constă în realizarea unui pliant informativ pentru prevenirea și gestionarea eficientă a bullyingului, iar detaliile acestuia vor fi diseminate către unitățile de învățământ din întregul județ în perioada imediat următoare, putând fi de asemenea accesate pe platforma https://sigurantascolara.ro/ .

 

Citeste mai mult

Eveniment

Rata șomajului în Botoșani în decembrie 2025: 3,71%, ușor în creștere

Publicat

acum 2 ore

vineri, 30.01.2026

de

Publicitate

La sfârșitul lunii decembrie 2025, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.078 șomeri (din care 1.750 femei), rata șomajului fiind de 3,71% în creștere ușoară față de luna noiembrie cu 0,05 pp.

Din totalul de 4.078 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 787 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.291 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.015 șomeri provin din mediul rural și 1.059 sunt din mediul urban.

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,48%, șomerii cu studii primare si fara studii ce reprezintă 21% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 14,81%, cei cu învățământ profesional 16,41%,cei cu studii superioare sunt 3,18 % iar cei cu învățământ postliceal 1,12% .

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 363 persoane foarte greu ocupabile, 2.720 greu ocupabile,974 mediu ocupabile, iar 21 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending